Sursă: G4Media

Foto: Inquam Photos / George Călin

Kelemen Hunor, liderul UDMR, a subliniat într-un interviu recent că soluțiile economice pentru a rezolva deficitul bugetar nu trebuie să se bazeze doar pe creșterea taxelor, ci, în primul rând, pe tăierea cheltuielilor publice. Afirmațiile sale vin într-un context economic dificil, în care guvernul român se află sub presiunea de a implementa măsuri fiscale pentru a reduce deficitul bugetar și a stabiliza economia.

„Nu poți să pui povara pe cetățeni și pe economie. Până la urmă, nu ei au făcut acest buget și această gaură în buget anul trecut”, a declarat Kelemen Hunor la Antena 3. El a subliniat că, înainte de a discuta despre majorarea taxelor, autoritățile trebuie să abordeze cu prioritate cheltuielile inutile și investițiile neesențiale.

Liderul UDMR a explicat că soluțiile economice pentru depășirea crizei bugetare nu pot veni doar dintr-o singură zonă, adică prin creșterea taxelor. „Dacă vorbim de creșterea de taxe versus tăieri, trebuie să fim conștienți că nu se poate rezolva problema doar într-o singură parte. Trebuie să vedem ce putem tăia din cheltuieli”, a adăugat Kelemen Hunor.

Acesta a oferit exemple concrete de investiții care ar putea fi amânate pentru a ajuta la reducerea cheltuielilor. „Stadioane, case de cultură, o parte din investițiile de la CNI pot fi amânate. Sunt zone care nu omoară pe nimeni dacă se întârzie 1-2 ani”, a explicat el, subliniind că trebuie identificate acele cheltuieli care nu sunt vitale pentru funcționarea statului și care nu au un impact imediat asupra cetățenilor.

În contextul economic actual, România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, iar autoritățile discută despre soluții pentru reducerea acestuia. Kelemen Hunor a subliniat că nu toate investițiile trebuie să fie realizate într-un ritm alert. În special, proiectele majore de infrastructură, cum ar fi stadioanele sau alte obiective de amploare, ar putea fi amânate, mai ales dacă nu sunt urgente din punct de vedere al funcționării economiei. Acesta a sugerat că, în perioada următoare, România ar trebui să se concentreze pe priorități mai urgente și să reanalizeze alocarea resurselor financiare.

În ceea ce privește investițiile în stadioane, care au fost o prioritate a guvernelor anterioare, Kelemen Hunor consideră că acestea nu sunt esențiale în prezent, mai ales într-un context economic în care statul trebuie să economisească. De asemenea, el a adăugat că trebuie să fie atent la cum sunt alocate fondurile publice și să se asigure că banii sunt direcționați către proiectele care vor aduce beneficii concrete pentru populație și economie.

Un alt punct important adus în discuție de Kelemen Hunor a fost necesitatea unei reorganizări a aparatului bugetar și reducerea numărului de angajați în instituțiile statului. Liderul UDMR a criticat structurile administrative care sunt prea mari și ineficiente. „La Salrom, de exemplu, în București sunt 600 de angajați, deși minele nu sunt acolo. La Paroșeni erau 50-70 de mineri și câțiva pe turism. Ce fac acești 600?”, a întrebat Kelemen Hunor.

Acesta a adăugat că, pentru a face economii, trebuie să fie identificate acele instituții sau agenții publice unde numărul de angajați poate fi redus fără a afecta funcționarea acestora. De asemenea, Kelemen Hunor a criticat structurile administrative care sunt supradimensionate și care generează costuri inutile. „Trebuie modificate legi, hotărâri de guvern, contracte colective de muncă. Nu e normal ca fiecare primărie să aibă secretar și serviciu propriu de achiziții. Acolo se pot face economii în 2-3 luni”, a explicat el.

Kelemen Hunor a subliniat că pentru a rezolva deficitul bugetar și a îmbunătăți sistemul fiscal, este necesar un mix între tăierea cheltuielilor și reformarea structurii de taxare. În acest sens, PSD susține măsuri precum „taxa de solidaritate” și impozitarea progresivă, care ar adresa veniturile mari ale celor care beneficiază de un sistem economic deficitar. Potrivit liderului UDMR, reforma fiscală trebuie să fie una bazată pe echitate și pe identificarea corectă a surselor de venituri.

