România a reușit performanța de a cumpăra la dublu preț microbuze electrice finanțate prin PNRR. Deși Comisia Europeană estimase că 250 milioane de euro ajung pentru 3.200 de microbuze școlare, țara noastră a achiziționat doar 1.300, cu un cost mediu de 200.000 de euro/bucata.

În centrul scandalului: Aveuro Internațional din Prahova, firmă care a câștigat peste jumătate din contractele naționale și a încasat 135 milioane de euro.

Conform Ghidului Solicitantului PNRR, bugetul total de 250 milioane € trebuia să asigure 3.200 de microbuze, cu un preț mediu estimat la 78.125 €/unitate. În realitate, costurile s-au dublat sau chiar triplat în unele județe.

La Iași, de exemplu, Consiliul Județean a cumpărat 26 de microbuze la 202.800 € fiecare (fără TVA). În județul Olt, recordul a fost de 262.000 € bucata.

Aveuro Internațional, companie controlată de Vlad Papuc – fiul Rodicăi Papuc, lider PNL Prahova și apropiată a baronului liberal Iulian Dumitrescu – a câștigat licitațiile în peste 60% dintre județe.

Microbuzele livrate sunt, în majoritate, Ford E-Transit, model cu preț de catalog de 64.500 €. Cu toate opționalele incluse, prețul ajunge la 70.000 €. Carosarea completă – scaune, aer condiționat, lift pentru persoane cu dizabilități – costă în medie 15.000-20.000 € pe piața românească.

Cost total real: între 90.000 și 100.000 €.
Preț vândut statului: 200.000 € sau mai mult.
Profit estimat: ~100.000 € per unitate.

Comparativ cu județul Brașov, unde prețul a fost de 743.000 lei/microbuz (aprox. 148.000 €), Iașiul a plătit 1.014.000 lei pe unitate. Diferența de 54.000 € pe microbuz înseamnă că, la același buget, județul ar fi putut cumpăra 35 de microbuze în loc de 26 – adică echivalentul unui bloc întreg de apartamente pierdut din cauza prețului umflat.

Un element-cheie al licitației: lungimea maximă a vehiculului a fost limitată la 6,8 metri la Iași. Multe modele concurente (6,9 – 7,5 m) au fost automat eliminate. Ford E-Transit livrat de Aveuro are 6.704 mm, încadrându-se perfect în limită.

Aceeași restricție apare și într-o licitație recentă pentru alte trei microbuze, contestată de firma Pacific Electric Bus, care a acuzat „restrângerea artificială a concurenței”.

Contactat de REPORTER DE IAȘI, Octavian Moise de la Cem Bus Confort Galați a confirmat că o carosare completă (16+1 locuri, aer condiționat, lift pentru dizabilități, omologare inclusă) costă între 14.500 și 20.000 €.

Stelian Porojnicu, asociat Pacific Electric Bus, susține aceeași marjă: „O carosare standard nu depășește 20.000 €.”

Analiza achizițiilor din SEAP arată că în 90% din proceduri a existat o singură ofertă admisă, de cele mai multe ori a firmei Aveuro. În restul cazurilor, concurența a fost respinsă ca „neconformă” sau „inacceptabilă”.

Lista contractelor arată valori enorme:

• Iași – 26 microbuze – 26,3 milioane lei

• Constanța – 25 microbuze – 24,1 milioane lei

• Buzău – 61 microbuze – 51,8 milioane lei

• Olt – 1 microbuz – 1,313 milioane lei (record național)

Întrebat despre adaosul de peste 100.000 € pe unitate, patronul Vlad Papuc a răspuns scurt:

„A fost un business foarte bun. Doamne ajută! Nu comentez prețul.”

El a invocat costuri cu omologările și certificările, însă a recunoscut că echipările au fost identice în toate județele.

Contractele PNRR au propulsat Aveuro Internațional: cifra de afaceri a crescut de 6,7 ori, iar profitul de 15 ori în doar doi ani. Totalul contractelor din 2024-2025: 676 milioane lei (aprox. 135 milioane €).

Schema este simplă și eficientă:

1. Restricții tehnice în caietele de sarcini pentru eliminarea concurenței.

2. Achiziție a unui produs sub 100.000 € și vânzare la peste 200.000 €.

3. Lipsă de control real din partea autorităților.

Rezultatul: România a cumpărat de două ori mai scump și a pierdut peste 1.900 de microbuze față de planul inițial al Comisiei Europene.

