Ministerul Sănătății pregătește una dintre cele mai importante modificări din ultimii ani în ceea ce privește disciplina profesională a medicilor din sistemul public.
Ministrul Alexandru Rogobete a publicat în transparență decizională un proiect de ordin care introduce explicit interdicția ca medicii să părăsească spitalele de stat în timpul programului de lucru, o practică despre care oficialul a vorbit în repetate rânduri ca fiind un „fenomen” cu impact major asupra calității serviciilor medicale.
Noua reglementare face parte dintr-un pachet mai amplu de reforme care vizează organizarea timpului de muncă, desfășurarea gărzilor și eficientizarea activității în unitățile sanitare publice. În centrul acestor schimbări se află o problemă sensibilă: migrarea temporară a medicilor din sistemul public către cabinetele private în timpul programului oficial de lucru.
Ce prevede noul ordin al Ministerului Sănătății
Proiectul de ordin propune modificarea Regulamentului privind timpul de muncă și organizarea gărzilor în spitalele publice, introducând o prevedere clară și fără echivoc: medicilor le este interzis să părăsească unitatea sanitară în timpul programului de lucru aferent activității curente.
Astfel, articolul 43 din regulament este reformulat pentru a include nu doar medicii aflați în gardă, ci toți medicii angajați în spitalele publice. Concret, aceștia nu vor mai putea pleca din unitate pe durata programului de lucru sau în timpul serviciului de gardă, cu excepția unor situații strict reglementate.
Excepțiile sunt limitate și bine definite: medicii care activează în Unitățile de Primiri Urgențe (UPU), în cadrul intervențiilor SMURD sau în situații speciale precum accidentele colective cu victime multiple pot părăsi unitatea doar cu acordul conducerii spitalului. Această precizare subliniază faptul că interdicția nu afectează intervențiile medicale urgente sau activitățile în interesul pacienților.
De la o interdicție parțială la una generală
În forma actuală a regulamentului, interdicția de a părăsi unitatea medicală se aplică doar medicilor aflați în serviciul de gardă. Noua propunere extinde această obligație la întreg programul de lucru, ceea ce marchează o schimbare semnificativă de abordare.
Această modificare vine ca răspuns la numeroasele sesizări și controale care au evidențiat situații în care medici angajați în spitale publice părăseau locul de muncă pentru a presta servicii medicale în sistemul privat, uneori chiar în timpul programului oficial.
„Fenomenul” medicilor care pleacă la privat
Ministrul Alexandru Rogobete a semnalat în repetate rânduri existența unui fenomen extins în sistemul sanitar românesc: medici care, în timpul programului de la stat, aleg să își desfășoare activitatea în cabinete sau clinici private.
Potrivit declarațiilor oficiale, această practică nu doar că afectează pacienții din spitalele publice, dar generează și pierderi financiare semnificative pentru sistemul de sănătate. În unele cazuri, medicii ar fi plecat chiar împreună cu pacienții către unități private, ceea ce ridică semne de întrebare privind etica profesională și conflictul de interese.
Ministrul a subliniat că problema nu poate fi rezolvată „peste noapte”, dar că măsurile legislative și controalele riguroase pot contribui la diminuarea acestui fenomen în timp.
Controale și sancțiuni mai dure
În ultimele luni, Ministerul Sănătății a desfășurat controale la nivel național în spitalele publice, în urma cărora s-a constatat o reducere a acestor practici. Totuși, oficialii consideră că este nevoie de măsuri mai ferme pentru a elimina complet problema.
Una dintre cele mai dure declarații ale ministrului a vizat posibilitatea desfacerii contractelor de muncă pentru medicii care sunt prinși că lucrează în sistemul privat în timpul programului de la stat. Această poziție indică o schimbare de paradigmă, în care disciplina și responsabilitatea profesională devin priorități absolute.
Echilibrul dintre sistemul public și cel privat
Un aspect important subliniat de Alexandru Rogobete este că nu susține obligarea medicilor să aleagă între sistemul public și cel privat. Din contră, oficialul consideră că medicii au dreptul să își exercite profesia în ambele sisteme, însă doar în afara programului de lucru din spitalele de stat.
Această poziție încearcă să mențină un echilibru între libertatea profesională a medicilor și responsabilitatea față de pacienții din sistemul public. Practic, reforma nu vizează eliminarea activității private, ci reglementarea strictă a timpului de lucru în sectorul public.
Impactul asupra pacienților și sistemului medical
Implementarea acestei măsuri ar putea avea un impact semnificativ asupra pacienților, în special asupra celor care depind de serviciile medicale din spitalele publice. Prezența constantă a medicilor în unități ar putea duce la reducerea timpilor de așteptare, creșterea calității actului medical și îmbunătățirea încrederii în sistemul public de sănătate.
De asemenea, măsura ar putea contribui la o utilizare mai eficientă a resurselor financiare și umane din sistem, reducând pierderile generate de absențele nejustificate sau de suprapunerea activităților public-private.
Deși proiectul de ordin este încă în faza de transparență decizională, este de așteptat ca acesta să genereze dezbateri intense în rândul cadrelor medicale. Unii medici ar putea considera măsura ca fiind prea restrictivă, în timp ce alții o pot vedea ca pe un pas necesar pentru profesionalizarea sistemului.
Organizațiile profesionale și sindicatele din domeniul sănătății ar putea solicita clarificări sau modificări ale proiectului, în special în ceea ce privește condițiile de muncă, remunerarea și volumul de activitate din spitalele publice.
În contextul actual al sistemului sanitar din România, marcat de lipsa de personal, subfinanțare și migrația medicilor, această inițiativă legislativă ridică întrebări importante. Este această interdicție soluția optimă pentru problemele existente sau doar o măsură punctuală care tratează efectele, nu cauzele?
Cert este că Ministerul Sănătății încearcă să aducă mai multă ordine și transparență într-un sistem care, de-a lungul anilor, a fost afectat de numeroase disfuncționalități. Prin această reformă, autoritățile transmit un semnal clar: responsabilitatea față de pacienți trebuie să fie prioritară.
