Acasă Blog Pagina 79

PNRR după tăierea a 7 miliarde de euro: ce proiecte se mai finanțează și unde dispar banii. Harta neputinței

Redacția Normedia
-
0
PNRR după tăierea a 7 miliarde de euro: ce proiecte se mai finanțează și unde dispar banii. Harta neputinței

România își definitivează lista finală a investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după ce forma revizuită a programului, convenită cu Comisia Europeană, arată că țara noastră nu va mai putea accesa aproape 7 miliarde de euro.

Noua alocare totală a PNRR este de 28,5 miliarde euro – din care 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi și 13,6 miliarde euro sub formă de granturi nerambursabile. Dacă partea de granturi a fost asigurată integral, componenta de împrumut s-a redus cu aproximativ 6,88 miliarde euro.

Lista finală a proiectelor arată reduceri importante de bugete, eliminări de programe și mutarea unor fonduri din împrumuturi în granturi. Printre cele mai afectate domenii se numără infrastructura feroviară, proiectele verzi și sănătatea.

1. Locuințe și renovări

  • Valul Renovării – tăiere de 256 milioane euro dintr-un buget inițial de 2,1 miliarde euro; 1,36 miliarde euro sunt mutate din împrumut în grant.

  • Locuințe pentru tineri și specialiști – minus 140 milioane euro.

2. Educație

  • Eficiența energetică a clădirilor publice – program eliminat complet (300 milioane euro).

  • Consorții regionale și campusuri profesionale – tăiere de 169 milioane euro din 338 milioane euro.

  • Școli verzi și microbuze electrice – minus 163 milioane euro și mutare a 53 milioane euro din grant în împrumut.

  • Infrastructura universitară – tăiere de 124 milioane euro din 260 milioane euro.

3. Energie și mediu

  • Producție combinată energie termică și electrică (CHP) – minus 213,6 milioane euro din 300 milioane euro.

  • Lanț industrial baterii și panouri fotovoltaice – tăiere de 150 milioane euro, cu mutare a 80 milioane euro din împrumut în grant; buget final: 50 milioane euro.

  • Scheme de ajutor sector privat – minus 278 milioane euro și transfer a 256,5 milioane euro în granturi.

  • Vouchere pentru eficiență energetică în gospodării – minus 290 milioane euro, transfer a 270 milioane euro în grant.

4. Apă, canalizare și protecția mediului

  • Extinderea rețelelor de apă și canalizare (>2000 locuitori) – minus 355 milioane euro din 600 milioane euro.

  • Colectarea apelor uzate (<2000 locuitori) – minus 105 milioane euro din 200 milioane euro.

  • Conectarea populației cu venituri mici – eliminarea totală a bugetului (168 milioane euro).

  • Adaptarea la schimbările climatice – minus 307 milioane euro din 340 milioane euro.

  • Planuri de management biodiversitate – minus 120 milioane euro din 125 milioane euro.

  • Reconstrucție ecologică habitate – minus 235 milioane euro din 245 milioane euro.

  • Management integrat deșeuri – minus 544,6 milioane euro din 950 milioane euro.

  • Management gunoi de grajd și deșeuri agricole – minus 205 milioane euro din 250 milioane euro.

5. Sănătate

  • eHealth și telemedicină – eliminare totală a programului (100 milioane euro).

  • Infrastructura spitalicească – minus 511 milioane euro din peste 1 miliard euro.

6. Transport

  • Infrastructura feroviară – minus 1,36 miliarde euro din 3,2 miliarde euro.

  • Metrou București și Cluj-Napoca – eliminarea întregului împrumut (600 milioane euro).

Deși multe proiecte sunt amputate, granturile nerambursabile de 13,6 miliarde euro rămân intacte. Acestea vor fi direcționate către:

  • proiecte verzi cu impact imediat,

  • modernizarea unor instituții de învățământ,

  • investiții strategice în infrastructura de sănătate și transport (în limitele bugetelor reduse),

  • digitalizare și tranziție energetică.

Reducerea finanțării cu aproape 7 miliarde euro provine din diminuarea componentei de împrumut, în contextul în care România:

  • nu a putut demonstra capacitatea de absorbție pentru întreaga sumă,

  • a întâmpinat întârzieri în implementarea unor reforme asumate,

  • a reevaluat proiectele cu risc ridicat de nefinalizare până în 2026.

Executivul a optat pentru realocarea fondurilor spre granturi, unde rata de utilizare este mai ridicată și riscul de rambursare este zero.

Eliminarea programului de eficiență energetică pentru clădirile publice și reducerea finanțărilor pentru campusuri și școli verzi afectează direct modernizarea infrastructurii educaționale. Elevii și studenții vor resimți lipsa condițiilor moderne, mai ales în mediul rural.

Proiectele de protecție a biodiversității și reconstrucție ecologică au fost aproape complet eliminate. Acest lucru va întârzia atingerea obiectivelor asumate prin Pactul Verde European.

Tăierea a jumătate de miliard de euro din infrastructura spitalicească și anularea proiectului de telemedicină afectează atât spitalele regionale planificate, cât și accesul la servicii medicale moderne pentru pacienții din zone izolate.

Reducerea cu peste 1,3 miliarde euro a bugetului pentru calea ferată și anularea împrumutului pentru metrou pun sub semnul întrebării termenele de finalizare pentru proiectele majore de mobilitate urbană și interregională.

Executivul afirmă că lista finală a proiectelor va reflecta:

  • priorități strategice în infrastructură, energie și digitalizare,

  • capacitatea reală de implementare până în 2026,

  • criterii stricte de eficiență în utilizarea granturilor.