El a subliniat că problema nu este una de impunere de taxe mai mari, ci de găsirea unui echilibru între cheltuieli și venituri și de îmbunătățirea eficienței administrației publice. Kelemen Hunor a menționat că trebuie să existe o politică fiscală transparentă și echitabilă care să nu pună o povară suplimentară asupra cetățenilor care deja suportă efectele economice ale crizei.

Pe lângă discuțiile legate de reformele economice, Kelemen Hunor a comentat și situația politică internă, referindu-se la formarea unui nou guvern. El a explicat că președintele Klaus Iohannis are o „răbdare uriașă” și ascultă propunerile tuturor părților implicate, dar soluțiile trebuie să vină de la partidele politice, nu de la președinte. „Până când majoritatea nu propune un premier, președintele nu are ce să facă pentru că acel premier trebuie să aibă majoritate și trebuie să treacă prin Parlament”, a spus Hunor.

Liderul UDMR a subliniat importanța ca partidele să ajungă la un consens în ceea ce privește numirea unui premier, având în vedere situația politică dificilă din România. El a avertizat că pentru a depăși criza economică, este esențial ca majoritatea parlamentară să sprijine un guvern stabil și să colaboreze pentru implementarea unor soluții eficiente.

Kelemen Hunor a reamintit faptul că pentru a reduce deficitul bugetar, nu trebuie să se aplice măsuri unilaterale, cum ar fi doar creșterea taxelor, ci trebuie realizată o cură de slăbire a cheltuielilor publice, urmată de o reformă fiscală bine gândită. Tăierile din investițiile care nu sunt esențiale, precum cele în stadioane și infrastructură de lux, și eficientizarea aparatului bugetar sunt pași esențiali pentru stabilizarea economiei. În paralel, reformele fiscale trebuie să fie implementate cu responsabilitate, astfel încât să asigure un sistem echitabil și sustenabil pe termen lung.

Kelemen Hunor a încheiat prin a sublinia că soluțiile economice trebuie să fie discutate și negociate de către partidele politice, care trebuie să ajungă la un consens pentru a oferi țării un guvern stabil și soluții clare pentru ieșirea din criză.

Sursă: Defapt

Adrian Câciu, fostul ministru PSD al Finanțelor și al Fondurilor Europene, care susține introducerea „taxei de solidaritate” pentru reducerea deficitului bugetar, este implicat într-o situație controversată legată de un Mercedes GLE 450, un SUV de lux pe care îl conduce.

Deși Câciu susține că mașina i-a fost închiriată de „o companie privată, fără legături cu statul”, investigațiile Snoop arată că bolidul de lux este, de fapt, deținut de firma fostei sale soții, Mihaela Panduru, care, în 2024, lucra la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Adrian Câciu, în vârstă de 51 de ani, care în prezent este vicepreședinte al Comisiei de Buget din Camera Deputaților, nu a ezitat să răspundă cu sarcasm când a fost întrebat despre mașina sa de lux. „Nu este o mașină de lux. O să vin cu tramvaiul sau troleibuzul de acum”, a declarat ironic fostul ministru, când i s-a atras atenția asupra faptului că automobilul închiriat depășește valoarea medie a unui autovehicul. El a precizat că plătește o chirie de aproximativ 1.000 – 1.100 de euro pe lună pentru vehiculul Mercedes GLE 450, model ce depășește ușor suma de 100.000 de euro la achiziția inițială.

Chiar și așa, declarațiile lui Câciu ridică semne de întrebare, mai ales că, conform investigațiilor Snoop, vehiculul ar aparține, de fapt, unei firme afiliate fostei sale soții, care are legături cu instituțiile statului.

În timp ce Adrian Câciu a susținut că mașina i-ar fi fost închiriată de un „prieten care nu are legături cu statul român”, sursele Snoop arată că vehiculul este deținut de firma Pandorama Elite SRL. Aceasta este o companie înregistrată cu activități de consultanță pentru afaceri și management, cu o cifră de afaceri de aproximativ 200.000 de euro din 2021 până în 2024, și fără angajați. Acționarii acestei firme sunt două persoane, inclusiv Mihaela Panduru, fosta soție a lui Câciu, care în 2024 lucra ca auditor intern la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Panduru, care este și proprietara companiei, a confirmat pentru Snoop că a împrumutat vehiculul fostului soț, iar „împrumutul” nu a presupus un cost financiar în mod direct, dar a refuzat să ofere detalii suplimentare despre tranzacție. În declarațiile sale, Mihaela Panduru a menționat că a oferit mașina „pentru câteva zile” fostului ministru, fără a considera că este ceva în neregulă cu acest împrumut.

