Curtea de Apel București a emis, vineri, 23 mai 2025, o decizie finală și definitivă prin care a respins contestația formulată de Direcția Națională Anticorupție (DNA), menținând astfel sentința Tribunalului București care a anulat condamnarea lui Maricel Păcuraru, patronul Realitatea Plus.
Instanța a constatat că infracțiunea pentru care acesta fusese condamnat a fost dezincriminată și a ridicat sechestrul instituit pe averea acestuia, în scopul recuperării prejudiciului de aproximativ 3 milioane de euro. Astfel, sentința oferă o revizuire semnificativă a cazului, înlăturând măsurile care au fost aplicate anterior.
Maricel Păcuraru a fost condamnat pe 3 noiembrie 2014, definitiv, la 4 ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu și spălare de bani în dosarul Poștei Române. Alături de fostul director general al Poștei Române, Mihai Toader, Păcuraru a fost găsit vinovat pentru implicarea în derularea unor contracte ilegale de asigurare între Poșta Română și diverse firme de asigurări, ce au provocat un prejudiciu de peste 14,3 milioane de lei (aproximativ 3 milioane de euro). În urma acestor acțiuni, Păcuraru a beneficiat de o sumă de aproape 6,8 milioane de lei, pe care a folosit-o în scopuri personale, după cum au stabilit procurorii DNA.
În urma acestor fapte, Păcuraru a fost condamnat la închisoare, dar în 2016, Curtea Constituțională a României (CCR) a dezincriminat infracțiunea de abuz în serviciu prin încălcarea de legislație secundară (regulamente, ordine de ministru, etc.), ceea ce a dus la o serie de solicitări din partea acestuia pentru revizuirea condamnării sale.
În urma deciziei CCR din 2016, Maricel Păcuraru a cerut anularea condamnării sale, invocând faptul că fapta de complicitate la abuz în serviciu a fost dezincriminată. Tribunalul București a dat dreptate acestuia și, în data de 11 decembrie 2024, a anulat condamnarea, considerând că infracțiunile de abuz în serviciu și spălare de bani nu mai sunt aplicabile în contextul modificărilor legislative intervenite.
Potrivit instanței, faptele pentru care Păcuraru fusese condamnat nu mai corespund tipicității infracțiunii, având în vedere dezincriminarea abuzului în serviciu prin încălcarea legislației secundare, iar spălarea banilor nu poate fi reținută în absența infracțiunii de abuz în serviciu.
La contestația formulată de DNA, Curtea de Apel București a examinat cazul și a decis menținerea sentinței pronunțate de Tribunalul București, confirmând astfel anularea condamnării. Instanța a stabilit că faptele pentru care Maricel Păcuraru fusese condamnat nu mai sunt considerate infracțiuni, întrucât abuzul în serviciu a fost dezincriminat prin decizia CCR.
De asemenea, instanța a dispus anularea măsurilor de executare a pedepsei, ridicând astfel sechestrul instituit pe averea acestuia, măsură care fusese luată pentru a recupera prejudiciul de aproximativ 3 milioane de euro, precum și eliminarea altor restricții impuse după condamnarea inițială.
Decizia Curții de Apel București a fost o lovitură importantă pentru DNA și pentru autoritățile care au încercat să aducă în fața justiției cazuri de corupție în domeniul public. Anularea condamnării lui Maricel Păcuraru a stârnit controverse și critici din partea unor organizații și lideri politici, în special în contextul în care acesta rămăsese implicat în afaceri media semnificative, precum Realitatea Plus.
Păcuraru a executat deja peste 2 ani de detenție în urma condamnării din 2014, iar acum, prin decizia instanței, a scăpat nu doar de pedeapsa privativă de libertate, dar și de sechestrul impus pe averea sa. Aceasta ridică întrebări cu privire la eficiența măsurilor de recuperare a prejudiciului și la consecințele dezincriminării infracțiunilor de abuz în serviciu prin încălcarea legislației secundare, o decizie care, la vremea respectivă, a fost considerată controversată de mulți.
Pe de altă parte, familia lui Maricel Păcuraru a salutat decizia instanței, iar una dintre fiicele acestuia a fost văzută plângând la televizor, vizibil emoționată de rezultatul final. Aceasta subliniază, dintr-o perspectivă personală, impactul semnificativ pe care o astfel de decizie îl poate avea asupra unei familii și asupra imaginii publice a unui om de afaceri de acest calibru.
Deși decizia instanței a fost una definitivă, acest caz ridică întrebări importante privind transparența și corectitudinea proceselor judiciare în cazurile de corupție din România. Anularea condamnării și ridicarea sechestrului pe averea lui Păcuraru lasă deschisă o discuție despre posibilele efecte ale modificărilor legislative și despre cum poate fi influențată aplicarea justiției în dosarele de mare corupție, în special când este vorba de personalități cu conexiuni puternice în mediul economic și politic.
În acest context, mulți se întreabă dacă autoritățile vor lua măsuri suplimentare pentru a asigura recuperarea prejudiciului, având în vedere că unele dintre aceste cazuri pot rămâne în aer în absența unei legislații clare și ferme. De asemenea, este important de observat că instanțele au în continuare un rol semnificativ în clarificarea aspectelor juridice și în menținerea echilibrului între protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor și responsabilitatea pentru faptele comise.
În orice caz, acest proces de revizuire a sentinței este un exemplu de cum legislația se poate schimba în timp și de ce este esențial ca justiția să fie echitabilă și să reflecte corect evoluțiile legislative și sociale. Rămâne de văzut cum se vor desfășura procedurile ulterioare, în cazul în care autoritățile vor decide să recupereze prejudiciul rămas.