Ministerele de linie vor trebui să prezinte public stadiul implementării și rapoarte trimestriale privind utilizarea fondurilor PNRR.

Tăierea a 7 miliarde de euro din PNRR este un semnal dur că planificarea inițială a fost prea optimistă și că România se confruntă cu blocaje administrative și lipsă de capacitate tehnică.

Harta finanțărilor revizuite arată o redimensionare masivă a proiectelor, cu accent pe ce poate fi finalizat în timp util, dar și pierderi importante pentru sectoare strategice.

În timp ce autoritățile vorbesc despre „realism și eficiență”, criticii spun că această ajustare confirmă neputința administrației de a gestiona un volum atât de mare de investiții într-un interval scurt.

Sursă: Profit.ro

CNI i-a plătit 26.000 de euro în doi ani lui BobbyD, influencer conspiraționist pro-rus și fost angajat la stat

Redacția Normedia
-
0
CNI i-a plătit 26.000 de euro în doi ani lui BobbyD, influencer conspiraționist pro-rus și fost angajat la stat

Compania Națională de Investiții (CNI), companie cu capital integral de stat, a achitat 26.000 de euro în doi ani către Bogdan Dumitru, cunoscut pe internet drept BobbyD – influencer suveranist, fost angajat la stat și promotor al mesajelor propagandei ruse.

Achizițiile au fost făcute prin atribuire directă, iar colaborarea a continuat chiar și după ce BobbyD devenise cunoscut pentru pozițiile sale conspiraționiste, anti-UE și pro-Putin.

Bogdan Dumitru, alias BobbyD, este un influencer activ pe TikTok, Facebook și YouTube, unde postează constant conținut conspiraționist și anti-occidental. Cu peste 400.000 de urmăritori, acesta este o figură populară în rândul curentului „suveranist” din România, fiind asociat cu discursuri similare celor promovate de oficiali ai Kremlinului.

În paralel cu activitatea sa online, Dumitru și soția sa au fost conectați direct la banii publici:

  • El – angajat până recent la SC Confort Urban SRL, firmă aflată în subordinea Consiliului Local Constanța.

  • Ea – consilier la Primăria Constanța.

În trecut, firmele lui BobbyD au avut contracte cu multiple instituții publice și chiar cu doi parlamentari PSD.

În perioada 2022–2024, CNI a atribuit direct firmei Claboo Media SRL – deținută de Bogdan Dumitru – contracte în valoare totală de 130.000 de lei (circa 26.000 de euro).

Serviciile presupuneau:

  • participarea la două evenimente pe lună,

  • fotografiere și predarea materialelor către companie.

Contractele au fost reînnoite anual, fără licitație. În decembrie 2023, Claboo Media a primit un nou acord de 120.000 de lei, iar în 2025, după închiderea firmei, CNI a început achiziții similare de la Aimedia SRL, noua societate a lui BobbyD.

Într-un răspuns oficial, CNI a declarat că „se delimitează ferm de orice discurs care contravine valorilor democratice” și că alege prestatorii pe baza criteriilor din SEAP, unde nu figurau interdicții pentru firmele lui BobbyD.

Totuși, contractele au continuat și după ce activitatea online a acestuia devenise asociată cu:

  • negarea războiului din Ucraina,

  • justificarea acțiunilor militare ale Rusiei,

  • atacuri la adresa UE și NATO.

Printre declarațiile publice făcute de BobbyD în ultimii ani:

  • „Provocarea războiului din Ucraina de către Occident a trezit colosul Rusia Țaristă!” (2023)

  • „Dacă și președinții noștri erau jumate cât Putin, ne era mai bine” (2024)

  • „Europa nu ne vrea binele, Ursula von der Leyen e satana” (2025)

De asemenea, a lansat teorii precum:

  • SUA este parte directă în războiul din Ucraina.

  • UE pregătește un atac asupra economiilor cetățenilor.

  • Guvernul român „golește intenționat barajele” – afirmație demontată oficial de Ministerul Energiei.

Pe 3 februarie 2025, BobbyD posta pe rețelele sociale un videoclip în care insinua că lacurile de acumulare din România sunt golite intenționat. Mesajul a avut peste 280.000 de vizualizări.

În aceeași zi, CNI îi atribuia firmei sale un contract de 5.000 de lei pentru servicii foto. Contractul nu a fost facturat, dar episodul ridică întrebări privind coincidența și lipsa unei evaluări reputaționale a partenerilor companiei de stat.

În spațiul public, BobbyD s-a prezentat ca „jurnalist independent” persecutat pentru opiniile sale. A susținut că și-a pierdut locul de muncă de la Confort Urban din motive politice, însă reprezentanții firmei au precizat că demisia a fost solicitată chiar de el.

În 2023, veniturile familiei Dumitru din salarii la stat au depășit 130.000 de lei, la care s-au adăugat câștiguri din firme și drepturi de autor.

În trecut, firmele lui BobbyD au prestat servicii pentru:

  • Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța

  • Organizația de Management al Destinației Mamaia Constanța

  • Centrul Cultural Județean Teodor Burada

  • Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

De asemenea, a colaborat cu parlamentarii PSD Titus Dobre și George Vișan.

BobbyD nu este străin de viața publică din Constanța:

  • a fost co-organizator al Festivalului Scoicilor,

  • a participat la MasterChef,

  • a fost asociat în firme cu persoane din cercuri politice locale.

În ultimii ani însă, și-a orientat activitatea aproape exclusiv către rețelele sociale, promovând constant teorii conspiraționiste, anti-UE și pro-Kremlin.

Experți în comunicare politică avertizează că colaborarea instituțiilor publice cu persoane care promovează mesaje ostile valorilor democratice erodează credibilitatea statului și facilitează răspândirea propagandei.

