În timp ce Guvernul vorbește despre austeritate, reducerea cheltuielilor și responsabilitate fiscală, realitatea din unele administrații locale arată cu totul diferit.
La final de an, mai multe primării din comune cu doar câteva mii de locuitori au achiziționat telefoane de ultimă generație – iPhone 17 Pro și iPhone 17 Pro Max – din bani publici, stârnind controverse legate de oportunitatea și justificarea unor astfel de cheltuieli.
O analiză realizată de SpotMedia.ro scoate la iveală două cazuri relevante, din județele Vrancea și Satu Mare, în care edilii locali susțin că achizițiile sunt necesare pentru buna funcționare a administrației. Explicațiile lor ridică însă numeroase semne de întrebare.
Pe 29 decembrie 2025, Primăria Comunei Ciorăști, județul Vrancea, a cumpărat prin încredințare directă un iPhone 17 Pro Max, 256 GB, în valoare de 6.131 lei (aproximativ 1.210 euro). Comuna are 2.745 de locuitori, potrivit recensământului din 2021, iar bugetul local depinde în mare măsură de alocările de la bugetul de stat.
Primarul comunei, Nicolae Gabriel Brăicău (PNL), aflat în funcție din 2012, a explicat că telefonul este folosit chiar de el.
„Eu folosesc acel telefon. Mai aveam un iPhone 17 Pro Max al primăriei, dar i s-a spart display-ul. Nu s-a putut repara imediat, iar pentru a avea acces la aplicațiile primăriei, email și alte sisteme, am decis să luăm unul identic”, a declarat edilul.
Argumentul continuității digitale ridică însă o întrebare simplă: este un telefon de peste 6.000 de lei singura soluție pentru a accesa emailul și aplicațiile unei primării?
Întrebat de ce nu și-a achiziționat telefonul din fonduri proprii, având în vedere că îl folosește personal, primarul a evitat un răspuns clar. În declarația sa de avere apar doar salariul său și al soției, o mașină veche și un credit recent.
„M-am privatizat din 1992, dar am cesionat părțile sociale copiilor. Am vrut să nu mai am legături cu nimic”, a explicat edilul, sugerând că ar fi avut, totuși, posibilitatea financiară de a-și cumpăra singur telefonul.
În realitate, primăria a achiziționat două telefoane identice, ambele de top, din bugetul instituției. Cheltuiala vine într-un context în care administrația locală nu se autosusține financiar și depinde de banii proveniți din taxele tuturor contribuabililor.
Al doilea caz analizat vine din Comuna Târna Mare, județul Satu Mare, cu aproximativ 3.500 de locuitori. Pe 22 decembrie 2025, primăria a cumpărat 8 telefoane iPhone 17 Pro, în culori diferite, la un preț unitar de 5.495 lei. Valoarea totală a achiziției: 43.966 lei (circa 8.700 euro).
Primărița comunei, Mariana Monica Sobius (PSD), susține că banii nu provin din bugetul local, ci din fonduri europene, în cadrul unui proiect transfrontalier cu Ucraina.
„Aveam bugetate cheltuieli de deplasare mult mai mari. Cum nu se pot face deplasări din cauza războiului, am redirecționat banii. Dacă nu îi cheltuiam, îi pierdeam”, a explicat primărița.
Deși explicația se bazează pe o realitate procedurală – fondurile neutilizate pot fi pierdute – specialiștii în achiziții publice atrag atenția că fondurile europene sunt tot bani publici și trebuie cheltuite conform acelorași principii: necesitate, eficiență și proporționalitate.
Pentru întâlniri online într-un proiect transfrontalier sunt necesare:
-
o conexiune bună la internet;
-
o cameră video și un microfon decente;
-
compatibilitate cu platforme precum Zoom, Teams sau Google Meet.
Toate acestea pot fi asigurate cu:
-
un laptop mediu;
-
o tabletă din gama mid-range;
-
sau un telefon de 1.500–2.500 de lei.
Achiziționarea unor iPhone-uri 17 Pro, cu memorie mare și specificații de top, depășește clar necesarul funcțional.
Cazurile din Ciorăști și Târna Mare nu sunt izolate, spun experții în administrație publică. Ele reflectă un model de cheltuire discreționară a banilor publici, justificată formal, dar discutabilă moral și economic.
Într-un an în care:
-
se reduc fonduri pentru sănătate;
-
pacienții pierd accesul prioritar la analize;
-
se vorbește despre tăieri de posturi și înghețări salariale,
astfel de achiziții transmit un mesaj contradictoriu către cetățeni.
Unul dintre marile probleme scoase la iveală de aceste cazuri este lipsa unor standarde naționale privind dotările IT ale administrațiilor locale. Fără plafoane clare sau ghiduri de bune practici, fiecare primărie decide după propria interpretare ce înseamnă „necesar”.
În lipsa unor reguli ferme, austeritatea rămâne mai degrabă un slogan politic decât o realitate aplicată uniform.
Achizițiile de iPhone 17 Pro și Pro Max de către primării sunt, cel mai probabil, legale din punct de vedere procedural. Însă ele ridică serioase semne de întrebare privind:
-
oportunitatea cheltuielilor;
-
respectul față de banul public;
-
diferența dintre nevoi reale și confort administrativ.
Într-o Românie în care cetățenilor li se cere să strângă cureaua, iar serviciile publice se confruntă cu lipsuri cronice, telefoanele de lux din birourile primarilor devin simbolul unei austerități aplicate selectiv.
