Călin Georgescu, candidatul surpriză al alegerilor prezidențiale din România, reușește din nou să ridice semne de întrebare cu privire la poziționarea sa geopolitică.
Într-un interviu acordat TVR3 pe 21 iunie 2024, Georgescu afirma fără echivoc că NATO este „cea mai slabă alianță militară de pe planetă” și sugera posibilitatea ca România să părăsească această structură. Doar câteva luni mai târziu, într-un mesaj difuzat marți pe YouTube, retorica sa s-a schimbat radical: „Nu doresc ieșirea din NATO, nu doresc ieșirea din Uniunea Europeană.”
Această schimbare radicală de poziție ridică întrebări serioase despre coerența și autenticitatea mesajului său politic, mai ales într-o campanie prezidențială unde subiectele legate de securitate națională sunt esențiale.
În interviul din 21 iunie 2024, Georgescu declara cu nonșalanță că România ar trebui să reevalueze apartenența la NATO:
„Referitor la NATO, dacă lucrurile continuă în felul ăsta, evident că nu ne interesează. Pentru ce să stai într-un club care nu oferă siguranță?”
Mai mult, în același interviu, acesta descria NATO drept o alianță „slabă” și pleda pentru o „neutralitate în fața oricărui conflict,” sugerând că România ar putea urma o cale similară unor state precum Elveția sau Austria. Acest discurs a fost amplificat de criticile sale la adresa cosmopolitismului și de insistența pe valorificarea resurselor naționale.
În mesajul său de marți seară, postat pe YouTube, tonul lui Georgescu a fost mult mai temperat, iar afirmațiile sale par să fie o încercare de a liniști electoratul și partenerii internaționali:
„Nu doresc ieșirea din NATO, nu doresc ieșirea din Uniunea Europeană. Doresc însă să avem atitudine. Să nu stăm în genunchi acolo, să nu primim orice. Să facem totul în avantajul și interesul nostru național.”
Această încercare de nuanțare a mesajului vine pe fondul unei controverse internaționale tot mai mari legate de poziționarea lui Georgescu ca un politician pro-rus și eurosceptic.
Această schimbare de poziție nu este doar o simplă evoluție politică, ci pare mai degrabă o încercare de recalibrare a mesajului în funcție de audiență și de criticile primite. În timp ce în iunie Călin Georgescu părea dispus să renunțe la apartenența României la NATO, acum el vorbește despre „atitudine” și „interes național” fără a oferi detalii concrete.
Incoerența discursului lui Georgescu poate avea consecințe majore:
Neîncrederea electoratului
Schimbările bruște de poziție pot afecta credibilitatea sa, mai ales în rândul votanților care îi apreciază discursul ferm și aparent autentic.
Tensiuni diplomatice
Afirmațiile sale din iunie despre NATO ca fiind „cea mai slabă alianță” ar putea dăuna relațiilor internaționale ale României, chiar dacă încearcă acum să le minimalizeze.
Vulnerabilitate politică
Contradicțiile din discurs oferă adversarilor politici muniție pentru a-l ataca și a sublinia lipsa sa de consistență.
Călin Georgescu reușește să surprindă prin declarațiile sale contradictorii, demonstrând o flexibilitate care poate fi percepută fie ca adaptabilitate, fie ca lipsă de principii. Într-o campanie prezidențială unde fiecare cuvânt contează, aceste oscilații riscă să-i submineze imaginea de lider capabil să reprezinte interesele României pe scena internațională. Electoratul va decide dacă această schimbare de ton este o evoluție strategică sau doar o tentativă disperată de a câștiga voturi.