Cazul BobbyD ridică semne de întrebare:

  • Cum e posibil ca un influencer pro-rus să fie contractat de o companie de stat ani la rând?

  • De ce nu există mecanisme de verificare reputațională înainte de atribuirile directe?

  • Ce alte contracte similare au fost acordate altor persoane controversate?

Cazul BobbyD este emblematic pentru relația opacă dintre instituțiile publice și prestatori de servicii din zona „antisistem”. În timp ce se prezintă ca victimă a „cenzurii” și a „dictaturii UE”, Bogdan Dumitru a beneficiat de contracte consistente cu statul, prin proceduri rapide și fără licitație.

Această situație subliniază necesitatea unei transparențe reale în cheltuirea banilor publici și a unor criterii clare de selecție care să excludă colaborarea cu persoane ce promovează mesaje contrare interesului național.

Sursă: Context.ro

Clubul Sportiv Rapid București este noul partener al programului „Sport și Joacă în Capitala Capitalei”, derulat de Primăria Sectorului 1 prin DGASPC Sector 1

Redacția Normedia
-
0
Clubul Sportiv Rapid București este noul partener al programului „Sport și Joacă în Capitala Capitalei”, derulat de Primăria Sectorului 1 prin DGASPC Sector 1

Clubul Sportiv Rapid București, începând din data de 16.08.2025, se alătură programului „Sport și Joacă în Capitala Capitalei”, implementat de Primăria Sectorului 1 și derulat prin DGASPC Sector 1, în urma protocolului de colaborare semnat de cele două instituții.

„Sport și Joacă în Capitala Capitalei” este o inițiativă ce transformă parcurile din Sectorul 1 în arene publice de mișcare, unde copiii, părinții și bunicii pot interacționa prin intermediul sportului, fiind ghidați de personal specializat din cadrul Clubului Sportiv Rapid București.

De la handbal la box, karate, scrimă, atletism sau tenis de masă – peste 10 secții sportive ale clubului Rapid vor ajunge în parcurile din Sectorul 1.

Activitățile educativ-sportive cuprind:

• Demonstrații de handbal, baschet, volei, box, scrimă, judo, karate, tenis de masă, atletism, rugby și haltere;
• Campanii de informare privind beneficiile sportului și prevenirea accidentărilor;
• Jocuri interactive și activități sportive pentru familii, copii și seniori.

Clubul Sportiv Rapid București aduce în stradă, la propriu, experiența acumulată de-a lungul anilor.

Printre obiectivele specifice parteneriatului dintre DGASPC Sector 1 și Clubul Sportiv Rapid București se regăsesc:

• Creșterea participării populației la activități sportive și recreative în aer liber;
• Dezvoltarea fizică, mentală și socială a copiilor și tinerilor prin programe sportive structurate;
• Integrarea socială a persoanelor din grupuri vulnerabile prin intermediul sportului.

Ce urmează pentru membrii comunității Sectorului 1:

• Parcuri care devin terenuri de joacă, de antrenament, de învățare, de mișcare și socializare;
• Copii, părinți, bunici – împreună pe același teren;
• Sportivi legitimați care ies din sală pentru a-i antrena pe cei care poate nu au intrat niciodată într-una;
• Activități gândite pentru toate vârstele, toate nivelurile de experiență, toate formele de curaj.

Pentru detalii privind calendarul evenimentelor și parcurile implicate, Clubul Sportiv Rapid București și DGASPC Sector 1 publică periodic informații pe canalele oficiale de comunicare:

  • https://www.dgaspc-sectorul1.ro/sport-si-joaca/
  • https://csrapid.ro/

DNA a descins la Ministerul Energiei: Percheziții la directorul Ionel Georgescu, suspectat de corupție

Redacția Normedia
-
0
DNA a descins la Ministerul Energiei: Percheziții la directorul Ionel Georgescu, suspectat de corupție

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au efectuat percheziții la sediul Ministerului Energiei și la locuința unuia dintre directorii instituției – Ionel Georgescu, fost șef al Direcției Generale Anticorupție (DGA), suspectat de implicare în fapte de corupție și aranjarea unor examene pentru funcții publice.

În trecut, Ionel Georgescu a ocupat funcția de șef al Direcției Generale Anticorupție (DGA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), în perioada 2009, iar ulterior a condus Corpul de Control al Ministerului Energiei. După pensionarea din MAI, Georgescu a activat pentru o perioadă scurtă în mediul privat, dar a revenit rapid în minister odată cu schimbarea guvernului.

Surse judiciare spun că acesta s-a autosuspendat temporar, însă în tot acest timp ar fi continuat să frecventeze ministerul, menținând legături cu foști colegi și funcționari de rang înalt.

Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei: „Și după suspendare, dânsul mai trecea prin Minister. Nu știu în ce calitate. Probabil de funcționar public suspendat, dar era evident că își întreținea anumite relații”.

Marți, la ora 6 dimineața, ofițeri de poliție judiciară ai DNA au descins în apartamentul lui Ionel Georgescu, în baza unei autorizații emise de un judecător de drepturi și libertăți. Anchetatorii au căutat documente, dispozitive electronice, contracte și eventuale bunuri de valoare care ar putea constitui probe în dosar.

În paralel, o echipă de procurori a ajuns la Ministerul Energiei, unde a fost verificat biroul pe care Georgescu îl ocupa ca director.

Potrivit surselor din anchetă, suspiciunile vizează aranjarea unor examene și concursuri pentru ocuparea unor posturi cheie în cadrul Ministerului Energiei și al altor instituții din subordinea acestuia. Georgescu ar fi folosit influența pe care o deținea pentru a sprijini candidați agreați politic sau personal.