Articol integral pe ReporterIs.ro

Sub umbrela Secretariatului General al Guvernului (SGG) funcționează două instituții-cheie în combaterea consumului de substanțe interzise: Agenția Națională Anti-Doping (ANAD) și Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA).

Deși finanțate consistent de la bugetul de stat, ambele agenții sunt criticate pentru ineficiență, lipsă de viziune și conducere politizată. La vârf se află persoane fărăA pregătire în domeniu, dar cu conexiuni politice puternice, interesate mai mult de păstrarea sinecurilor decât de rezultate concrete.

În fruntea ANPCDDA se află Rareș Petru Achiriloaie, absolvent de SNSPA cu specializare în comunicare și relații publice, dar fără experiență în politici publice antidrog. Cariera sa la stat a început în 2018, cu un internship de trei luni la Ministerul Tineretului și Sportului, urmat de funcții de consilier la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Camera Deputaților și Ministerul Antreprenoriatului și Turismului.

Din 2023, Achiriloaie a ocupat funcții cu rang de secretar de stat, fiind președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), înainte de a prelua conducerea ANPCDDA, cu sprijinul PSD și al Nataliei Intotero.

Potrivit declarației de avere, în 2023 a cumulat patru salarii de la stat, totalizând peste 78.000 de lei. În ciuda lipsei de expertiză, a fost numit în martie 2025 în fruntea ANPCDDA, instituție creată prin reorganizarea Agenției Naționale Antidrog, care nu reușise să reducă fenomenul consumului de droguri în România.

În mai 2025, premierul interimar Cătălin Predoiu a suplimentat bugetul agenției cu 3,5 milioane de lei din fondul de rezervă al Guvernului. Din această sumă, aproape 2,9 milioane au fost direcționate către salarii. În ciuda finanțării, ANPCDDA nu are nici măcar un site oficial sau date de contact publice.

Prima acțiune vizibilă a agenției a fost participarea la festivalul „Beach, Please!”, unde s-a creat o „zonă sigură” pentru tineri. Achiriloaie a declarat ulterior că nu a observat „hoarde” de consumatori de droguri, contrazicând informațiile vehiculate în spațiul public.

Funcția de vicepreședinte al ANPCDDA este ocupată de Luciana Elena Buliga, consilier județean PNL la Botoșani și farmacist de profesie. Deși are o oarecare legătură cu domeniul substanțelor interzise prin activitatea sa profesională, nu există dovezi că ar avea experiență relevantă în politici publice antidrog. Buliga a candidat fără succes la alegerile parlamentare, dar a reușit să obțină funcția de conducere la București prin sprijin politic.

Agenția Națională Anti-Doping (ANAD), responsabilă cu prevenirea și combaterea dopajului în sport, este condusă din 2022 de Ștefan Rohnean, fost director al Complexului Sportiv Lia Manoliu. Rohnean nu are pregătire în domeniul antidoping, fiind licențiat în economie și științe juridice la universități private.

În trecut, a administrat o firmă de construcții cu contracte cu statul, iar în prezent conduce o instituție cu 50 de angajați și un buget de 16,8 milioane de lei, o treime din sumă fiind alocată salariilor.

Rohnean a fost criticat dur în cazul Simona Halep, după ce Tribunalul de Arbitraj Sportiv a indicat că ANAD a transmis probe neconforme, afectând reputația sportivei. O petiție publică a cerut demiterea sa, iar presa sportivă a semnalat implicarea agenției în deciziile Comisiei de Audiere, considerată independentă.

În 2022, Rohnean și-a acordat o primă de 15.000 de lei pentru Jocurile Olimpice, iar în 2024 s-a autopremiat cu aproape 40.000 de lei pentru participarea la Olimpiada de la Paris.

Vicepreședintele ANAD, Eugen Coifan, are un parcurs neobișnuit: fost învățător și jurnalist, a devenit viceprimar al Orșovei și apoi a ocupat mai multe funcții în administrația centrală, inclusiv la Agenția Națională a Funcționarilor Publici.

Coifan, sprijinit de rețeaua PNL și de fostul deputat Viorel Coifan, a fost asociat în numeroase firme, unele cu contracte publice, și a ocupat poziții în consilii de administrație ale unor companii strategice. Ca vicepreședinte ANAD primește peste 109.000 lei anual, la care se adaugă o pensie de peste 73.000 lei.

