Începând cu luna ianuarie 2026, sistemul de sănătate din România intră într-o nouă etapă de austeritate, cu efecte directe asupra a zeci de mii de pacienți.
Din lipsă de fonduri, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a decis modificarea regulilor de acces la analize și investigații medicale, iar consecințele sunt majore: bolnavii cronici nu mai beneficiază de prioritate automată, iar persoanele neasigurate rămân doar cu un pachet minim de servicii.
Decizia, confirmată de autorități și relatată de Digi24, vine într-un context deja tensionat, marcat de deficit bugetar, datorii istorice către furnizorii de servicii medicale și o presiune tot mai mare asupra sistemului public de sănătate.
Până la finalul anului trecut, o categorie largă de bolnavi cronici beneficia de un regim special de prioritate. Pe baza unui bilet de trimitere cu mențiune specială, acești pacienți aveau dreptul să efectueze analizele medicale necesare în maximum cinci zile lucrătoare, indiferent dacă fondurile lunare alocate laboratoarelor erau epuizate.
De la 1 ianuarie 2026, acest mecanism a fost suspendat. Analizele pentru bolnavii cronici se vor face doar în limita fondurilor disponibile, iar termenul de cinci zile nu mai este garantat. Practic, pacienții vor fi programați pe liste de așteptare, uneori pe perioade de câteva săptămâni sau chiar luni.
Conform noilor reguli, pierd accesul prioritar la investigații medicale pacienții diagnosticați cu:
-
boli neurologice;
-
diabet zaharat;
-
afecțiuni cardiovasculare și cerebrovasculare;
-
boli rare;
-
boală cronică renală;
-
alte afecțiuni cronice monitorizate pe termen lung.
Aceștia făceau parte dintr-o categorie considerată până acum vulnerabilă, tocmai din cauza necesității monitorizării constante. În lipsa analizelor regulate, riscul de complicații crește semnificativ, avertizează medicii.
Există totuși și categorii de pacienți care rămân protejate de noile restricții. CNAS a decis menținerea priorității pentru:
-
pacienții cu suspiciune oncologică;
-
investigațiile necesare femeilor însărcinate;
-
testările pentru hepatita B și C;
-
testările HIV pentru gravide;
-
analizele de prevenție incluse în programele naționale de screening.
Autoritățile susțin că aceste excepții sunt justificate medical și social, fiind vorba despre situații în care întârzierea diagnosticării poate avea consecințe grave sau ireversibile.
Potrivit surselor din sistemul de sănătate, principala cauză a acestei decizii este lipsa fondurilor. În anii anteriori, laboratoarele efectuau analizele pentru pacienții prioritari chiar și după epuizarea bugetului lunar, urmând să recupereze banii ulterior de la Casa de Sănătate.
În 2025, întârzierile la plată au ajuns însă la luni de zile, iar unele laboratoare au acumulat pierderi semnificative. În acest context, CNAS a decis să limiteze strict decontările, pentru a evita colapsul financiar al sistemului.
Reprezentanții laboratoarelor avertizează că, fără o suplimentare bugetară, capacitatea de testare va scădea și mai mult, iar listele de așteptare se vor extinde.
Pentru pacienții cu boli cronice, această schimbare reprezintă mai mult decât o ajustare administrativă. Mulți depind de analize regulate pentru ajustarea tratamentului, prevenirea complicațiilor sau monitorizarea evoluției bolii.
Asociațiile de pacienți avertizează că întârzierea analizelor poate duce la:
-
agravarea stării de sănătate;
-
creșterea numărului de internări de urgență;
-
costuri mai mari pentru sistem pe termen mediu și lung.
„Economisim acum câteva milioane, dar riscăm să plătim mult mai mult prin internări și tratamente costisitoare”, avertizează un reprezentant al pacienților cu boli cronice.
În paralel cu restrângerea accesului la analize, autoritățile au introdus și reguli mai stricte pentru persoanele neasigurate. De la începutul lui 2026, cei care nu mai au calitatea de asigurat beneficiază doar de servicii medicale minime, în principal urgențe și consultații de bază.
Pentru a redeveni asigurați, aceștia trebuie să achite o contribuție anuală de 2.430 de lei către ANAF. Suma reprezintă plata contribuției de asigurări de sănătate pentru un an întreg.
Măsura afectează în special:
-
persoane fără venituri stabile;
-
lucrători independenți care nu și-au plătit contribuțiile;
-
români întorși din străinătate fără forme legale de muncă.
Decizia CNAS a fost întâmpinată cu critici dure din partea organizațiilor de pacienți și a unor specialiști în politici de sănătate. Aceștia acuză lipsa de transparență și faptul că pacienții vulnerabili sunt cei care suportă consecințele directe ale subfinanțării.
Pe de altă parte, oficialii din sănătate susțin că măsura este temporară și că se caută soluții pentru suplimentarea bugetului în a doua parte a anului.
Schimbările intrate în vigoare în ianuarie 2026 scot din nou la iveală fragilitatea sistemului de sănătate românesc. Lipsa banilor, managementul deficitar și dependența de soluții de avarie creează un cerc vicios în care pacienții sunt, de fiecare dată, principalii perdanți.
Pentru bolnavii cronici, pierderea priorității la analize nu este doar o problemă birocratică, ci o amenințare directă la adresa sănătății. În lipsa unor măsuri rapide de corecție, riscul este ca aceste „reguli temporare” să devină noua normalitate.