Numele lui apare și în alte dosare de corupție răsunătoare, printre care:

  • Dosarul Viorel Hrebenciuc – fost lider al PSD

  • Dosarul Adrian Duicu – fost președinte al Consiliului Județean Mehedinți

Conform ultimei declarații de avere depuse în 2025, Ionel Georgescu a încasat:

  • Aproape 230.000 lei – pensie MAI

  • Peste 85.000 lei – salariu ca director în Ministerul Energiei

  • Aproximativ 400.000 lei – din funcții și indemnizații în consilii de administrație ale unor companii de stat

Aceste venituri ridică semne de întrebare privind acumularea de funcții și eventualele conflicte de interese.

Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că a încercat să îl îndepărteze pe Georgescu din funcție din cauza suspiciunilor legate de integritate:

„Dacă vorbim de pensionari speciali, care pleacă devreme din sistem și se reangajează la stat, aceștia vin cu un anumit bagaj și, uneori, cu o agendă. Este greu să te asiguri că respectă standardele înalte de etică profesională”.

În prezent, conducerea ministerului a confirmat că colaborează cu procurorii DNA și că a pus la dispoziția acestora toate documentele solicitate.

După evaluarea probelor ridicate în urma perchezițiilor, Ionel Georgescu urmează să fie audiat la sediul DNA. Până la momentul redactării articolului, acesta nu a oferit niciun punct de vedere oficial și nu a putut fi contactat telefonic.

Ancheta se află într-un stadiu incipient, însă sursele judiciare susțin că ar putea apărea noi nume și conexiuni politice implicate în acest dosar.

Cariera lui Georgescu este presărată cu momente controversate:

  • Relații cu lideri politici influenți

  • Apariții în mai multe anchete anticorupție fără a fi condamnat

  • Reîntoarceri repetate în funcții publice strategice după schimbări politice

Acest tipar ridică întrebări privind mecanismele prin care anumiți funcționari reușesc să revină în poziții cheie, în ciuda suspiciunilor publice.

Cazul lui Ionel Georgescu readuce în atenție problema integrității în administrația publică, mai ales în ministerele cu bugete uriașe și rol strategic, cum este Ministerul Energiei.

Experții în politici publice avertizează că aranjarea concursurilor și clientelismul politic afectează direct calitatea deciziilor și performanța instituțiilor.

„Dacă posturile de conducere sunt ocupate pe criterii de loialitate personală sau politică, nu pe merit, pierd toți cetățenii. Resursele sunt gestionate ineficient, iar corupția devine sistemică”, a declarat un analist anticorupție pentru redacția noastră.

DNA va continua investigațiile în următoarele săptămâni. În cazul în care suspiciunile se confirmă, procurorii ar putea dispune punerea sub acuzare oficială a lui Ionel Georgescu, precum și extinderea anchetei la alte persoane din minister.

Între timp, societatea civilă cere transparență totală și măsuri imediate pentru a împiedica astfel de situații în viitor.

Sursă: ProTV

„Investiții în extinderea capacitații societății NICLAM SERV SRL de prestare servicii în domeniul lucrărilor instalațiilor electrice și a montării de panouri fotovoltaice”, codul SMIS 321966

Redacția Normedia
-
0
„Investiții în extinderea capacitații societății NICLAM SERV SRL de prestare servicii în domeniul lucrărilor instalațiilor electrice și a montării de panouri fotovoltaice”, codul SMIS 321966

COMUNICAT DE PRESA ÎNCEPERE PROIECT

„Investiții în extinderea capacitații societății NICLAM SERV SRL de prestare servicii in domeniul lucrarilor instalațiilor electrice si a montarii de panouri fotovoltaice”, codul SMIS 321966

NICLAM SERV SRL, cod de identificare fiscală 19225802, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J29/2556/2006, cu sediul in Sat Făgetu, Com. Gura Vitioarei, Nr. 225, Jud. Prahova, România, telefon 0723684471, Finanţat prin PROGRAMUL TRANZIȚIE JUSTĂ, Componenta: Investiții pentru dezvoltarea IMM care sprijină creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă, Cod Apel: PTJ/207/PTJ_P5/NA/JSO8.1/PTJ_A10, în baza Contractului de finanţare nr. 66/207/PTJ_P5/23.04.2025.

Loc de implementare: Gura Vitioare, Sat Fagetu, judetul Prahova

Obiectivul general al proiectului „Investiții în extinderea capacitații societății NICLAM SERV SRL de prestare servicii in domeniul lucrarilor instalațiilor electrice si a montarii de panouri fotovoltaice” consta in extinderea capacității companiei prin achiziția de utilaje și echipamente performante de ultima generație, ce încorporează cele mai noi tehnologii existente la momentul actual pe piața de profil, care sunt mai eficiente energetic și respectă principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative obiectivelor de mediu”, utilaje și echipamente ce vor susține dezvoltarea companiei și creșterea capacității acesteia de a derula servicii în domeniul instalatiilor electrice si eficientei energetice.

