Direcția Națională Anticorupție a declanșat una dintre cele mai importante anchete din ultimii ani privind presupusa corupție din Portul Constanța, după ce doi inspectori vamali au fost reținuți sub acuzația de luare de mită în formă continuată. Procurorii susțin că vameșii primeau bani de la firme care efectuau importuri prin port, iar o parte dintre sumele încasate erau distribuite și altor angajați ai Biroului Vamal Constanța.
Dosarul readuce în prim-plan suspiciunile vechi privind existența unor mecanisme informale prin care anumite companii beneficiau de proceduri vamale accelerate, controale reduse sau acordarea rapidă a liberului de vamă, în schimbul unor sume de bani. Ancheta DNA vine după o serie de investigații jurnalistice și după un raport extrem de dur realizat de Corpul de Control al Ministerului Finanțelor, document care a evidențiat disfuncționalități grave, timpi suspect de scurți pentru anumite operațiuni vamale și posibile favorizări ale unor operatori economici.
Cine sunt vameșii reținuți de DNA
Potrivit procurorilor DNA Constanța, inspectorii vamali Diner Suliman și Bogdan Vîlsan sunt acuzați că ar fi primit bani în schimbul facilitării unor operațiuni de vămuire pentru firme care importau mărfuri prin Portul Constanța. Diner Suliman este considerat unul dintre cei mai influenți inspectori vamali din cadrul Biroului Vamal de Frontieră Constanța, iar numele său a apărut anterior și în raportul Corpului de Control al Ministerului Finanțelor privind activitatea din vamă. Anchetatorii susțin că Suliman primea bani direct de la reprezentanții unor firme importatoare, iar ulterior o parte dintre aceste sume erau direcționate către alți angajați ai instituției.
DNA afirmă că inspectorul vamal ar fi remis inclusiv sume consistente unui colaborator cu identitate protejată care activează în domeniul portuar. Ulterior, banii au fost predați organelor de cercetare penală. În același dosar, inspectorul vamal Bogdan Vîlsan este acuzat că ar fi pretins bani pentru urgentarea formalităților vamale și pentru facilitarea unor operațiuni desfășurate în port. Perchezițiile efectuate de procurorii DNA au scos la iveală importante sume de bani găsite la domiciliul lui Diner Suliman.
Potrivit comunicatului oficial transmis de DNA, anchetatorii au ridicat:
- 73.626 de dolari americani;
- 147.780 de lei.
Sumele au fost confiscate în vederea instituirii sechestrului asigurător. Descoperirea unor cantități atât de mari de bani numerar amplifică suspiciunile privind existența unui mecanism constant de colectare a mitei în cadrul activităților vamale din Portul Constanța. Procurorii susțin că banii proveneau din activități legate de efectuarea formalităților de import și de acordarea rapidă a liberului de vamă pentru anumite companii.
Cum funcționa presupusul mecanism de mită
Ancheta DNA descrie un sistem prin care firmele care importau mărfuri prin Portul Constanța ofereau bani pentru ca operațiunile de vămuire să fie procesate mai rapid sau pentru a beneficia de tratament preferențial. Conform procurorilor, în perioada noiembrie – decembrie 2025, Diner Suliman ar fi primit în mod repetat bani de la reprezentanți ai unor companii importatoare. Ulterior, o parte dintre aceste sume ar fi fost distribuite către alți angajați ai Biroului Vamal Constanța.
Anchetatorii susțin că, în aprilie 2026, Suliman ar fi remis 10.000 de lei inspectorului vamal Bogdan Vîlsan, bani care urmau să fie împărțiți și altor persoane din instituție. În paralel, procurorii afirmă că Vîlsan ar fi solicitat direct câte 200 de dolari pentru fiecare container procesat, pentru a facilita și accelera formalitățile vamale. DNA susține că aceste practici nu reprezentau situații izolate, ci făceau parte dintr-un mecanism repetitiv utilizat în relația cu anumite firme care desfășurau operațiuni de import prin Portul Constanța.
