Președintele Klaus Iohannis a semnat decretele de pensionare pentru 22 de magistrați, potrivit unui comunicat transmis vineri de Administrația Prezidențială. Printre aceștia se numără judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție care au pronunțat decizii controversate în dosare de răsunet. Cazul cel mai notabil este cel al magistratului Mihail Udroiu, care iese din sistem la doar 48 de ani.
Judecătorul Mihail Udroiu, fost consilier al fostei șefe DIICOT Alina Bica, a fost promovat la Înalta Curte de Casație și Justiție în 2023. În cariera sa, a făcut parte din complete care au pronunțat soluții favorabile unor inculpați celebri.
Una dintre cele mai recente decizii a fost achitarea fostului ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, acuzat de DNA că ar fi primit mită de peste 800.000 de euro. Tot Udroiu a fost și în completul care s-a opus arestărilor preventive în dosarul Nordis, contrazicând propriile analize publicate anterior în lucrarea sa de specialitate – „Codul de procedură penală. Comentariu pe articole”, un material de referință pentru practicienii dreptului.
A mai făcut parte din completul care a respins recursul DNA în dosarul finanțării campaniei electorale din 2009 a lui Traian Băsescu. În primă instanță, Elena Udrea și Ioana Băsescu au fost condamnate la 8, respectiv 5 ani cu executare.
Judecătorul Udroiu va ieși oficial din activitate la 1 noiembrie.
Tot la Înalta Curte activează și judecătoarea Alexandra Rus, care se va pensiona începând cu 1 decembrie. Numele său este asociat cu opinii separate în cazuri sensibile. A pledat pentru achitarea Alinei Bica în dosarul în care aceasta a fost în final condamnată, dar și pentru rejudecarea procesului lui Liviu Dragnea – deși colegii săi din complet l-au condamnat pe fostul lider PSD la 3 ani și jumătate cu executare.
A făcut parte și din completul care a achitat-o pe Ruxandra Popescu, judecătoarea din Sinaia condamnată inițial la patru ani cu suspendare.
Potrivit declarațiilor de avere din 2024, ambii judecători se retrag din funcție cu averi considerabile. Mihail Udroiu este căsătorit cu judecătoarea Delia Udroiu de la Curtea de Apel Oradea. Împreună dețin nouă apartamente și o casă de 350 mp. În 2023, veniturile lor cumulate au fost de peste 1,08 milioane lei, adică aproximativ 90.000 de lei lunar, din salarii, chirii, drepturi de autor și activitate academică.
Judecătoarea Rus este căsătorită cu magistratul Claudiu Andrei Rus, și el activ la instanța supremă. Familia Rus deține două apartamente în Emiratele Arabe Unite și alte trei proprietăți în România. În 2024, fiecare a raportat venituri lunare de peste 60.000 lei.
Pensionarea la 48 de ani, în cazul lui Udroiu, reînvie dezbaterea despre reforma sistemului de pensii speciale din justiție. Astfel de cazuri subminează încrederea publicului în echitatea sistemului, în condițiile în care magistrații beneficiază de pensii speciale ce pot depăși 30.000 de lei lunar.
Numărul mare de pensionări anunțate într-un singur val – 22 de magistrați – adâncește dezechilibrele din sistem și pune presiune pe instanțele deja suprasolicitate.
Întrebat despre rațiunile pensionării la o vârstă atât de mică, Mihail Udroiu nu a oferit niciun răspuns. Tăcerea sa se adaugă unei serii mai largi de ezitări ale autorităților din justiție în fața solicitărilor de reformă și transparență. Lipsa răspunsurilor în cazuri controversate creează un gol de încredere între sistemul judiciar și cetățeni.
Într-un moment în care se discută intens despre integritatea și eficiența sistemului judiciar, ieșirea din activitate a unor judecători de rang înalt cu averi semnificative și decizii criticate public devine nu doar un subiect de presă, ci și o problemă de interes public major.
Pe termen scurt, plecările acestor magistrați pot duce la reconfigurarea completelor de judecată în dosare importante, dar și la tergiversări în soluționarea cauzelor. Pe termen lung, dacă astfel de exemple continuă fără o revizuire clară a sistemului de pensii și promovări, încrederea publicului în justiție va continua să scadă.
Extinderea criteriilor de performanță, creșterea transparenței în promovări și reglementarea strictă a pensiilor speciale rămân obiective urgente. Până atunci, cazuri precum cel al lui Mihail Udroiu vor rămâne emblematice pentru discrepanțele și vulnerabilitățile din sistemul judiciar românesc.