Adrian Câciu este unul dintre principalii promotori ai „taxei de solidaritate”, o măsură fiscală propusă de PSD în contextul negocierilor pentru reducerea deficitului bugetar. „Taxa de solidaritate” se referă la impozitarea progresivă a veniturilor, care ar afecta persoanele cu salarii mai mari de 10.000 de lei lunar, conform planului PSD. Câciu a explicat, într-o declarație recentă la Digi24, că această propunere face parte dintr-o reformă fiscală, ce vizează un impozit progresiv pe venitul global și nu doar pe salarii. Astfel, veniturile din alte surse decât salariile ar putea fi supuse unui impozit suplimentar.

Deși Adrian Câciu este un susținător al taxării mai mari a celor cu venituri mai mari, veniturile sale personale ridică întrebări. În ciuda funcțiilor publice importante pe care le-a deținut, Câciu a câștigat în medie sub 3.000 de euro net pe lună în ultimii patru ani, toți banii provenind din diverse funcții publice obținute cu ajutorul PSD. Aceasta ridică un paradox, având în vedere stilul său de viață, care include un SUV de lux închiriat pentru o sumă considerabilă și faptul că a înstrăinat proprietăți de valoare semnificativă către fosta sa soție.

În ceea ce privește vehiculul Mercedes GLE 450, acesta se adaugă unei serii de mașini de lux care au fost observate în fața sediului central al PSD, inclusiv un alt Mercedes GLE 63, modelul de top al aceleași serii. Aceste vehicule sunt deținute, conform surselor, de Mihai Tudose, președintele Consiliului Național al PSD, dar și de alți membri ai partidului, care sunt implicați în procesul decizional referitor la măsurile economice din România.

În urma investigațiilor, Snoop a descoperit legături mai largi între membri ai PSD și afaceri private, inclusiv legătura dintre Mihaela Panduru, fosta soție a lui Adrian Câciu, și afaceri ce implică instituții publice importante. În special, aceasta a fost acționară și în compania Ava Policy, fondată de Dan Valentin Botănoiu, fiul unui fost secretar de stat la Ministerul Agriculturii, când Câciu era consilier la acest minister.

Aceste legături ridică semne de întrebare cu privire la integritatea proceselor de achiziții și de transparență a tranzacțiilor financiare din cadrul instituțiilor publice. De asemenea, este îngrijorător faptul că firma Pandorama Elite SRL, deținută de Mihaela Panduru, care activează în domeniul consultanței pentru afaceri, are conexiuni cu persoane care ocupă funcții publice, inclusiv în cadrul ASF, o autoritate importantă în reglementarea pieței financiare.

Deși Câciu a încercat să minimizeze importanța acestui „împrumut” și a susținut că închirierea mașinii este „o chestiune personală”, acest scandal ridică întrebări legate de transparența și corectitudinea politicii fiscale promovate de PSD. În contextul în care se discută despre taxarea progresivă și impunerea unor taxe mai mari pentru persoanele cu venituri ridicate, comportamentele și stilul de viață ale celor care propun astfel de măsuri devin subiecte de analiză publică.

În timp ce Adrian Câciu continuă să susțină reforma fiscală și taxa de solidaritate, relațiile sale personale și financiare cu firmele private, în special legăturile sale cu fosta soție angajată la ASF și cu diverse afaceri private, sugerează că în spatele propunerilor fiscale există o serie de interese economice care ar putea afecta integritatea guvernării și percepția publică asupra echității fiscale.

Sursă: Snoop 

Lidera rebeliunii anti-concedieri de la Senat, Cristina Ionela Tărteață, a înființat recent Partidul Justiției Sociale, alături de doi colegi din aceeași instituție. Tribunalul București a aprobat, pe 7 mai 2025, înființarea formațiunii, prezentată ca o alternativă național-conservatoare și socială la partidele tradiționale.

