Declarațiile explozive făcute de premierul Ilie Bolojan la Digi24 au scos la iveală unul dintre cele mai controversate episoade financiare ale ultimilor ani: un împrumut de 70 de milioane de euro acordat în 2024 de banca de stat EximBank companiei Electrocentrale Craiova, credit despre care șeful Guvernului afirmă tranșant că „nu va mai fi rambursat niciodată”.
La câteva zile de la acuzație, reacțiile lipsesc cu desăvârșire: EximBank, Ministerul Finanțelor și Olguța Vasilescu, politicianul care a susținut constant compania, nu au oferit nicio explicație publică.
„Eu sunt de vină că anul trecut au mai luat un împrumut de 70 de milioane de euro de la EximBank, pe care nu-l vor mai rambursa niciodată tot de la statul român? Pentru ce? În afară de a plăti certificate de CO₂ sau alte cheltuieli curente, nu s-a investit nimic acolo”, a spus premierul Bolojan, într-o intervenție care a pus reflectorul pe Electrocentrale Craiova, companie aflată formal în subordinea Ministerului Energiei, dar susținută politic ani la rând de administrația locală PSD.
Afirmația este gravă nu doar prin valoarea sumei, ci prin implicațiile sistemice: statul român împrumută o companie de stat printr-o bancă de stat, iar pierderea riscă să fie suportată tot din bani publici.
Împrumutul a fost aprobat în 2024 prin intermediul Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (CIFGA), organism care funcționa pe lângă EximBank. La acel moment, CIFGA era format din 17 membri, ale căror nume nu erau publice, putând fi identificate doar indirect, prin declarațiile de avere.
Guvernul Bolojan a redus ulterior comitetul la doar cinci membri, tocmai din cauza criticilor legate de opacitate și politizare. Însă decizia a venit prea târziu pentru creditul acordat Electrocentrale Craiova.
Componența CIFGA din 2024 ridică semne serioase de întrebare. Printre membri se afla Marian Neacșu, deși acesta fusese condamnat definitiv în 2016 la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, după ce și-a angajat fiica la cabinetul parlamentar. Cu toate acestea, Neacșu primea aproximativ 21.000 de lei net lunar pentru participarea în comitet.
Tot potrivit informațiilor publice, în CIFGA se mai regăseau persoane fără nicio expertiză bancară:
– Radu Oprea, fost ministru și trimis în judecată în trecut pentru evaziune fiscală;
– Adrian Țuțuianu;
– Cristina Trăilă;
– Ion Simu, director CFR SA, apropiat al lui Sorin Grindeanu, deși fără legătură cu domeniul financiar.
În acest context, aprobarea unui credit de zeci de milioane de euro pentru o companie cu probleme structurale grave apare nu ca o decizie tehnică, ci ca un act politic.
Electrocentrale Craiova este de ani buni un simbol al managementului defectuos. Proiecte supradimensionate, investiții amânate, pierderi cronice și dependență de subvenții au transformat compania într-un consumator constant de bani publici.
Premierul Bolojan a subliniat că, în patru ani, au fost alocate 168 de milioane de euro pentru CET Craiova, fără ca lucrările esențiale să fie finalizate. Împrumutul de la EximBank a venit în acest context, nu ca o soluție de dezvoltare, ci ca o gură de oxigen temporară, fără perspective reale de rambursare.
La aproape trei zile de la declarațiile premierului, EximBank nu a oferit nicio reacție oficială, deși banca se află sub controlul Ministerului Finanțelor. Nici ministerul, nici Olguța Vasilescu, una dintre cele mai vocale susținătoare ale CET Craiova, nu au explicat public de ce a fost acordat creditul, care au fost garanțiile și cum se justifică riscul asumat.
Această tăcere contrastează puternic cu gravitatea acuzației: o pierdere de 70 de milioane de euro, care riscă să fie acoperită tot din bugetul de stat.
Cazul Electrocentrale Craiova ridică o problemă mult mai largă: folosirea băncilor de stat ca instrumente politice. Atunci când deciziile de creditare sunt luate de comitete populate cu politicieni, fără expertiză financiară și cu interese de partid, riscul nu mai este economic, ci sistemic.
În iulie 2025, Ilie Bolojan ceruse deja demisia directorului EximBank, Traian Halalai, pe fondul scandalului vilei RA-APPS. Cererea a fost ignorată. Premierul a vorbit atunci despre sesizarea Parchetului, dar nimic concret nu s-a întâmplat.
În mod paradoxal, deși situația financiară a Electrocentrale Craiova este critică, Ministerul Energiei, condus de Bogdan Ivan, a cerut recent 350 de milioane de lei din Fondul de rezervă al Guvernului pentru aceeași companie. Practic, după creditul nerecuperabil, statul este pregătit să aloce și mai mulți bani, fără garanții de reformă reală.
Acuzația lansată de Ilie Bolojan scoate la suprafață un mecanism toxic: companii de stat susținute politic, finanțate din împrumuturi publice aprobate netransparent, fără responsabilitate și fără consecințe. Dacă afirmația premierului se confirmă integral, cazul Electrocentrale Craiova nu este doar o „țeapă” de 70 de milioane de euro, ci o radiografie a modului în care banii publici pot fi risipiți cu complicitatea tăcerii instituționale.
Până la un răspuns clar de la EximBank, Ministerul Finanțelor sau Olguța Vasilescu, rămâne întrebarea esențială: cine plătește, în final, această pierdere? Răspunsul pare deja cunoscut – contribuabilul român.
