Aeroportul „Henri Coandă” din București, cunoscut și sub numele de Aeroportul Otopeni, se află în centrul unei controverse recente, după ce Ministerul Transporturilor a aprobat o creștere semnificativă a salariilor și bonusurilor angajaților Companiei Naționale „Aeroporturi București” (CNAB), compania care administrează atât Otopeni, cât și Aeroportul Băneasa.
În ciuda poziției acestui aeroport pe locul ultimul într-un clasament care include cele mai importante aeroporturi europene, salariile și bonusurile au fost majorate considerabil pentru anul 2025.
Potrivit noii hotărâri de guvern, salariul mediu estimat la CNAB pentru anul 2025 va ajunge la 16.465,66 lei pe salariat, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă de 104,11% față de salariul preliminat din anul 2024. Creșterea salarială vine în contextul unei companii publice aflate sub controlul Ministerului Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu, care va beneficia de o alocare substanțială de fonduri pentru personal.
Un alt aspect semnificativ al bugetului aprobat pentru 2025 este alocarea de bonusuri care ajung la 48,55 milioane de lei, o sumă enormă pentru o companie aflată într-o continuă stare de modernizare, dar care, din păcate, nu reușește să își ridice standardele la nivelul altor aeroporturi din Europa.
Cheltuielile estimate pentru personal în cadrul CNAB pentru anul 2025 se ridică la 316,5 milioane de lei, o sumă care reprezintă o creștere cu 8,16% față de bugetul din 2024, conform deciziilor luate de guvern prin HG nr. 373/2024. În contextul unui deficit bugetar uriaș și a unei economii în continuare fragilizate, aceste creșteri salariale și bonusuri ridică întrebări cu privire la alocarea fondurilor publice, având în vedere performanțele slabe ale Aeroportului Otopeni.
În ciuda acestei creșteri financiare pentru angajați, performanțele Aeroportului Otopeni continuă să lase mult de dorit. Potrivit unui raport realizat de compania Eurochange în 2024, care a evaluat 40 dintre cele mai aglomerate aeroporturi din Europa, Otopeni a obținut un scor rușinos de doar 34,5 puncte. Acest scor a plasat Aeroportul Henri Coandă pe ultimul loc al clasamentului, fiind considerat „cel mai plictisitor aeroport din Europa”. Acesta a obținut cele mai mici punctaje la capitole precum numărul de restaurante și magazine, timpii medii de așteptare la controalele de securitate și costurile ridicate ale mâncării și băuturii.
Deși aeroportul este considerat principala poartă de intrare în România, acesta pare să fi rămas blocat într-o perioadă de stagnare, fiind neglijat din punct de vedere al modernizării și al diversificării serviciilor oferite pasagerilor. De exemplu, Otopeni are foarte puține magazine și restaurante comparativ cu alte aeroporturi europene de dimensiuni similare.
În plus față de scorurile scăzute în evaluările europene, Aeroportul Otopeni a fost și subiectul unor critici legate de taxele și costurile ridicate. Recent, Asociația Pro Infrastructura a subliniat „tarifele neobrăzate” ale noii parcări a Aeroportului Otopeni, care sunt mai mari decât în alte aeroporturi mari din România, inclusiv Cluj-Napoca. Aceasta adaugă la imaginea unui aeroport care, deși beneficiază de fonduri substanțiale, nu reușește să îmbunătățească infrastructura sau să atragă pasageri și investiții în mod semnificativ.
În ciuda acestor provocări, Guvernul și Ministerul Transporturilor continuă să aloce fonduri consistente pentru aeroporturile din capitală, în timp ce alocările pentru infrastructura generală și modernizarea acestora par să fie subdimensionate. Aceasta sugerează o prioritate mai mare acordată salarizării și stimulentelor financiare pentru angajați, în loc să se investească într-o dezvoltare infrastructurală care să răspundă cerințelor pasagerilor și să îmbunătățească experiența acestora.
Creșterile salariale semnificative și alocările de bonusuri ridică semne de întrebare privind gestionarea fondurilor publice. În condițiile în care Aeroportul Otopeni nu reușește să își îmbunătățească performanțele, iar infrastructura sa este departe de standardele europene moderne, investițiile masive în salarii și bonusuri pentru angajați ar putea fi percepute ca fiind disproporționate în raport cu realizările și evoluțiile din ultimii ani.
Cu toate acestea, Guvernul și Ministerul Transporturilor susțin că această politică este necesară pentru a atrage și a păstra personalul calificat într-un domeniu atât de important pentru infrastructura națională. De asemenea, se pare că autoritățile încearcă să pună un accent mai mare pe eficiența operațională a aeroporturilor din România, având în vedere că Otopeni servește drept principal punct de tranzit al călătorilor din întreaga lume.
Este clar că Aeroportul Otopeni are mult de muncit pentru a-și îmbunătăți infrastructura, serviciile și, în special, experiența pasagerilor. În ciuda creșterilor salariale și a bonusurilor pentru angajați, aeroportul trebuie să investească în modernizarea facilităților și în creșterea standardelor de operare pentru a putea concura cu aeroporturile europene din top. În acest context, rămâne de văzut dacă alocările financiare vor fi suficiente pentru a răspunde acestor provocări, sau dacă Guvernul va adopta noi măsuri de reformă pentru a îmbunătăți infrastructura critică a României.
Pe măsură ce România continuă să înregistreze un deficit bugetar semnificativ, prioritizarea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii de transport aerian, în special a celor care duc la o creștere sustenabilă și eficientă a aeroporturilor, ar trebui să devină o prioritate pentru autoritățile naționale.
