România se confruntă cu o problemă gravă în ceea ce privește recuperarea banilor obținuți din traficul de droguri, o situație care arată lacune majore în sistemul de justiție și lipsa unei strategii eficiente de combatere a acestui fenomen.
În ciuda numeroaselor arestări și condamnări pentru trafic de droguri, autoritățile nu reușesc să confisce sumele ilicite generate de acest comerț, permițând astfel rețelelor criminale să continue să opereze și să prospere, scrie context.ro.
Un sistem ineficient și lipsit de transparență
O analiză realizată de Context.ro arată că România nu are o evidență clară a sumelor de bani recuperate din traficul de droguri. Autoritățile, de la DIICOT până la ANABI, nu colectează date specifice privind confiscarea bunurilor provenite din această activitate infracțională. Acest lucru permite traficanților să își continue operațiunile fără teama că vor pierde veniturile obținute ilegal.
Mai mult, raportul Moneyval din 2023 subliniază că România minimalizează riscul asociat traficului de droguri, catalogându-l drept un risc „mediu”. Acest lucru contrastează puternic cu realitatea din teren, unde consumul și traficul de droguri au devenit probleme de securitate națională, recunoscute tardiv de autorități după tragedia de la 2 Mai.
O problemă subevaluată, cu consecințe grave
În contextul în care traficul de droguri a fost adus pe agenda Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) doar după incidente grave, precum accidentul fatal provocat de Vlad Pascu, este evident că abordarea statului român este reactivă și nu proactivă. În loc să prevină și să combată eficient fenomenul, autoritățile sunt prinse într-un cerc vicios al scuzelor și lipsei de acțiuni concrete.
Deși legislația a fost înăsprită recent, cu pedepse mai mari pentru traficanți, experții în criminologie atrag atenția că această strategie nu va da roade dacă nu este susținută de măsuri de confiscare a bunurilor și de combatere a spălării banilor. Criminologul Vlad Zaha subliniază că accentul pus pe prinderea micilor traficanți și consumatori este ineficient și contraproductiv, resursele trebuind direcționate către destructurarea rețelelor mari.
Portul Constanța: poarta drogurilor în Europa
Portul Constanța, una dintre principalele porți de intrare pentru droguri în Europa, rămâne un punct nevralgic pentru traficul de droguri. În ciuda avertismentelor și recomandărilor făcute de experți și de partenerii internaționali, măsurile luate pentru securizarea acestui punct strategic sunt insuficiente.
Într-un raport din 2022, Portul Constanța este numit „una dintre cele mai importante porți de intrare în Balcani pentru drogurile din America de Sud”. Cu toate acestea, în ultimii ani, autoritățile române nu au raportat capturi semnificative de droguri în acest port, ceea ce ridică întrebări serioase despre eficiența și integritatea eforturilor de combatere a traficului de droguri.
Responsabilitatea pasată și lipsa de coordonare
După ședința CSAT din octombrie 2023, unde problema drogurilor a fost recunoscută ca fiind una de securitate națională, instituțiile responsabile și-au pasat între ele responsabilitatea, fără a implementa măsuri concrete. Administrația Prezidențială, Ministerul Justiției, Agenția Națională Antidrog și alte instituții au oferit răspunsuri evazive la întrebările Context.ro, arătând o lipsă de coordonare și de voință politică în a aborda problema în mod serios.
Concluzii: Un război pierdut?
România pare să fie prinsă într-un război de uzură cu traficanții de droguri, un război pe care, conform propriilor declarații, autoritățile l-au pierdut deja. Fără o strategie coerentă, care să includă atât măsuri preventive, cât și acțiuni eficiente de confiscare a bunurilor ilicite, traficanții vor continua să prospere, iar România va rămâne vulnerabilă în fața acestui flagel.
Situația actuală necesită o revizuire urgentă a modului în care statul român abordează problema traficului de droguri, cu un accent mai mare pe prevenire, recuperarea prejudiciilor și destructurarea rețelelor mari. Numai astfel se poate spera la o reducere semnificativă a acestui fenomen și la protejarea viitorului tinerilor din România.
