Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României înregistrează întârzieri semnificative, cu peste 50 de jaloane și ținte neîndeplinite până în prezent, conform unui raport recent.
Aceste întârzieri pun în pericol accesul la finanțarea crucială de miliarde de euro promisă de Uniunea Europeană, esențială pentru modernizarea infrastructurii și stimularea economiei naționale, scrie Libertatea.
La ultima verificare efectuată de Celine Gauer, șefa structurii UE care supraveghează implementarea PNRR la nivel european, situația României a fost evaluată drept profund nesatisfăcătoare. „România este în întârziere față de ce ar fi trebuit”, a afirmat Gauer, solicitând „accelerarea ritmului” în ceea ce privește implementarea reformelor și proiectelor.
Potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), până la data ultimei raportări, doar jumătate dintre obiectivele programate pentru prima jumătate a anului 2023 au fost realizate, cu multe dintre ele încă în curs de implementare.
Unul dintre cele mai sensibile obiective ale PNRR, legea salarizării, nu are încă o schiță finalizată, ceea ce subliniază dificultățile birocratice și legislative întâmpinate. De asemenea, cererea de plată numărul trei, care include jaloane și ținte din a doua jumătate a anului 2022, nu a primit încă undă verde de la Bruxelles, cu multiple solicitări de clarificări din partea oficialilor europeni, în special în privința profesionalizării companiilor de stat și eliminării practicilor de nepotism.
Pentru cererea de plată patru, România speră să încaseze aproximativ 2,68 miliarde de euro. Acest pachet financiar este condiționat de îndeplinirea a 46 de jaloane și ținte programate pentru primele două trimestre ale anului 2023. În ceea ce privește a doua jumătate a anului 2023, situația este chiar mai problematică, cu doar șase din 38 de obiective completate.
Întârzierile continue în îndeplinirea obiectivelor PNRR nu numai că amenință fluxul de finanțare europeană, dar erodează și încrederea partenerilor internaționali în capacitatea României de a gestiona eficient fondurile și de a implementa reforme structurale necesare.
În contextul acestor provocări, autoritățile române sunt sub presiune crescândă pentru a demonstra progrese concrete și a evita scenariul în care România ar putea fi nevoită să returneze fonduri semnificative, un scenariu care ar avea repercusiuni serioase asupra economiei naționale și asupra viitoarelor oportunități de finanțare.
Este esențial ca Guvernul României să prioritizeze îndeplinirea obiectivelor PNRR, să simplifice procedurile administrative și să asigure transparența și responsabilitatea în gestionarea proiectelor. De asemenea, este importantă consolidarea capacităților instituționale pentru a face față rigorilor impuse de standardele europene și pentru a asigura că toate fondurile sunt utilizate în mod eficient și eficace.