Dosarul DNA apare într-un context deja tensionat în ceea ce privește activitatea Vămii Constanța.
La începutul anului 2026, un raport al Corpului de Control al Ministerului Finanțelor a evidențiat probleme majore în modul în care erau procesate declarațiile vamale. Documentul arăta că anumite operațiuni primeau liber de vamă într-un timp extrem de scurt, uneori în puțin peste un minut. Printre inspectorii vamali menționați în raport se număra și Diner Suliman. Inspectorii ministerului au constatat că, în unele situații, declarațiile vamale erau aprobate atât de rapid încât era practic imposibilă realizarea tuturor verificărilor obligatorii.
În mod normal, acordarea liberului de vamă presupune mai multe etape:
- analiza de risc;
- verificarea documentelor;
- confirmarea plății taxelor vamale;
- validarea formalităților administrative.
Experții consultați în cadrul controalelor au explicat că toate aceste proceduri nu pot fi realizate în mod real într-un interval de unul sau două minute.
Raportul Ministerului Finanțelor mai arăta că anumite companii beneficiau de procesări accelerate, în timp ce alte transporturi erau blocate zile întregi în vamă.
În unele cazuri, containerele erau reținute între 7 și 25 de zile fără explicații clare. Diferențele uriașe dintre timpii de procesare au alimentat suspiciunile privind existența unui sistem preferențial în interiorul Vămii Constanța. Anchetatorii și avertizorii de integritate au vorbit inclusiv despre existența unor firme-fantomă favorizate în relația cu autoritățile vamale. Potrivit unor surse citate în investigațiile anterioare, anumite societăți comerciale ar fi beneficiat de acces privilegiat la informații interne și de controale reduse.
Una dintre cele mai controversate concluzii ale raportului Corpului de Control a fost concentrarea unui număr uriaș de declarații vamale în sarcina câtorva inspectori. Din cele peste 9.000 de declarații vamale analizate într-o perioadă de aproximativ trei luni, aproape 70% au fost procesate de doar doi inspectori, printre care și Diner Suliman. În același timp, alți inspectori vamali gestionaseră doar câteva dosare în aceeași perioadă.
Această distribuție neuniformă a activității a ridicat suspiciuni serioase privind existența unor mecanisme interne de favorizare sau control al anumitor fluxuri comerciale. Mai mult, raportul arăta că o parte semnificativă dintre declarațiile vamale procesate de Suliman au fost aprobate în afara programului oficial de lucru. Portul Constanța reprezintă unul dintre cele mai importante puncte comerciale ale României și una dintre principalele porți de intrare a mărfurilor în Uniunea Europeană.
De-a lungul anilor, mediul de afaceri a reclamat frecvent:
- întârzieri nejustificate;
- controale selective;
- tratamente preferențiale;
- costuri suplimentare generate de blocajele vamale.
Mai multe investigații jurnalistice și sesizări anonime au vorbit despre existența unor grupuri de influență în interiorul Vămii Constanța. În unele dintre aceste sesizări, angajați ai instituției acuzau existența unui „grup infracțional organizat” și lipsa unei evidențe clare privind mărfurile procesate în port. Ancheta DNA are un impact major asupra imaginii sistemului vamal românesc și ridică noi întrebări despre capacitatea instituțiilor statului de a controla fenomenul corupției în punctele-cheie ale economiei. Portul Constanța este esențial pentru comerțul regional și pentru tranzitul mărfurilor către Europa Centrală și de Est.
Orice suspiciune privind existența unor rețele de corupție afectează:
- încrederea investitorilor;
- predictibilitatea mediului economic;
- siguranța operațiunilor comerciale;
- imaginea României în relația cu partenerii europeni.
Dosarul DNA ar putea reprezenta doar începutul unei anchete mai ample privind activitatea din cadrul Vămii Constanța și relațiile dintre inspectori, firme de import și operatori portuari.
