Guvernul condus de Marcel Ciolacu a stârnit o amplă controversă printr-o nouă măsură fiscală care vizează fondurile alocate Agenției Naționale pentru Sport (ANS) din taxele și accizele colectate pe țigări și băuturi alcoolice.
Potrivit unui proiect de ordonanță recent publicat, cota de 1% din aceste taxe, care anterior era destinată ANS, va fi redirecționată către bugetul de stat, scrie Defapt.ro
Această decizie vine într-un moment critic pentru sportul românesc, care a fost deja afectat de fondurile limitate alocate de stat. Elisabeta Lipă, actuala șefă a ANS și vicepreședinte al PSD, este pusă într-o situație dificilă. În trecut, Lipă a fost o voce puternică pentru necesitatea finanțării sportului, iar acum va trebui să se confrunte cu provocarea de a gestiona un buget și mai restrâns.
În timpul Olimpiadei de la Paris, mai mulți sportivi români s-au plâns de resursele financiare insuficiente alocate sportului. David Popovici, înotătorul de renume mondial, a subliniat necesitatea investițiilor bine planificate în sport. Această nouă măsură guvernamentală riscă să agraveze situația, diminuând și mai mult resursele disponibile pentru sportivi și infrastructura sportivă.
Pe lângă redirecționarea fondurilor de la ANS către bugetul de stat, proiectul de ordonanță prevede și confiscarea sumelor acumulate de ANS din aceste taxe după 2018. Această măsură este văzută de mulți ca o tentativă disperată a guvernului de a acoperi deficitul bugetar în creștere.
Mai mult, proiectul include și alte măsuri controversate, cum ar fi eșalonarea plății drepturilor salariale câștigate în instanță de magistrați între 2025 și 2029, actualizate cu rata inflației. Deși ordonanța prevede eșalonarea acestor plăți, magistrații ar putea solicita în continuare dobânzi penalizatoare, ceea ce ar putea pune o presiune suplimentară asupra bugetului de stat.
Această decizie este doar una dintre măsurile menite să gestioneze deficitul bugetar tot mai mare al României. Recent, bugetarii au început să urmeze exemplul magistraților, acționând statul în instanță pentru a obține majorări salariale, ceea ce a generat o povară financiară uriașă asupra bugetului de stat. Potrivit estimărilor, între 2015 și 2023, statul român a fost obligat să plătească bugetarilor peste 22 de miliarde de lei, dintre care 6,5 miliarde de lei rămân încă de achitat.
Pe lângă efectele economice, această măsură ar putea avea consecințe sociale semnificative, punând în pericol dezvoltarea sportului românesc și accentuând nemulțumirile în rândul sportivilor și al susținătorilor acestora.
Într-un context în care resursele financiare sunt limitate și presiunile bugetare cresc, măsurile de acest gen riscă să afecteze negativ sectoare esențiale, precum sportul. Rămâne de văzut cum va reacționa șefa ANS, Elisabeta Lipă, și care va fi impactul pe termen lung al acestei decizii asupra sportului românesc.