Obiectivele specifice sunt:

  1. Extinderea capacității de prestare servicii în construcții oferite de Societatea NICLAM SERV SRL prin dotarea cu un numar de 9 utilaje/echipamente în termen de 12 luni în cadrul Programului Tranziție Justă
  2. Crearea unui număr de 4 locuri de munca noi durabile, in maxim 12 luni de la începerea implementării proiectului de investii
  3. Montarea unui sistem alternativ de producere a energiei electrice în perioada de implementare a proiectului
  4. Înscrierea intr-un program de formare specifica a minim 20% din persoanele nou angajate in cadrul societății in cele 12 luni de implementare ale proiectului

Rezultatele preconizate ca urmare a implementării proiectului sunt:

  1. Un proiect elaborat în conformitate cu prevederile Ghidului Solicitantului pentru prezentul apel de proiecte, aprobat la finanțare
  2. Un proiect aprobat la finanțare și implementat in conformitate cu regulile programului de finanțare
  3. Extinderea capacitatii de prestare servicii in domeniul instalatiilor electrice si panouri fotovoltaice prin dotarea cu utilaje si echipamente de înaltă tehnologie
  4. Minim 20% din personalul nou angajat beneficiază de programe de pregătire profesională
  5. Crearea a 4 noi locuri de muncă durabile, prioritar avute în vedere pentru persoanele direct afectate de procesul de tranziție prin pierderea locului de muncă sau cele indirect afectate de tranziție din cauza competențelor neadecvate sau insuficient adecvate cererii, inclusiv cele care au ocupat un loc de muncă cu un nivel de pregătire de bază sau mediu
  6. Realizarea măsurilor de informare publicitate obligatorii de Ghidul Solicitantului
  7. Minim 1 raport de audit financiar întocmit.

Impactul proiectului: Creșterea locurilor de muncă, reducerea costurilor energetice, sustenabilitate și protecția mediului, sănătate și calitatea vieții, diversificarea economiei si model de bune practici.

Valoarea totală a proiectului este de 1.737.784,45 LEI, din care:

  • Valoarea totală a cofinanțării UE: 940.776,12 LEI
  • Valoare cofinanțare BS: 166.019,32 LEI
  • Valoare cofinanțare eligibilă beneficiar: 347.296,52 LEI
  • Valoare totală neeligibilă a proiectului, incl. TVA neeligibil: 283.692,49 LEI

Data de incepere a proiectului: 17.04.2025

Data de finalizare a proiectului: 31.03.2026

”Pentru        informații           detaliate,      vă                  invităm                   să accesați următoarele link- uri: https://mfe.gov.ro și https://mfe.gov.ro/ptj-21-27/. ” 

NICLAM SERV SRL

Date de contact:

Dl. PIOARA STEFAN, tel.: 0723684471; E-mail: office.niclamserv@yahoo.com

 

„Ultimul Loz – Musical de Mahala” aduce personajele lui Caragiale în Bucureștiul zilelor noastre

Redacția Normedia
-
0
„Ultimul Loz – Musical de Mahala” aduce personajele lui Caragiale în Bucureștiul zilelor noastre

Casa de Cultură Gura Humorului va găzdui un spectacol unic, în care trecutul se împletește cu prezentul într-o experiență teatrală plină de culoare, umor și muzică. „Ultimul Loz – Musical de Mahala” îi aduce în fața publicului pe legendarii eroi ai lui I.L. Caragiale, reimaginați în contextul vibrant al Bucureștiului contemporan.

Spectacolul explorează o întrebare esențială: cum ar arăta astăzi personajele lui Caragiale dacă ar trăi în cartierele pline de viață ale capitalei? Ar reuși să se adapteze sau ne-am regăsi în aceleași situații de altădată, doar cu un decor schimbat?

Păstrând limbajul „de mahala” și farmecul replicilor clasice, producția îmbină satira fină cu reflecția asupra societății moderne, demonstrând cât de actual rămâne „Nenea Iancu” și la peste un secol de la scrierile sale.

„Ultimul Loz” nu este doar o piesă de teatru, ci un musical cu accente comice, în care atmosfera mahalalei de altădată prinde viață prin interpretări live ale unor cântece memorabile. Publicul va fi purtat într-o călătorie nostalgică spre Bucureștiul de altădată, cu miros de tei, șușoteli la colț de stradă și povești spuse pe băncuța din fața casei.

Această îmbinare de teatru și muzică oferă spectatorilor o experiență completă – râs, emoție și reflecție în același timp.

Spectacolul îi are în distribuție pe:

  • Răzvan Răduță
  • Virginia Vasilache
  • Theo Costache
  • Sabina Mitrea
  • Robert Poiană
  • Maria Grosu
  • Vlad Andrei
  • Alex Nicolae

Regia și conceptul artistic poartă semnătura Virginiei Vasilache, care reușește să redea autenticitatea lumii lui Caragiale și, în același timp, să-i ofere un aer proaspăt, actual.

Detalii organizatorice

  • Locație: Casa de Cultură Gura Humorului
  • Gen: Musical, comedie
  • Durată: 1h 30 min
  • Vârsta recomandată: 12+

Publicul este invitat să descopere un Caragiale contemporan, care nu și-a pierdut ironia, umorul și capacitatea de a surprinde esența comportamentului uman.

De ce merită să vii la „Ultimul Loz – Musical de Mahala”

  • Vei vedea o reinterpretare creativă și originală a operei lui Caragiale
  • Vei asculta live cântece ale mahalalei de odinioară, într-o interpretare plină de pasiune
  • Vei descoperi cum tipologiile umane rămân neschimbate, indiferent de epocă
  • Vei avea parte de o experiență culturală completă – umor, muzică și reflecție socială

Finul ministrului Bogdan Ivan, de la cârciumă în Bistrița la sinecuri la București. Cum a încercat Ioan Alin Demian să ajungă în conducerea Hidroelectrica

Redacția Normedia
-
0
Finul ministrului Bogdan Ivan, de la cârciumă în Bistrița la sinecuri la București. Cum a încercat Ioan Alin Demian să ajungă în conducerea Hidroelectrica

Ioan Alin Demian, finul ministrului digitalizării Bogdan Ivan, este unul dintre personajele care ilustrează perfect modul în care rețeaua politică și relațiile de partid pot transforma un patron de cârciumă într-un abonat la funcții publice bine plătite.

