Într-o decizie care a stârnit reacții puternice din partea acționarilor minoritari și a experților în guvernanță corporativă, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a aprobat o remunerație lunară brută de 46.560 de lei pentru membrii Consiliului de Administrație al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), respingând propunerea Fondului Proprietatea de a reduce această sumă la 19.885 lei.
Fondul Proprietatea (FP), acționar cu 20% din CNAB, a formulat în cadrul Adunărilor Generale ale Acționarilor (AGA) din 27 noiembrie și 2 decembrie 2025 o serie de propuneri menite să întărească guvernanța corporativă și să pregătească compania pentru listarea la Bursa de Valori București (BVB).
Una dintre aceste propuneri a vizat reducerea remunerației brute lunare a membrilor CA la 19.885 lei, aliniată cu standardele pieței și dimensiunea reală a companiei. Fondul a argumentat că suma de 46.560 lei este „profund disproporționată în comparație cu alte consilii de administrație ale aeroporturilor din România”, unde remunerațiile sunt mai apropiate de media pieței.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, în calitate de acționar majoritar (cu 80% din acțiuni), a respins toate punctele suplimentare propuse de Fondul Proprietatea.
Într-un comunicat oficial, Fondul Proprietatea a exprimat „profundă dezamăgire” față de deciziile AGA, afirmând că Ministerul Transporturilor nu a dat dovadă de deschidere față de bunele practici de guvernanță corporativă.
„Refuzul Ministerului Transporturilor de a susține propunerile noastre demonstrează lipsa unui angajament real față de transparență, performanță și modernizare în administrarea companiilor de stat. Acest lucru riscă să saboteze eforturile de listare la bursă a CNAB și să afecteze încrederea investitorilor”, a declarat Daniel Naftali, Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea.
Alte probleme de guvernanță: modificări periculoase în actul constitutiv
FP a criticat și modificările recente ale actului constitutiv al CNAB, aprobate de Ministerul Transporturilor. Printre acestea se numără:
-
Reducerea termenului de convocare pentru ședințele CA la doar 48 de ore
-
Permisiunea acordată majorității membrilor CA de a decide puncte suplimentare fără aprobarea unanimă
Potrivit Fondului, aceste modificări „subminează funcția de supraveghere și transparență a consiliului de administrație” și reprezintă un precedent periculos pentru alte companii de stat aflate sub controlul Ministerului Transporturilor, precum Aeroportul Timișoara.
Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) administrează cele mai importante două aeroporturi din Capitală: Henri Coandă – Otopeni și Băneasa – Aurel Vlaicu.
Este responsabilă pentru aproximativ 75% din traficul aerian total al României, reprezentând un nod strategic de transport și securitate națională. Din acest motiv, transparența și eficiența în managementul CNAB sunt esențiale nu doar pentru economia locală, ci și pentru imaginea României în fața investitorilor internaționali.
În contextul în care compania se confruntă cu probleme legate de modernizarea infrastructurii, aglomerația de pe Aeroportul Otopeni și întârzieri sistematice, stabilirea unor salarii de peste 9.000 de euro brut/lună pentru membrii CA ridică semne de întrebare în rândul opiniei publice.
Experți în guvernanță spun că remunerațiile nu sunt corelate cu performanțele reale ale companiei, care întârzie modernizarea pistei 2 de la Otopeni și se află în urmă cu implementarea tehnologiilor moderne de securitate și check-in.
Unul dintre obiectivele strategice declarate ale Ministerului Transporturilor este listarea Companiei Naționale Aeroporturi București la Bursa de Valori București. Însă Fondul Proprietatea avertizează că deciziile recente ar putea întârzia listarea și chiar compromite întregul proces.
În special, refuzul reluării procesului de selecție a unui auditor financiar cu experiență în tranzacții de piață este un pas înapoi, în opinia FP. Fără audituri credibile și transparente, CNAB nu va putea convinge investitorii instituționali să cumpere acțiuni la IPO (oferta publică inițială).
Reprezentanți ai societății civile și ai mediului de afaceri critică atitudinea Ministerului:
„Este încă o dovadă că în România, companiile de stat sunt tratate ca niște pușculițe de partid. Când refuzi propuneri de bun simț venite de la un acționar profesionist, e clar că vrei să menții status quo-ul. Nu ne putem permite acest lucru într-un moment în care ne batem cu Polonia și Ungaria pentru atragerea investitorilor în infrastructură”, a declarat un analist economic pentru publicația noastră.
Potrivit informațiilor oficiale, Consiliul de Administrație CNAB este format din 7 membri. Cu o remunerație de 46.560 lei brut/lună, fiecare administrator încasează anual peste 550.000 de lei brut, echivalentul a aproximativ 110.000 euro pe an.
Această remunerație plasează administratorii CNAB printre cel mai bine plătiți din sectorul public, deși compania se confruntă cu provocări serioase de infrastructură și imagine publică.
Chiar și după respingerea propunerilor sale, Fondul Proprietatea a transmis că va continua să lupte pentru reformă, transparență și listarea CNAB la bursă.
„Facem apel la Ministerul Transporturilor să își reconsidere poziția și să se alinieze cu bunele practici internaționale. România are nevoie de o infrastructură aeroportuară modernă și de un climat investițional credibil”, se arată în comunicatul FP.
Cazul CNAB este reprezentativ pentru modul opac în care sunt administrate multe companii de stat din România, în ciuda promisiunilor de reformă, transparență și profesionalizare. Refuzul de a adopta o remunerație decentă pentru administratorii CNAB, respingerea auditului transparent și modificările grăbite ale actului constitutiv indică o lipsă de voință reală de modernizare din partea autorităților.
Într-un moment în care România are nevoie disperată de investiții în infrastructura de transport și de încredere din partea investitorilor, guvernanța defectuoasă și salariile exagerate riscă să saboteze unul dintre cele mai valoroase active ale statului român.
