Numirea lui Răzvan Marian Pîrcălăbescu la conducerea Companiei Naționale Romarm continuă să ridice probleme grave de legalitate și integritate.
Pe lângă suspiciunile legate de un proces de selecție viciat, reclamat oficial la Direcția Națională Anticorupție, datele arată că, timp de mai multe luni, noul șef al industriei de armament s-a aflat în stare de incompatibilitate, deținând simultan două funcții publice care se exclud reciproc: director general la Romarm și consilier în cadrul Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE).
Potrivit informațiilor oficiale furnizate, în cele din urmă, chiar de ARICE, în perioada august – noiembrie 2025, Răzvan Pîrcălăbescu a deținut concomitent:
-
funcția de director general al Romarm, companie de stat aflată în subordinea Ministerului Economiei;
-
calitatea de funcționar public, încadrat ca expert/consilier în structura ARICE, instituție guvernamentală responsabilă de comerț exterior și investiții.
Această suprapunere contravine explicit legislației în vigoare. Legea nr. 161/2003 privind prevenirea și sancționarea corupției stabilește clar că funcționarul public nu poate exercita nicio altă funcție publică sau activitate în cadrul unor entități cu scop lucrativ din sectorul public, indiferent dacă raportul de serviciu este activ sau suspendat.
Cu alte cuvinte, simpla suspendare a raportului de serviciu de la ARICE nu înlătura incompatibilitatea odată cu numirea la conducerea Romarm. Singura soluție legală ar fi fost demisia imediată din funcția de funcționar public – demisie care a venit abia în noiembrie 2025, după aproape patru luni.
Situația nu a fost clarificată ușor. La solicitările presei, conducerea ARICE, prin vicepreședintele Doru Frunzulică, a refuzat inițial să comunice datele legate de statutul profesional al lui Pîrcălăbescu, invocând în mod abuziv protecția datelor cu caracter personal.
Abia după ce i-au fost indicate explicit prevederile Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, precum și limitele aplicării GDPR în cazul funcțiilor publice, ARICE a recunoscut oficial că:
-
raportul de serviciu al lui Pîrcălăbescu a fost suspendat din 2023, pe durata activității sale în cabinete de demnitari;
-
acesta și-a încetat raportul de serviciu abia în noiembrie 2025, prin demisie „expresă și irevocabilă”.
Această confirmare certifică perioada de incompatibilitate exact în intervalul în care Pîrcălăbescu conducea Romarm.
Ascensiunea lui Răzvan Pîrcălăbescu este strâns legată de Radu Oprea, fost ministru și unul dintre liderii influenți ai PSD. Pîrcălăbescu i-a fost acestuia șef de cabinet, fiind promovat constant în funcții-cheie din administrația centrală.
În 2019, pe vremea când Radu Oprea conducea Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Pîrcălăbescu a fost plasat în Direcția de Comerț Exterior, ulterior devenită ARICE. A urmat detașarea sa la Ambasada României din Mexic, ca șef al Biroului de Promovare Comercială și Economică, iar după revenirea în țară a continuat să ocupe poziții în imediata apropiere a puterii executive.
Această relație de dependență politică a ridicat încă de la început semne de întrebare privind independența și competența sa pentru a conduce cea mai importantă companie de stat din industria de apărare.
Problemele nu se opresc la incompatibilitate. În noiembrie 2025, ministrul Economiei de la acel moment, Radu Miruță, a anunțat public că a sesizat DNA în legătură cu procesul de selecție prin care Pîrcălăbescu a fost numit director general al Romarm.
Raportul de control al ministerului arată că procedura desfășurată în baza OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a fost, în realitate, un simulacru. Pîrcălăbescu nu ar fi îndeplinit condițiile legale minime de experiență profesională, însă a fost declarat câștigător și numit de Consiliul de Administrație al Romarm, condus de un apropiat al său.
„Procesul de selecție s-a desfășurat și finalizat cu încălcarea legii, cu subiect și predicat”, declara atunci ministrul Miruță.
La incompatibilitatea constatată se adaugă și un posibil conflict de interese major. Pîrcălăbescu deține, simultan cu funcția de director general al Romarm, și poziția de președinte al Consiliului de Administrație al Carfil SA, una dintre fabricile de armament aflate chiar în subordinea Romarm.
Astfel, el ajunge într-o situație absurdă: șef peste o companie-mamă și, în același timp, președinte al CA al unei filiale, practic devenind propriul său supervizor. Legea guvernanței corporative și normele de integritate interzic explicit o asemenea suprapunere de funcții.
Pentru a evita conflictul de interese, Pîrcălăbescu ar fi trebuit să demisioneze din conducerea Carfil SA imediat după numirea la Romarm. Acest lucru nu s-a întâmplat.
Solicitat să ofere un punct de vedere, Răzvan Pîrcălăbescu a refuzat să răspundă personal. În schimb, a delegat un angajat al Romarm să transmită un răspuns standard, în care se susține că informațiile cerute „nu sunt de interes public” sau că pot fi regăsite în CV-ul publicat pe site-ul companiei.
Este o poziție care contrazice jurisprudența constantă în materie de transparență și ridică întrebări suplimentare despre cultura instituțională de la vârful Romarm.
Romarm nu este o companie oarecare. Este coloana vertebrală a industriei naționale de apărare, cu 15 filiale, contracte strategice și rol esențial în contextul geopolitic actual. Orice suspiciune de ilegalitate, incompatibilitate sau conflict de interese la vârful său de conducere afectează nu doar bugetul public, ci și credibilitatea României ca partener strategic.
Cazul Pîrcălăbescu ilustrează un tipar bine cunoscut în administrația românească: numiri politice, proceduri formale bifate doar pe hârtie, portițe legale forțate la maximum și o rezistență constantă la transparență.
Cu o numire contestată și reclamată la DNA, patru luni de incompatibilitate confirmată oficial și un conflict de interese nerezolvat, mandatul lui Răzvan Pîrcălăbescu la conducerea Romarm se află sub semnul întrebării încă dinainte de a produce efecte concrete. Rămâne de văzut dacă instituțiile statului vor trata aceste probleme ca simple „erori administrative” sau ca încălcări grave ale legii, cu consecințe pe măsura importanței funcției ocupate.