Recent, ministrul Ivan a vrut să-l numească pe Demian în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica, una dintre cele mai importante companii de stat din România. După ce informația a devenit publică și a stârnit controverse, propunerea a fost retrasă.

În urmă cu nouă ani, Demian era secretar general al TSD Bistrița Năsăud, consilier parlamentar al social-democratului Victor Negrescu și unic asociat al firmei Naimed Life SRL, specializată exclusiv în baruri și servirea băuturilor.
Veniturile sale din 2016 proveneau din surse diverse, dar modeste:

  • 7.000 lei – consilier parlamentar

  • 3.452 lei – servicii pentru APIA Bistrița Năsăud

  • 360 lei – consultant financiar la Raiffeisen Bank Bistrița

În același an, a intrat în politică locală, candidând la Consiliul Local Coșbuc și la Consiliul Județean Bistrița Năsăud.

După alegerile locale, Demian a devenit viceprimar al comunei Coșbuc.
În declarația de avere din 2019, apare împreună cu soția, Ioana Eudochia Demian, ca proprietar al unei vile de 183 mp în localitatea Unirea.
Salariul său de viceprimar era de 54.756 lei anual, iar soția încasa 22.000 lei ca indemnizație de creștere a copilului.

În 2020, Demian a candidat din nou atât la Consiliul Local, cât și la Consiliul Județean, obținând în final un mandat de consilier județean și funcția de președinte PSD Coșbuc.

La scurt timp după alegerile din 2020, declarația sa de avere a suferit modificări semnificative:

  • Vila a scăzut de la 183 mp la 153 mp

  • Localizarea s-a schimbat din Unirea în municipiul Bistrița

  • Statutul juridic a trecut din „cumpărată” la „promisiune de vânzare-cumpărare”

Aceste schimbări ridică semne de întrebare, mai ales în contextul funcțiilor și veniturilor pe care Demian le acumula.

Firma sa, Naimed Life SRL, a fost transferată către George Nicușor Nicolae, care a schimbat denumirea în NG Fabi Building Life SRL și obiectul de activitate în „amenajări interioare și construcții”.
În februarie 2024, noua firmă a câștigat un contract public de 50.000 euro pentru reabilitarea căminului cultural din comuna Nimigea, condusă de pesedistul Mircea Rurcan.

Ca lider PSD Coșbuc, Demian a fost numit administrator public al comunei, cu un salariu de 43.800 lei anual, și membru în Consiliul de Administrație al Casei de Asigurări de Sănătate Bistrița Năsăud.
În 2023, a cumulat:

  • 43.800 lei – administrator public

  • 13.140 lei – consilier județean

  • 6.564 lei – membru ATOP Bistrița

  • 688 lei – CA la Casa de Asigurări

În 2024, ministrul Bogdan Ivan l-a adus la București, angajându-l consilier la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Nu este clar ce atribuții a avut, însă tot Ivan l-a propus și în Consiliul de Administrație al Societății Naționale de Radiodifuziune.

Declarația de avere din 2025 arată că Demian a încasat într-un singur an:

  • Salariu ministerial

  • Indemnizație CA la Radiodifuziune

  • Indemnizație consilier județean

  • Indemnizație ATOP

  • Indemnizație CA la Casa de Asigurări

Venitul total: aproape 132.000 lei, plus vouchere de vacanță.

În vara lui 2025, Ivan a încercat să-l numească pe Demian în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica, companie strategică a statului român și cel mai mare producător de energie hidro din România.
După apariția informației în presă și reacțiile negative privind lipsa de experiență în domeniu, propunerea a fost retrasă.

Parcursul lui Ioan Alin Demian arată cum loialitatea față de partid și relațiile personale pot cântări mai mult decât competența sau experiența profesională.
În mai puțin de un deceniu, a trecut de la patron de cârciumă la funcționar cu multiple sinecuri la stat, cu venituri anuale de peste 130.000 lei.

  • Ce competențe concrete îl recomandă pe Demian pentru funcțiile în Ministerul Digitalizării, Radiodifuziune sau Hidroelectrica?

  • Cum a obținut contracte publice firma pe care a fondat-o, imediat după schimbarea obiectului de activitate?

  • De ce au fost modificate suprafața, localizarea și statutul juridic al vilei din declarațiile sale de avere?

Cazul Ioan Alin Demian este relevant pentru felul în care sistemul politic românesc recompensează fidelitatea față de partid, indiferent de competențe.
Chiar dacă tentativa de numire la Hidroelectrica a eșuat, rețeaua de funcții și indemnizații acumulate de Demian rămâne un exemplu clar al mecanismului prin care politica locală se transformă în sinecuri naționale.

Sursă: Defapt

Centrul Național de Învățământ Turistic lansează înscrierile pentru cursul de calificare „Agent de Turism”

Redacția Normedia
-
0
Centrul Național de Învățământ Turistic lansează înscrierile pentru cursul de calificare „Agent de Turism”

Centrul Național de Învățământ Turistic S.A. (CNIT) anunță deschiderea înscrierilor pentru cursul de calificare „Agent de Turism”, un program complet dedicat celor care doresc să își construiască o carieră în domeniul turismului.

Cursul se adresează tuturor celor care au absolvit învățământul general obligatoriu și își doresc să dobândească competențele necesare pentru a lucra într-o agenție de turism, indiferent dacă sunt la început de drum sau vor să își reconvertească profesional cariera.

