Operatorul regional de apă din județul Prahova, Exploatare Sistem Zonal Prahova SA (ESZ), deținut integral de Administrația Națională „Apele Române”, se află în centrul unui scandal privind risipa bugetară și ocuparea pe criterii politice a posturilor cheie din conducere.
Societatea este acuzată de modul deficitar în care a gestionat criza de apă ce a afectat peste 100.000 de persoane din Prahova și Dâmbovița, precum și de cheltuieli discreționare în ciuda situației economice precare.
De-a lungul ultimului deceniu, Consiliul de Administrație al ESZ a fost dominat de numiri politice din partea partidelor aflate la guvernare: PNL, PSD și UDMR. Un exemplu notabil este mărirea numărului membrilor CA de la 5 la 7 în aprilie 2020, în perioada în care Ministerul Mediului era condus de liberalul Costel Alexe. Printre membrii instalați atunci s-au aflat Lucian Jugrin și Marius Dănuț Minea, ambii afiliați PNL Iași, orașul de origine al ministrului.
CA-ul ESZ a devenit, astfel, o platformă de recompensare a activiștilor politici sau a apropiaților de partid, printre care s-au numărat: Laszlo Barabas (UDMR), Alexandru Gyorgy (PNL), Alin Mihaela Dănilă (PSD), Ervin Molnar (PNL), dar și personaje precum astrologul Raluca Sarca Șandru sau fosta prezentatoare Olga Mețiu, devenită ulterior trainer de dicție și public speaking.
Documente oficiale analizate de G4Media arată că directorul general Bogdan Chițescu beneficiază de un salariu brut lunar de 34.149 lei, stabilit în 2023 pentru anul 2024. De asemenea, directorul economic al companiei are un salariu brut de 26.000 lei lunar.
În 2022, Chițescu a încasat 19.250 lei indemnizație fixă și până la 100.000 lei componentă variabilă, fără detalii clare despre modul în care au fost îndepliniți indicatorii de performanță. În condițiile unui monopol local, astfel de indicatori sunt ușor de bifat.
Toți membrii CA au beneficiat de asemenea de componente variabile ale veniturilor. De remarcat că aceste decizii de majorare a remunerațiilor s-au luat în timp ce Guvernul anunța măsuri de austeritate bugetară.
Nu doar conducerea a fost răsplătită generos. În iunie 2024, la cererea Sindicatului de la Paltinu, toți salariații ESZ au primit câte 500 lei net cu ocazia Zilei Operatorului. În aprilie 2025, conducerea a aprobat tichete cadou pentru angajați și copiii acestora cu ocazia Sărbătorilor Pascale. Valorile acestor tichete nu au fost dezvăluite.
Mai mult, compania a achiziționat un sediu nou în comuna Blejoi, de la Kato Group, pentru suma de 10 milioane de lei, din care 5 milioane au provenit dintr-un împrumut bancar.
În aprilie 2025, ESZ a înființat un Comitet de Gestionare a Riscurilor din trei membri ai CA, printre care Ervin Molnar și Alin Mihaela Dănilă. Totuși, acest comitet nu a avut nicio reacție eficientă în contextul operațiunii de curățare a barajului Paltinu, care a condus la o criză de apă ce a afectat sute de mii de oameni.
Ministerul Mediului, prin ministrul Diana Buzoianu, a acuzat oficial ESZ și Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița că nu au informat corect și la timp autoritățile locale și populația despre riscurile lucrărilor de curățare. Consecințele? Oprirea activității centralei OMV Petrom de la Brazi și afectarea infrastructurii din spitale și școli.
Printre angajații societății s-a aflat până recent Monica Hunyadi, fostă proprietară de salon de frumusețe, apropiată de lideri ai PSD precum Sorin Grindeanu, pe care i-a însoțit în zboruri private la Monaco. Hunyadi a fost anterior numită în Consiliul de Administrație al CFR Electrificare tot de către Grindeanu, pe atunci ministru al Transporturilor.
Cazul ESZ Prahova reflectă modul în care societățile de stat sunt utilizate ca instrumente de recompensare politizate, cu o lipsă cronică de responsabilitate financiară și de guvernanță. Criza de apă recentă nu este doar o consecință a unei lucrări de infrastructură defectuoase, ci rezultatul unei guvernări iresponsabile care a favorizat interesele de partid în detrimentul interesului public.
Societăți precum ESZ ar trebui să funcționeze după principii de transparență, eficiență și meritocrație, nu ca poligoane de sinecuri pentru activiști politici. Este necesară o anchetă independentă, dar și o reformă structurală a modului în care sunt guvernate aceste entități publice – în interesul cetățenilor, nu al partidelor.