Proiectul politic a stârnit controverse după ce pe site-ul partidului a fost anunțată lansarea unui „Card Social”, disponibil contra sumei de 500 de lei, prin care membrii pot beneficia de reduceri comerciale și acces prioritar la vot.

Tărteață, consilier parlamentar, a devenit cunoscută la începutul anului 2025 pentru poziția vocală față de măsurile de disponibilizare inițiate de președintele Senatului, Ilie Bolojan. A condus protestele împotriva reducerii a 149 de posturi, afirmând că „Parlamentul nu e o primărie” și că „expertiza funcționarilor este esențială pentru statul de drept”. Ea a amenințat chiar cu acțiuni în instanță împotriva reorganizării aparatului administrativ.

Pe lângă Tărteață, fondatorii Partidului Justiției Sociale sunt Daria Elena Petrache și Bogdan Cătălin Frîncu – toți angajați ai Senatului. Biroul de Presă al instituției a confirmat că, după finalizarea procesului de disponibilizare, toți trei au rămas în funcție. Tărteață a declarat că înființarea formațiunii este legală, întrucât funcționarii publici pot fi membri de partid atâta timp cât nu dețin funcții de conducere politică.

Partidul Justiției Sociale se autodefinește ca fiind de orientare național-conservatoare și socială, promițând o societate „echitabilă și justă, cu acces egal la oportunități”. Se declară o alternativă la „societatea capitalistă injustă” și promovează „solidaritatea și egalitatea socială”.

Controverse legate de Cardul Social

Una dintre cele mai discutate inițiative ale noului partid este Cardul Social – un instrument disponibil contra unei taxe de 500 de lei, valabil un an. Potrivit site-ului formațiunii, cardul oferă:

• Reduceri și oferte la o rețea de magazine;
• Materiale promoționale (tricouri, pliante, afișe);
• Dreptul de a candida la alegerile interne;
• Participare prioritară la evenimentele partidului;
• Acces facil în secțiile de votare.

Criticii au ridicat semne de întrebare cu privire la legalitatea acestui „acces facil” în secțiile de votare. Tărteață a precizat că se referă strict la calitatea de observator la vot, nu la un tratament preferențial pentru alegători. De asemenea, ea a declarat că ideea cardului nu îi aparține, dar a acceptat-o ca mijloc de mobilizare și fidelizare a susținătorilor.

Cristina Tărteață are un CV politic și profesional complex. A fost membru PSD, secretar de stat în Ministerul Turismului (2017-2019) și candidat la europarlamentarele din 2019. De asemenea, a făcut parte din CA-ul Romatsa și deține diplome de la Universitatea „Spiru Haret”, Academia Națională de Informații și un doctorat la SNSPA, sub coordonarea lui Teodor Meleșcanu.

Conform ultimei declarații de avere, Tărteață deține două apartamente în București, un autoturism Lexus, bijuterii evaluate la 25.000 de euro, are un credit de peste 270.000 lei și a acordat un împrumut de 93.000 lei unei firme. În 2023, a încasat un salariu lunar net de aproximativ 7.800 lei.

Un element controversat din trecutul ei este asocierea cu Dahwa Youssef, un om de afaceri egiptean reținut în 2016 într-un dosar de evaziune fiscală de 2,7 milioane euro. În 2020, acesta a fost condamnat pe fond la 13 ani de detenție. Dosarul se află în prezent în apel, cu termen pe 27 iunie 2025.

Tărteață este în prezent consilier în Comisia de Transport și Infrastructură a Senatului. Ceilalți doi fondatori ai Partidului Justiției Sociale, Petrache și Frîncu, sunt și ei consilieri parlamentari.

Partidul nu a fost lansat oficial, dar Tărteață a anunțat că urmează organizarea unui congres de constituire a structurilor de conducere. Deși în stadiu incipient, formațiunea încearcă să capitalizeze pe nemulțumirea tot mai accentuată față de partidele clasice și să atragă un electorat cu viziuni sociale și conservatoare.

Pe fondul crizei de încredere în clasa politică, Partidul Justiției Sociale se poziționează ca o mișcare de contestare și de reinventare a stângii naționale, punând accent pe echitate, protecție socială și valori comunitare. Cu toate acestea, metodele de recrutare – inclusiv monetizarea apartenenței – ridică întrebări despre transparență și integritate.