Detalii despre curs:

  • Nivel de calificare: 3
  • Durată: 720 ore (240 ore teorie + 480 ore practică)
  • Format: componenta teoretică poate fi urmată fizic sau online (Zoom)
  • Practica: se desfășoară în agenții de turism partenere CNIT
  • Condiții de acces: învățământ general obligatoriu
  • Acte necesare: copie CI, certificat de naștere, certificat de căsătorie (dacă este cazul), diplomă de studii

Participanții vor dobândi cunoștințe despre legislația turistică, tehnici de vânzări, utilizarea sistemelor de rezervări, geografia turismului, comunicare profesională (inclusiv în limba engleză), precum și gestionarea documentelor și ofertarea pachetelor turistice.

La final, absolvenții susțin un examen teoretic și practic, obținând un certificat de calificare profesională recunoscut la nivel național și internațional, eliberat de Ministerul Educației și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Cursul va începe imediat ce grupa este completă. Locurile sunt limitate, iar înscrierile se fac în ordinea depunerii dosarelor.

Pentru informații și înscrieri:

  • Telefon: 0769.651.104
  • Email: cursuri@cnit.ro

Piața 16 Februarie, afacerea ilegală a lui Nicolae Cristescu. Cum ține sub control un spațiu public din Sectorul 1, deși contractul a expirat

Redacția Normedia
-
0
Piața 16 Februarie, afacerea ilegală a lui Nicolae Cristescu. Cum ține sub control un spațiu public din Sectorul 1, deși contractul a expirat

De peste 25 de ani, Piața 16 Februarie din nordul Capitalei a fost controlată de rețele politice, afaceri controversate și contracte păguboase pentru bugetul public. În centrul acestui scandal se află Nicolae Cristescu, fost finanțator al Rapidului, mason și inculpat într-un dosar DIICOT pentru constituire de grup infracțional și șantaj.

Deși contractul de concesiune cu Primăria Sectorului 1 a expirat în august 2024, Cristescu refuză să predea piața. Zeci de comercianți sunt ținuți într-un cort construit ilegal pe domeniul public, în zonă protejată, fără autorizație, iar autoritățile amână măsurile.

În 1999, Primăria Sectorului 1 a concesionat Piața 16 Februarie pentru 25 de ani, pe o sumă derizorie, către o firmă controlată la acea vreme de Omar Hayssam, condamnat ulterior pentru terorism.

Contractul prevedea ca primăria să primească 26,4% din profitul net, dar nu mai puțin de 1.800 de dolari lunar. Timp de 25 de ani, procentul nu a fost renegociat, iar încasările către buget au scăzut dramatic după 2016.

În 2006, controlul asupra pieței a ajuns la Teomod Style Trading SRL, iar în 2007, firma a fost cumpărată de Nicolae Cristescu cu 1,27 milioane de euro.

La scurt timp după preluarea pieței, Cristescu a ridicat un cort de 950 mp din lemn și plastic, fără autorizație, pe domeniu public, în cadrul Parcelării Bazilescu, zonă protejată aflată pe lista monumentelor istorice.

Majoritatea comercianților au fost mutați în acest cort, ceea ce a redus încasările Primăriei Sectorului 1, deoarece chiriașii din construcții provizorii nu erau supuși acelorași obligații ca în piața propriu-zisă.

Specialiștii în urbanism atrag atenția că structura este „un pericol de incendiu permanent”, cu doar trei ieșiri de urgență înguste, insuficiente pentru fluxul de clienți din weekend.

Potrivit fostului primar Clotilde Armand, construcția ilegală a fost semnalată încă din 2016, pe vremea când era consilier local. Totuși, abia în 2024 Poliția Locală a constatat lipsa autorizației și a amendat firma lui Cristescu.

Ulterior, controale ale Serviciului Desființări Construcții Ilegale (PMB) au identificat nu doar cortul, ci și alte construcții fără autorizație: o magazie de 22 mp, tarabe pe 180 mp și trei pavilioane însumând 125 mp, dintre care unele ocupă trotuarul.

Deși Poliția Capitalei a propus demolarea prin dispoziția primarului general, aceasta nu a fost emisă nici până azi.

Pe 6 august 2024, la o zi după expirarea contractului, o echipă de 40 de funcționari, însoțită de Poliția Locală, a încercat preluarea pieței. Cristescu a refuzat să semneze procesul-verbal și le-ar fi spus polițiștilor că „îi are la mână pe toți”.

Fostul viceprimar USR, Oliver Păiuși, afirmă că accesul a fost blocat fizic, iar conducerea Poliției Locale nu a intervenit. Cristescu susține însă că era „cel mai bun partener al primăriei” și că autoritățile aveau obligația să renegocieze concesiunea.

Atât Clotilde Armand (USR), cât și actualul primar George Tuță (PNL) au promis în campanie că vor moderniza Piața 16 Februarie și o vor readuce în administrarea Primăriei.

Armand spune că PSD și PNL au exercitat presiuni pentru prelungirea contractului în mandatul său, dar s-a opus. Tuță afirmă că a obținut abia recent mandatul Consiliului Local pentru reziliere și că „situația este abuzivă”.

Datele oficiale arată că între 2009 și 2024, Primăria Sectorului 1 a încasat 5,92 milioane lei (aprox. 1,53 milioane dolari) din cota de 26,4% prevăzută în contract. Restul de 73,6% – adică 22,43 milioane lei (4,5 milioane euro) – a rămas firmei lui Cristescu.

După expirarea contractului, până în iunie 2025, primăria a mai primit doar 78.143 lei, deși Cristescu continuă să încaseze chirii – 650 lei/lună de la fiecare comerciant din cort.

Înainte de expirarea contractului, Cristescu a dat în judecată primăria, cerând prelungirea pentru încă 24 de ani, invocând „investiții majore” de 500.000 de euro, peste obligațiile contractuale.

Surse din Primărie spun însă că modernizările se rezumă la „gresie și câteva aparate de aer condiționat”, iar piața a fost „lăsată de izbeliște”.

