Drepturile cetățenilor sunt încălcate constant de către stat: Când jurnaliștii devin ținta statului

Într-o lume în care libertatea presei ar trebui să fie o valoare fundamentată, jurnalistul devine adesea ținta unui sistem care ar trebui să-l protejeze. Așa am ajuns și noi, Luiza Vasiliu și Victor Ilie, să fim urmăriți pe stradă de agenți ai statului și să aflăm că nu suntem singurii jurnaliști care suntem sub supraveghere atentă din partea instituțiilor de forță din România.

În primăvara anului 2023, în mijlocul unui București aglomerat, ne-am dat seama că suntem urmăriți. După o întâlnire cu o sursă despre frații Tate și legăturile lor cu interlopii din România, am observat un bărbat cu cască în ureche care părea că ne filma. Luiza s-a oprit pentru a lua o gustare, iar eu m-am întors pentru a ridica laptopul de la birou. De atunci, am început să fim supravegheați constant.

În timp ce încercam să ne continuăm viața de zi cu zi, am devenit conștienți că filajul nu era unul izolat. După câteva zile, am identificat încă patru persoane implicate în urmărirea noastră, toate cu comportamente specifice agenților de forță. În documentele oficiale, aceste persoane erau înregistrate ca „suspecți” din cauza comportamentului nostru „atipic și neobișnuit”, iar acest lucru a condus la întreruperea temporară a supravegherii.

În zilele următoare, filajul a continuat. Am fost observați în fața redacției RISE Project, iar în documentele obținute ulterior, am descoperit că dosarul de supraveghere includea fotografii, urmărirea noastră pe străzi și chiar detalii personale, care nu aveau nicio legătură cu activitatea jurnalistică. Fără să știm, se desfășura o operațiune amplă, în cadrul căreia am fost identificați drept „suspecți” din cauza investigațiilor noastre.

De-a lungul acestui proces, ne-am dat seama că această practică nu este izolată. În România, jurnaliștii care scriu despre corupție, abuzuri și infractori devin adesea ținta autorităților. După ce am aflat despre dosarul DNA Iași, care s-a deschis pe baza unei plângeri nefondate, am realizat că înregistrările și urmărirea noastră au fost realizate sub pretextul unui dosar de „instigare la abuz în serviciu și dare de mită”. În acest caz, jurnaliștii nu doar că sunt urmăriți, dar și sursele lor sunt expuse unui risc major.

Liana Ganea, președinta organizației ActiveWatch, a declarat că astfel de acțiuni reprezintă o încălcare flagrantă a dreptului la protecția surselor jurnalistice. Acest drept este garantat de legislația națională, dar și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, fiind esențial pentru libertatea presei. Supravegherea jurnaliștilor fără dovezi clare nu doar că pune în pericol dreptul la viața privată, dar poate afecta grav integritatea instituțiilor statului, care ar trebui să protejeze cetățenii și să asigure transparența.

În Iași, mai mulți jurnaliști care au investigat corupția locală au fost urmăriți și intimidați de autoritățile locale. În 2017, mai mulți reporteri de la 7 Iași au fost puși sub supraveghere abuzivă de DNA Iași, pentru presupuse fapte de șantaj și hărțuire, deși aceștia documentau fapte de corupție din primăria locală. În acest context, abuzurile statului român împotriva jurnaliștilor nu se limitează la o singură situație, ci constituie o practică generalizată, care se adâncește cu fiecare investigație realizată de aceștia.

În fața acestei realități, nu putem decât să ne întrebăm câți alți jurnaliști au fost urmăriți sau intimidați fără a exista o transparență în procesul legal. Libertatea presei și protecția surselor jurnalistice sunt piloni fundamentali într-o democrație funcțională, iar statul trebuie să garanteze aceste drepturi fără a le încălca sub pretextul unor investigații care nu au niciun fundament. Jurnaliștii trebuie să continue să-și facă datoria, chiar și în fața acestor riscuri, iar societatea civilă trebuie să susțină aceste demersuri pentru a proteja adevărul și a combate abuzurile din instituțiile statului.

Articol integral AICI: https://tinyurl.com/5er6nvnu