Articolul de față va fi actualizat pe măsură ce apar informații noi privind structura de conducere a partidului, programul politic detaliat și reacțiile oficiale ale autorităților electorale.

Sursă: G4Media

Autor – Inquam Photos / Octav Ganea

Sorin Lucaci, actualul director general al Administrației Naționale Apele Române (ANAR), se află în centrul unui scandal politic și ecologic de proporții. UDMR îl acuză direct de implicare în catastrofa de la Praid, unde două diguri au fost demolate, generând un dezastru ecologic pe râul Târnava Mică.

În același timp, Lucaci este un personaj cu un trecut penal notoriu, condamnat în 2019 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru conducere sub influența alcoolului. Cu toate acestea, el a fost numit în fruntea Apelor Române cu susținerea politică a aripii PSD coordonate de Sorin Grindeanu.

Președintele Consiliului Județean Harghita, Biro Barna-Botond, a declarat că lucrările efectuate de Apele Române și Salrom pentru devierea pârâului Corund au dus la creșterea alarmantă a salinității în Târnava Mică. Acesta a cerut în mod public demiterea conducerii celor două instituții.

„Oamenii cu responsabilitate managerială în acest caz nu par capabili să gestioneze sau să remedieze situația. Este o chestiune de asumare și de demisie”, a spus Barna-Botond.

Potrivit publicației Curentul, Sorin Lucaci a fost condamnat în 2019 la doi ani de închisoare cu suspendare pentru că a fost prins conducând sub influența băuturilor alcoolice. Cu toate acestea, în 2022, el a fost promovat în fruntea Apelor Române, cu sprijinul politic al lui Sorin Grindeanu. În anul 2023, Lucaci încasa un salariu net lunar de aproximativ 20.000 de lei, potrivit declarațiilor de avere.

Mandatul lui Sorin Lucaci la ANAR a fost marcat de mai multe controverse:

• Achiziție de sediu: În aprilie 2024, publicația Puterea a dezvăluit că instituția intenționa să cumpere un nou sediu în valoare de 15 milioane de euro.
• Contracte preferențiale: În martie 2024, Buletin de Timișoara scria că Lucaci ar fi acordat patru contracte în valoare totală de peste 12 milioane de euro patronului echipei de fotbal FC Botoșani.
• Afacere cu canabis: În noiembrie 2023, aceeași publicație relata că poliția a descoperit o plantație de canabis într-un canton al Apelor Române din apropiere de Timișoara. Deși conducerea ANAR a încercat să se delimiteze de acest incident, sursele locale susțin că activitatea era cunoscută și tolerată de ani de zile.

Alături de Apele Române, și conducerea companiei Salrom este acuzată de UDMR de implicare în dezastrul de la Praid. Directorul general Dan Dobrea este considerat un apropiat al PSD și a fost numit în 2022 prin influența fostului ministru al Economiei, Florin Spătaru. Dobrea are un traseu profesional controversat, fiind fost funcționar în Lehliu Gară și posesor de master la Academia de Poliție.

Numirea și menținerea în funcții-cheie a unor persoane cu condamnări penale sau fără competențe manageriale reale este o practică tot mai frecventă în structurile statului român. Cazul lui Sorin Lucaci ridică semne grave de întrebare cu privire la criteriile pe baza cărora sunt alese persoanele care gestionează resurse strategice ale țării, cum sunt apele.

Faptul că un condamnat penal se află în continuare la conducerea unei instituții de importanță națională, în ciuda scandalurilor repetate și a lipsei de transparență în atribuirea contractelor publice, reflectă o toleranță periculoasă la nivel guvernamental față de corupție și incompetență.

Situația de la Praid este simptomatică pentru o administrație publică dominată de interese politice și lipsite de responsabilitate. În timp ce cetățenii suportă consecințele dezastrului ecologic, cei care ar trebui să răspundă pentru aceste fapte continuă să fie protejați de partid.

Este nevoie de o reformă reală în instituțiile publice, bazată pe merit, integritate și transparență. Până atunci, cazuri precum cel al lui Sorin Lucaci vor rămâne dovada clară a eșecului statului român în a-și proteja cetățenii și mediul înconjurător.

Sursă: Defapt