În mai 2025, Tribunalul București i-a dat câștig de cauză parțial, obligând Consiliul Local să analizeze cererea de prelungire.

Nicolae Cristescu (68 de ani) este cunoscut ca fost acționar al Rapidului (2013-2016), membru al masoneriei și apropiat al unor politicieni influenți.

În 2021, a fost ridicat de DIICOT într-un dosar cu Petre Geamănu și Eugen Preda, lideri ai unor clanuri interlope, fiind acuzat că a încercat să stoarcă 600.000 de euro de la un dezvoltator imobiliar. Dosarul este în prezent în primă instanță la Tribunalul București.

Cristescu a fost decorat în 2019 de premierul Viorica Dăncilă, deși nu figurează oficial ca inventator al produsului pentru care a primit medalia.

De-a lungul anilor, clădirea de lângă piață a fost folosită pentru campaniile electorale ale PNL, PSD, AUR, APP și PUSL. În 2021, PSD a instalat un cort în piață pentru strângerea de semnături împotriva lui Clotilde Armand.

În ianuarie 2025, Cristescu apărea public alături de Călin Georgescu, promovând boicotul supermarketurilor – o acțiune regizată, potrivit Digi24.

Piața 16 Februarie este exemplul clasic de cum un spațiu public poate fi „privatizat” prin contracte pe termen lung, redevențe simbolice și lipsă de control din partea autorităților.

După 25 de ani, bilanțul arată o piață degradată, ocupată ilegal, în timp ce concesionarul încasează chirii și invocă procese pentru a bloca eliberarea spațiului.

Între timp, locuitorii din Sectorul 1 și comercianții își desfășoară activitatea în condiții precare, într-un cort ilegal, sub ochii unei administrații locale și generale care pasează responsabilitatea.

Articol integral pe SNOOP

S-a dublat numărul artiștilor care vor urca pe scenă la „Luminaria – festivalul baloanelor cu aer cald“

Redacția Normedia
-
0
S-a dublat numărul artiștilor care vor urca pe scenă la „Luminaria – festivalul baloanelor cu aer cald“

Scena de la „Luminaria“, primul festival din Dobrogea dedicat baloanelor cu aer cald, devine neîncăpătoare încă de la prima ediție. Gândit inițial cu un număr restrâns de artiști și trupe, line-up-ul festivalului care va avea loc între 22 și 24 august la Corbu, s-a dublat la doar o lună de la anunțul oficial.

Dacă la început au fost invitați să urce pe scenă pentru a ne încânta cu muzica lor The Urs, Lupii lui Calancea, Surorile Osoianu și Dan Helciug cu al său concert tribut „My Queen“, acum lista este completată de alte câteva nume foarte apreciate în rândul festivalierilor din România.

Potrivit noului line-up, startul distracției va fi dat vineri, 22 august, de The Citybreakers, care va urca pe scenă pentru a completa alături de The Urs prima seară de Luminaria, una dedicată dragostei și sentimentelor la înălțime.

Sâmbătă, autenticul, tradiția și muzica noului val de artiști din România se vor împleti într-un spectacol total de lumină, sunet și culoare. Iar responsabili de acest lucru vor fi, în ordine, Lupii lui Calancea, Surorile Osoianu și nou intrații în line-up David Ciente, Maria Chivu și Grupul Jianca, care promit să facă din noaptea de 23 august una cu adevărat memorabilia. Atmosfera multisenzorială va fi completată de cel mai spectaculos show laser care a fost pus în scenă până acum pe litoralul românesc, care promite să umple cerul de lumină și culoare.

Duminică, 24 august, în ultima zi de festival, nimeni nu își face planuri de plecare decât după ce ia parte la un mic dejun la lumina lunii pe muzica celor de la The Moonlight Breakfast și Dan Helciug.

Pentru că la Luminaria baloanele cu aer cald sunt vedetele, pe toată durata festivalului șase baloane uriașe vor fi puse la dispoziția participanților, care vor avea astfel ocazia de a privi lumea de la înălțime și de a trăi senzații tari.

Și cum distracția la „Luminaria“ se ține de la primele ore ale dimineții până târziu în noapte, a crescut și numărul activităților de pe timpul zilei dedicate familiilor. Astfel, de la cei mai mici festivalieri, până la seniorii care îi au de cele mai multe ori în grijă, cu toții vor putea lua parte la atelierele tematice, se vor putea delecta cu bunătăți din zona de food court sau direct de la ceaun ori vor putea încerca experiențe off-road la bordul unor mașini de teren.

Accesul la Luminaria se va face pe bază de bilet, care poate fi achiziționat de pe site-ul luminariafestival.ro, de pe platforma online iabilet.ro sau direct de la intrarea în festival.

Important: zborurile cu balonul nu sunt incluse în prețul biletului și se rezervă separat, în funcție de disponibilitate.

Vino să trăiești magia!

„Luminaria“ nu este doar un festival, este o reîntoarcere la simplitate, o invitatie la visare, o sărbătoare a luminii, muzicii și zborului.

„Luminaria” este clipa ta libertate!

„Luminaria – Festivalul Baloanelor cu Aer Cald“, un eveniment susținut de ROMPETROL

  • Realizat cu sprijinul OMD Județul Constanța, în calitate de partener strategic;
  • Partener de mobilitate – Automobile Bavaria – Ineos Grenadier;
  • Parteneri – OMD Mamaia – Constanța, Primăria Corbu;
  • Parteneri media – Kiss FM, Rock FM & Magic FM;
  • Sponsori – Alezzi Beach Resort, Caraiman, Crama Navigo, Aperol, La Fântâna.

1...787980...560Pagina 79 din 560