În 2024, la fel ca șeful său, a primit o primă de aproape 40.000 lei pentru Jocurile Olimpice.

Cazurile Achiriloaie, Buliga, Rohnean și Coifan ilustrează perfect modelul de numiri politice în instituții cu rol strategic în combaterea drogurilor și dopajului. Lipsa de expertiză, combinată cu salarii și beneficii generoase, transformă aceste agenții în locuri de parcare pentru cadre de partid.

Consecința directă: politicile publice în domeniu rămân ineficiente, iar consumul de droguri și cazurile de dopaj nu înregistrează scăderi semnificative.

Deși criticile din partea ONG-urilor, presei și opiniei publice sunt constante, schimbările la vârful acestor agenții se produc rar. În septembrie 2024, 11 organizații din domeniul protecției copilului au cerut demiterea lui Achiriloaie din funcția de la ANPDCA, fără succes.

În cazul ANAD, scandalul Halep nu a produs demisii sau restructurări majore, deși prejudiciul de imagine pentru România a fost considerabil.

Agențiile antidrog și antidoping din România, finanțate de la bugetul de stat și aflate sub coordonarea SGG, sunt simboluri ale politizării și ineficienței. În loc să fie conduse de experți în domeniu, ele devin refugii pentru politicieni și apropiați ai acestora, cu salarii mari și responsabilități pe care nu le îndeplinesc la standardele necesare.

Reforma acestor instituții nu poate avea loc fără depolitizare reală, criterii clare de competență profesională și mecanisme de evaluare a performanței. Până atunci, drogurile și dopajul vor rămâne probleme majore, tratate mai degrabă prin declarații politice decât prin acțiuni eficiente.

Sursă: Libertatea

Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) se află în centrul unui scandal financiar de proporții, după ce Curtea de Conturi a României a publicat un raport de audit care acuză instituția că a prejudiciat bugetul de stat cu aproape 8 milioane de lei.

Documentul ridică semne de întrebare serioase privind modul de gestionare a fondurilor și respectarea legislației în vigoare.

Conform raportului oficial, în 2023, AACR a refuzat să vireze către bugetul de stat 7,8 milioane de lei, reprezentând jumătate din profitul net obținut în anul precedent.

Potrivit legislației și normelor în vigoare la acea dată, toate companiile de stat și regiile autonome erau obligate să vireze aceste sume către buget, ca parte a politicii de redistribuire a profitului din sectorul public.

Prin nerespectarea acestei obligații, Curtea de Conturi susține că AACR a încălcat prevederi legale explicite, privând astfel bugetul de resurse importante.

Pe lângă refuzul de a vira banii către stat, auditorii au descoperit o altă situație gravă: AACR a plătit aproape un milion de lei unui fost angajat.

Cazul a ajuns în instanță, iar judecătorii au stabilit că respectivul angajat fusese hărțuit la locul de muncă și concediat ilegal. Ca urmare, Autoritatea a fost obligată să îi plătească despăgubiri consistente.

Acest episod ridică întrebări legate nu doar de managementul resurselor financiare, ci și de climatul organizațional și modul în care conducerea tratează propriii salariați.

Din 2021, instituția este condusă de Nicolae Stoica, director general cu o experiență vastă în domeniul aviației civile. Mandatul său a fost marcat de mai multe inițiative în zona de reglementare și control, dar și de controverse legate de eficiența administrativă.

În contextul actual, conducerea AACR este pusă sub presiune publică și instituțională pentru a oferi explicații clare cu privire la constatările Curții de Conturi și la modul în care se vor remedia aceste probleme.

AACR este instituția responsabilă cu reglementarea, supravegherea și controlul aviației civile din România. Printre atribuțiile sale principale se numără:

• certificarea și autorizarea operatorilor aerieni;

• verificarea standardelor de siguranță aeronautică;

• supravegherea infrastructurii aeroportuare;

• implementarea reglementărilor internaționale în domeniul aviației.

Deși funcționează ca o instituție publică cu venituri proprii, AACR este obligată să respecte normele fiscale și legale privind gestionarea profitului și transferul unei părți din acesta către bugetul de stat.

Refuzul AACR de a vira cei 7,8 milioane de lei către buget nu este doar o chestiune administrativă, ci are efecte directe asupra finanțelor publice.

