Scandalul sediului Eximbank a fost una dintre cele mai controversate afaceri imobiliare în care a fost implicat statul român, și mai precis, Regia Autonomă a Patrimoniului de Stat (RAAPPS).
Deși controlul Curții de Conturi din 2017 a solicitat sesizarea procurorilor pentru recuperarea unui prejudiciu de 1,2 milioane de euro, o revizuire a raportului sub conducerea lui Mihai Busuioc în 2018 a redus semnificativ suma, iar sesizarea procurorilor a fost refuzată. Această schimbare de abordare a ridicat semne mari de întrebare privind modul în care instituțiile statului gestionează banii publici și cum au fost manipulate rezultatele controlului.
Imobilul din centrul Bucureștiului, situat pe Strada Barbu Delavrancea nr. 6A, a fost închiriat inițial de RAAPPS unei firme private, MAGNUS IMOBILIAR CONSULT SRL, la începutul anilor 2000. Acesta a fost ulterior preluat de firma Kiseleff Property SRL în 2013 și, ulterior, de Spirmina Corporation SRL. Însă, problema majoră a apărut atunci când firma privată a reînchiriat imediat clădirea Eximbank, o bancă de stat, la o chirie mult mai mare decât cea pe care o plătea către stat. Această practică a dus la o pierdere semnificativă pentru statul român, având în vedere diferența uriașă dintre chiria plătită de Eximbank și cea pe care o încasase RAAPPS.
Potrivit raportului Curții de Conturi din 2017, în urma unei cereri a firmei private de a micșora chiria, RAAPPS a acceptat reducerea prețului fără o justificare legală, iar această modificare a avut un impact financiar semnificativ asupra bugetului statului. Astfel, chiria plătită de RAAPPS a scăzut de la 69.125 euro pe lună la 46.215 euro pe lună. În același timp, Spirmina Corporation a subînchiriat imobilul către Eximbank cu o chirie de aproximativ 120.000 euro pe lună, ceea ce a dus la o pierdere de aproximativ 60.000 euro pe lună pentru statul român.
În 2017, Curtea de Conturi a efectuat un control care a relevat neregulile majore în gestionarea acestui contract de închiriere. Raportul inițial al Curții de Conturi a recomandat sesizarea procurorilor pentru abuz în serviciu și a cerut recuperarea unui prejudiciu de aproximativ 1,2 milioane de euro cauzat de micșorarea nejustificată a chiriei. De asemenea, raportul a menționat implicarea unor persoane din conducerea RAAPPS, inclusiv Gabriel Surdu, directorul general de la acea vreme, și alți membri ai Consiliului de Administrație al regiei.
Aceasta era o cerință clară de a sesiza autoritățile competente, având în vedere că firma privată a obținut un avantaj semnificativ în urma acestor tranzacții, în timp ce statul a pierdut sume mari din bugetul public.
În 2018, după numirea lui Mihai Busuioc la conducerea Curții de Conturi, instituția a efectuat un raport de follow-up, în care a revizuit evaluarea prejudiciului. În urma acestui nou control, Curtea de Conturi a recalculat prejudiciul la doar 85.000 de euro, o sumă mult mai mică decât cea solicitată inițial. Expertiza realizată de un evaluator acreditat a susținut că diferența dintre chiria de pe piață și chiria plătită de RAAPPS era mult mai mică decât estimările inițiale. Potrivit evaluării, scăderea chiriei ar fi fost de doar 3,43%, ceea ce a dus la reducerea semnificativă a prejudiciului.
Această schimbare de abordare a stârnit multe controverse, mai ales în condițiile în care firma privată a subînchiriat imobilul pentru Eximbank la o chirie mult mai mare decât cea plătită către RAAPPS. Acest fapt a fost considerat un abuz evident de resursele statului, având în vedere că statul a pierdut o sumă considerabilă de bani, în timp ce firma privată a obținut profituri semnificative din subînchirierea imobilului.
În ciuda dovezilor evidente și a raportului inițial care solicita sesizarea procurorilor, Curtea de Conturi a decis să nu trimită cazul către autoritățile judiciare. În luna august 2018, Plenul Curții de Conturi, condus de Mihai Busuioc, a aprobat propunerea de nesesizare a procurorilor. Astfel, cazul a fost închis, iar statul nu a recuperat niciun prejudiciu semnificativ. Aceasta a stârnit critici din partea mai multor lideri politici și a fost văzută ca o încercare de mușamalizare a unui scandal major de corupție, în care statul a fost păgubit în mod evident.
În 2020, DNA a solicitat toate documentele aferente acestui caz, iar Curtea de Conturi a transmis autorităților toate informațiile necesare. De atunci, însă, nu există informații clare cu privire la stadiul în care se află cercetările.
Spirmina Corporation, firma intermediară implicată în acest scandal, este controlată de Monica-Maria Peterson-Dăscălița, o femeie care a fost implicată într-un alt caz de evaziune fiscală. În martie 2020, aceasta a fost condamnată la un an de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală, iar în 2023 a scăpat de condamnare datorită aplicării prescripției.
Aceste informații sugerează că Spirmina Corporation nu doar că a obținut un profit semnificativ din subînchirierea imobilului statului, dar și că asociatul acesteia a avut antecedente penale, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la legalitatea și corectitudinea întregului proces.
Scandalul sediului Eximbank ridică întrebări serioase cu privire la transparența și responsabilitatea instituțiilor statului în gestionarea resurselor publice. Deși controlul inițial al Curții de Conturi a arătat un prejudiciu semnificativ, schimbarea abordării și reducerea prejudiciului la o sumă mult mai mică a lăsat impresia unei mușamalizări a unui caz de corupție.
În acest context, DNA ar trebui să continue cercetările pentru a clarifica responsabilitățile în acest caz și pentru a asigura recuperarea prejudiciului. Acest scandal subliniază necesitatea unor măsuri stricte de transparență și responsabilitate în gestionarea fondurilor publice, precum și a unei supervizări riguroase a activităților instituțiilor statului pentru a preveni abuzurile și fraudarea banilor publici.
