În urma reorganizării recente din Senatul României, în care au fost restructurate 147 de posturi, o parte din angajații afectați de aceste reduceri au fost transferați la alte instituții publice. Aceștia au primit noi locuri de muncă, iar o parte din posturile vacante sau restructurate au fost alocate altor funcționari din sectorul public.
Conform informațiilor oficiale, 20% dintre transferuri au fost realizate către Primăria Sectorului 1 și instituțiile subordonate acesteia. De asemenea, un fost angajat a ajuns la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), unde venitul lunar brut depășește 14.100 lei. Însă, acest proces de restructurare nu a fost lipsit de controverse, iar numeroase întrebări legate de transparența și eficiența acestuia rămân în continuare nerezolvate.
Din cele 147 de posturi restructurate la Senat, 45 dintre acestea au fost transferate către diverse instituții publice, iar o treime dintre aceste transferuri au ajuns la Primăria Sectorului 1 și Direcția de Utilități Publice, Salubrizare și Protecția Mediului Sector 1. Pe lângă Primăria Sectorului 1, un alt transfer semnificativ a fost realizat către ANAF, unde un fost angajat al Senatului a primit un post de consilier, clasa I, grad profesional superior. Acesta beneficiază de un venit brut lunar de 12.816 lei, iar la salariu se adaugă un spor de 1.316 lei pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă.
În ceea ce privește Primăria Sectorului 1, cinci posturi au fost ocupate de foști angajați ai Senatului, aceștia fiind plasați în diverse servicii și direcții, inclusiv în cadrul Serviciului Tehnică Legislativă, Secretariat, Arhivă și Evidență Electorală și Direcția Siguranța Cetățenilor, Locuire și Dezvoltarea Comunității. Acești angajați au fost plătiți cu un salariu brut lunar de 36.512 lei (salarii și beneficii), iar justificările pentru aceste transferuri au fost nevoia de resurse umane suplimentare în diverse servicii cu deficit de personal și pentru gestionarea unui volum mare de muncă.
La Direcția de Utilități Publice, Salubrizare și Protecția Mediului Sector 1, au fost transferate patru persoane, cu un venit lunar net de 18.424 lei. Acești angajați proveneau din muncitorii calificați, treapta I, iar transferul lor a fost justificat de deficitul de personal calificat în domeniul tehnic și administrativ.
În ceea ce privește posturile eliberate, Biroul de Presă al Senatului a menționat că 17 posturi au fost eliberate ca urmare a incetării raporturilor de muncă, din diverse motive. Unul dintre acestea a fost decesul unui angajat. De asemenea, alte 27 de posturi au fost vacante în momentul restructurării, iar acest aspect a ridicat întrebări asupra transparenței procesului de redistribuire a personalului și asupra managementului acestor posturi vacante.
În contextul restructurării și transferurilor, Ilie Bolojan, președintele Senatului și actualul premier, a fost întrebat despre impactul acestei reorganizări asupra bugetului și al economiilor generate prin reducerea personalului. Bolojan a precizat că economia estimată din această restructurare este de 17,5 milioane de lei anual, echivalentul a aproximativ 3,5 milioane de euro. Acesta a subliniat că reducerea de personal nu a fost doar o măsură de economisire, ci și o modalitate de optimizare a structurii Senatului, cu scopul de a asigura o mai bună eficiență și o mai mare transparență în activitățile instituției.
Cu toate acestea, Bolojan a subliniat că nu este responsabil de modul în care instituțiile publice din România gestionează posturile vacante și că, într-o administrare corectă, este esențial ca toate posturile vacante să fie gestionate corect și eficient de diversele autorități publice. În opinia sa, măsura reducerii posturilor vacante este o responsabilitate care nu poate fi imputată unui singur factor, fiind o problemă complexă de administrație publică.
Un alt subiect de discuție este legat de implicarea politicului în alocarea posturilor din administrația publică. Un exemplu în acest sens este Manda Maria Sorin, directorul Aeroportului Craiova, care incasează un salariu lunar de 20.000 lei, deși nu are experiență relevantă în domeniul aviației și este cumnatul Olgutei Vasilescu, primarul Craiovei. Acest exemplu ridică întrebări despre criteriile de selecție și justificarea acestor salarii, în contextul în care personalul din administrația publică este adesea numit pe baza unor relații politice și nu pe competențe specifice domeniilor respective.
Această situație ilustrează o problemă sistemică în administrarea resurselor publice din România, în care multe dintre posturile publice sunt atribuite pe criterii politice și nu pe baza performanței profesionale.
Măsura restructurării Senatului și transferurile rezultate din aceasta subliniază nevoia de reformă în administrația publică. Deși Bolojan argumentează că economiile realizate vor contribui la proiecte de infrastructură, întrebările legate de transparența procesului, criteriile de selecție și implicarea politicului în deciziile de angajare rămân deschise. Astfel, este necesar un proces de reformă autentică care să elimine impostura profesională și să aducă competitivitate și eficiență în administrația publică din România.
În acest context, o gestionare mai eficientă a resurselor umane, în concordanță cu nevoile reale ale instituțiilor publice, ar putea contribui nu doar la economii semnificative, dar și la îmbunătățirea calității serviciilor publice oferite cetățenilor.
Sursa Foto: InquamPhotos / Octav Ganea