Într-un context economic marcat de nevoi bugetare crescute – pentru infrastructură, sănătate, educație și siguranță – astfel de sume ar fi putut susține proiecte majore sau acoperi cheltuieli urgente.

De asemenea, despăgubirea de aproape 1 milion de lei plătită fostului angajat reprezintă o pierdere directă pentru instituție, care ar fi putut fi evitată printr-o gestionare corectă a relațiilor de muncă.

Până în acest moment, AACR nu a emis un comunicat oficial cu privire la acuzațiile formulate în raport. Totuși, surse din mediul juridic și economic consideră că:

• Ministerul Transporturilor, în subordinea căruia funcționează AACR, ar putea cere explicații și măsuri disciplinare;

• ANAF ar putea demara proceduri pentru recuperarea sumelor datorate bugetului;

• În caz de suspiciuni privind fapte penale, dosarul ar putea fi transmis către Parchet sau DNA.

În plus, imaginea publică a instituției riscă să fie grav afectată, mai ales într-un sector precum aviația, unde reputația și încrederea sunt esențiale.

Specialiștii în finanțe publice atrag atenția că refuzul de a vira profitul către buget nu este un caz izolat. De-a lungul anilor, mai multe companii de stat au fost sancționate de Curtea de Conturi pentru practici similare.

„Este o problemă de cultură organizațională și de percepție a banilor publici. Mulți manageri din instituții de stat consideră că profitul aparține exclusiv entității pe care o conduc, uitând că acesta trebuie împărțit cu bugetul de stat, conform legii”, explică un expert în audit public.

Potrivit reglementărilor în vigoare la momentul analizat, companiile de stat și regiile autonome sunt obligate să vireze la bugetul de stat cel puțin 50% din profitul net obținut anual.

Această regulă are scopul de a asigura o sursă suplimentară de finanțare pentru cheltuielile publice și de a preveni acumularea de rezerve financiare care nu sunt reinvestite în proiecte prioritare.

Refuzul de a respecta această obligație poate atrage:

• sancțiuni financiare;

• măsuri de recuperare a prejudiciilor;

• răspundere disciplinară sau chiar penală pentru conducere.

După publicarea raportului, următorii pași ar putea include:

1. Clarificarea poziției oficiale a AACR printr-un comunicat public;

2. Recuperarea sumelor datorate bugetului de stat, fie voluntar, fie prin executare silită;

3. Evaluarea responsabilității manageriale în cazul plății despăgubirii către fostul angajat;

4. Eventual, modificarea procedurilor interne pentru a preveni repetarea unor astfel de situații.

Cazul Autorității Aeronautice Civile Române este mai mult decât un episod punctual. Este un test al modului în care instituțiile publice gestionează banii statului și respectă obligațiile legale.

Într-o perioadă în care eficiența cheltuirii fondurilor publice este esențială, orice abatere de la lege – fie că vorbim de refuzul de a vira profitul, fie de plăți controversate – subminează încrederea cetățenilor și afectează direct bugetul național.

Sursă: G4Media

Sursa foto: InquamPhotos / Octav Ganea

Curtea de Conturi a României a publicat un raport detaliat privind activitatea financiară a autorităților locale din județul Ilfov pentru anul 2023.

Documentul dezvăluie deficiențe grave în gestionarea banilor publici, achiziții ilegale, cheltuieli nejustificate și prejudicii de ordinul sutelor de milioane de euro.

Conform analizei, instituțiile și societățile publice subordonate consiliilor locale au comis abateri financiare majore, iar în unele cazuri au încălcat flagrant legislația privind achizițiile publice și utilizarea fondurilor.

Raportul relevă un tablou îngrijorător al administrației publice din Ilfov, cu abateri repetate în aproape toate localitățile verificate. Prejudiciile și neregulile financiare identificate depășesc 200 de milioane de euro, iar în unele cazuri faptele pot intra în sfera penală.

Una dintre problemele majore constatate este managementul defectuos al banilor publici – fie prin atribuirea de contracte fără respectarea legii, fie prin cheltuirea banilor pe servicii inexistente sau nejustificate.

Exemplele din raport sunt grăitoare:

• Primăria Snagov a plătit 153.000 de euro pentru servicii juridice fără justificare corespunzătoare.

• Consiliul Județean Ilfov a achitat 40.000 de euro pentru ajustări de preț nelegale la contracte de lucrări.

