Analiza Monitor PNRR relevă faptul că România nu a reușit să obțină decât 9,4 miliarde de euro din suma totală de 14,9 miliarde de euro pe care ar fi putut să o primească conform calendarului stabilit inițial pentru Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Acest lucru demonstrează o sub-utilizare semnificativă a fondurilor europene disponibile, cu repercusiuni asupra implementării proiectelor și a redresării economice.
Guvernul anterior, condus de PSD și PNL, nu a reușit să obțină niciun cent din cei 5,5 miliarde de euro pe care îi putea încasa anul trecut conform calendarului inițial. Analiza subliniază că aceste întârzieri nu sunt surprinzătoare, dar lipsa de reacție a guvernului în fața acestora este îngrijorătoare, mai ales că se acumulează în timp.
O altă întârziere importantă a fost legată de negocierea modificării PNRR și adăugarea noii componente REPowerEU. Deși România a depus propunerea oficială la începutul lunii septembrie, evaluarea finală nu a fost încă făcută de Comisia Europeană, iar o cerere de plată depusă în decembrie 2023 nu a fost aprobată până în prezent.
Analiza arată că întârzierile sunt cauzate de neîndeplinirea unor jaloane esențiale, precum recalcularea pensiilor, noua lege a salarizării bugetare și legea urbanismului, care au fost amânate din motive electorale. Aceste neîndepliniri afectează fluxul de fonduri încasate și pun în pericol implementarea eficientă a PNRR.
Analiza subliniază că termenele de îndeplinire a jaloanelor din PNRR nu sunt respectate, indiferent de forma inițială sau renegociată a planului. Această situație evidențiază necesitatea unei mai bune coordonări și gestionări a resurselor pentru a asigura utilizarea eficientă a fondurilor europene destinate redresării și rezilienței economice a României.
