Începând cu anul școlar 2024-2025, directorii de școli pot fi demiși și la propunerea primarilor sau a consiliilor locale, conform noului Regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP 2024). Această prevedere controversată, inclusă într-un an electoral, oferă autorităților publice locale puterea de a evalua anual respectarea contractului de management administrativ-financiar al directorilor și de a propune demiterea acestora, decizia finală aparținând inspectoratelor școlare județene (ISJ/ISMB).
Ce prevede noul regulament?
Noul regulament permite demiterea directorilor de școli în următoarele condiții:
- La propunerea inspectorului școlar general, cu avizul consiliului de administrație al ISJ/ISMB.
- La propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului de administrație al școlii, urmată de un raport de evaluare realizat de o comisie a ISJ/ISMB.
- La propunerea consiliului profesoral, cu votul secret a 2/3 dintre membri, și după realizarea unui audit de către ISJ/ISMB.
- Pentru încălcarea cu vinovăție a obligațiilor din contractul de management, conform procedurii de cercetare disciplinară din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
- La propunerea motivată a autorității publice locale, care evaluează anual respectarea planului de management administrativ-financiar. Hotărârea finală aparține consiliului de administrație al ISJ/ISMB.
Introducerea posibilității demiterii directorilor la propunerea primarului, în contextul politizării masive a inspectoratelor școlare și al funcțiilor de conducere din școli, ridică mari semne de întrebare cu privire la imparțialitatea deciziilor. Directorii de școli, recrutați prin concursuri ce ar trebui să se bazeze pe meritocrație și competență, riscă să fie demiși pe criterii politice, subminând astfel autonomia educațională și principiile unei conduceri transparente și profesionale în școli.
Într-un context în care inspectoratele școlare sunt controlate de partide politice, iar numirile în funcții se fac pe criterii politice, implicarea primarilor în demiterea directorilor de școli poate duce la abuzuri. În acest fel, directorii care nu se aliniază cu anumite interese politice pot fi înlocuiți, punând în pericol stabilitatea și performanța sistemului de învățământ.
Pe lângă prevederile referitoare la demitere, regulamentul introduce și noi incompatibilități pentru directorii de școli, care nu pot deține funcții de conducere în partide politice, în administrația publică locală sau în sindicate pe perioada mandatului. De asemenea, regulamentul impune noi atribuții directorilor în ceea ce privește proiectele cu fonduri europene, violența în școli și integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale.
Amânarea concursurilor pentru funcțiile de conducere din inspectoratele școlare și numirile pe criterii politice continuă să fie o problemă majoră. În anul școlar 2022-2023, toate funcțiile de inspector școlar general și inspector școlar general adjunct au fost ocupate prin detașare, fără concursuri, perpetuând astfel o politizare accentuată a sistemului educațional.
Modificările aduse regulamentului de organizare a școlilor și implicarea autorităților publice locale în demiterea directorilor reprezintă un pas înapoi pentru autonomia și profesionalismul conducerii unităților de învățământ. În context electoral, astfel de măsuri pot deschide calea către abuzuri politice și pot afecta negativ funcționarea eficientă și echitabilă a școlilor din România.
Foto: Pexels.com
