Rezerviștii și pensionarii în politica românească: O prezență semnificativă și controversată

Rezerviștii în politică: 104 candidați din structurile de forță

0
80

Printre cei care candidează la alegerile din 2024 se numără 104 ofițeri în rezervă, majoritatea provenind din Ministerul Apărării Naționale (MApN), Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Serviciul Român de Informații (SRI). Aceștia reprezintă aproximativ o treime din totalul pensionarilor de pe listele electorale (270 de candidați).

Distribuția geografică a rezerviștilor:

  • București: 7 candidați.
  • Călărași: 6 candidați.
  • Singurul județ fără rezerviști pe liste este Iași, alături de diaspora.

Partidele cu cei mai mulți rezerviști pe liste:

  • AUR și SOS: Propun 69 de foști angajați din structurile de forță, consolidându-și imaginea de formațiuni „suveraniste”.
  • Restul partidelor: PSD, PNL, USR și POT au împreună doar 35 de rezerviști.

Cazuri controversate:

  1. Vasile Zărnescu (SOS):
    • Colonel SRI în rezervă, condamnat pentru antisemitism și negarea Holocaustului, ulterior iertat la apel.
    • Candidează la Senat în București, pe listele SOS, deschise de Diana Șoșoacă.
  2. Bogdan Mihai (PSD):
    • Pensionar SRI la doar 39 de ani, cu o pensie de peste 8.000 de lei lunar.
    • Candidat la Senat în Călărași, promovează reforme în sănătate.
  3. Iulică Munteanu (PNL):
    • Fost angajat SRI, acum pensionar, apare pe listele din Ialomița drept „liber profesionist”.
  4. Monica Iagăr (AUR):
    • Fostă campioană la săritura în înălțime, pensionară MAI cu peste 9.700 de lei lunar.

Pensiile militarilor sunt un subiect controversat, fiind considerate „de serviciu” de către unii politicieni, dar „speciale” de către experții în politici publice. Acestea sunt calculate diferit față de pensiile civile:

  • 80% din salariul brut obținut în ultimul an, o metodă considerată nejustificată de experții anticorupție.
  • Multe pensii depășesc 10.000 de lei lunar, în contrast cu pensiile civile.

Comentarii critice:

  • Laura Ștefan (Expert Forum):
    „Politica nu ar trebui să fie făcută de foști angajați ai structurilor de forță. Migrarea între sistemele de informații și politică este periculoasă.”
  • Vlad Adamescu (Politică la minut):
    „Rezerviștii influențează deja comisiile de control ale SRI și SIE. Valorile anti-NATO și anti-UE pot influența negativ politica externă.”

Candidați cu pensii speciale: 

  1. Mariana Gabriela Stuparu (PSD, Caraș-Severin):
    • Fostă judecătoare, pensionară cu aproape 24.000 de lei lunar.
  2. Marinela Iacob (AUR, Hunedoara):
    • Pensionată recent, câștigă peste 33.000 de lei lunar.

Această prezență ridică întrebări despre rolul structurilor de forță în politică, precum și despre compatibilitatea valorilor acestor candidați cu direcția democratică a României. Într-o democrație sănătoasă, controlul asupra influenței rezerviștilor în procesul legislativ ar trebui să fie o prioritate.

Articol integral pe SNOOP

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.