• În comuna Berceni, s-au făcut cheltuieli de aproape 4.000 de euro pentru o bază sportivă utilizată de o entitate privată fără contract, prejudiciind bugetul local.

Aceste exemple arată o lipsă de control intern și o abordare superficială a banilor publici, cu riscuri majore pentru sustenabilitatea bugetară.

Raportul Curții de Conturi nu se limitează doar la primării și consilii locale. Instituțiile din domeniul sănătății și protecției sociale au fost, de asemenea, vizate.

• Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Buftea a fost găsit cu nereguli privind contractele de muncă și procedurile de atribuire a achizițiilor.

• DGASPC Ilfov a efectuat plăți de aproape 125.000 de euro fără un angajament legal valabil.

Aceste abateri nu doar că încalcă legislația, dar pot afecta direct calitatea serviciilor medicale și sociale oferite cetățenilor.

Una dintre cele mai grave concluzii ale raportului vizează serviciile de salubrizare. În mai multe localități – Popești-Leordeni, Dobroești, Otopeni și Ștefăneștii de Jos – s-au plătit peste 200.000 de euro pentru servicii neefectuate.

În plus, SC Ecosal Serv Dobroești SRL a primit o evaluare „cu rezerve” din partea auditorilor, fiind acuzată de tarife neconforme și de necalcularea penalităților pentru facturile neplătite.

Conform raportului, veniturile suplimentare neîncasate în Ilfov se ridică la aproximativ 380.000 de euro. Cea mai mare parte a prejudiciilor provine din:

• Bunuri și servicii – 56% din total;

• Cheltuieli de personal – 21% din total.

Aceste cifre indică nu doar lipsa unei strategii eficiente de colectare a veniturilor, ci și probleme în planificarea și executarea bugetară.

Otopeni

În cazul orașului Otopeni, auditorii au descoperit subevaluarea terenurilor și construcțiilor în valoare de peste 20 milioane de euro. Mai mult, autoritățile locale au închiriat bunuri publice fără a organiza licitații, încălcând principiile de transparență și concurență liberă.

În Voluntari, s-au constatat probleme precum:

• Neaplicarea penalităților pentru chirii restante;

• Neîncasarea redevențelor de la două firme, în valoare de 55.192 de euro;

• Evidențierea eronată a unor obiecte de inventar, estimate la 516.790 de euro.

Aceste nereguli afectează direct bugetul local și creează un precedent periculos pentru alte administrații.

Un paradox evidențiat de Curtea de Conturi este faptul că Ilfovul are bani, dar îi folosește prost. Bilanțul financiar pe 2023 arată:

• Excedent total: 112,6 milioane lei;

• Excedent la orașe: 108,4 milioane lei;

• Excedent la comune: 22,3 milioane lei;

• Deficit doar la Consiliul Județean Ilfov: -18 milioane lei (aproximativ 3,6 milioane euro).

Această situație ridică semne de întrebare privind capacitatea primarilor și președintelui CJ Ilfov de a transforma excedentele în investiții utile pentru comunitate.

Deși raportul conține detalii concrete despre sumele pierdute și ilegalitățile comise, responsabilitatea sancționării aparține altor instituții – de la ANAF, pentru recuperarea prejudiciilor, până la Parchet și DNA, în cazurile cu suspiciuni penale.

Specialiștii în administrație publică atrag atenția că repetarea anuală a acelorași nereguli demonstrează o lipsă de reformă reală în modul în care se gestionează banul public.

În timp ce drumurile, școlile și serviciile publice din unele localități lasă de dorit, zeci de milioane de euro fie se pierd, fie rămân nefolosiți în conturi.

„Avem situația absurdă în care primăriile raportează excedente, dar oamenii nu văd îmbunătățiri reale. În loc să se investească în infrastructură, sănătate și educație, banii zac în conturi sau se cheltuiesc prost”, comentează un expert local în finanțe publice.

Raportul Curții de Conturi pentru 2023 arată clar: problema nu este lipsa banilor, ci modul în care aceștia sunt gestionați. Cu peste 200 de milioane de euro în nereguli și prejudicii, Ilfov devine un caz emblematic al risipirii banului public în România.

Fără reforme administrative reale, transparență în achiziții și responsabilitate la nivelul conducerii locale, județul riscă să repete acest scenariu an de an – în detrimentul cetățenilor.

Sursă: Buletin de București