La aproape un deceniu de la momentul în care România a fost zguduită de cele mai mari proteste de stradă din ultimele trei decenii, legile Justiției promovate în epoca Liviu Dragnea revin în actualitate printr-o serie de dezvăluiri cu potențial exploziv.
Fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu, cunoscut publicului drept „Mitralieră”, susține că judecătoarea Dana Gârbovan a făcut parte dintr-un așa-numit „centru de reflecție” care a contribuit direct la redactarea modificărilor legislative ce au slăbit lupta anticorupție și au polarizat profund societatea românească.
Declarațiile lui Rădulescu, făcute într-un interviu acordat jurnalistului Cornel Nistorescu, readuc în discuție culisele politice și judiciare ale reformelor care au stat la baza Ordonanței de Urgență 13, dar și ale pachetului de legi adoptate ulterior prin Parlament, în mandatul PSD-ALDE.
Potrivit fostului parlamentar PSD, modificările Codului penal, ale Codului de procedură penală și ale legilor Justiției nu au fost rezultatul exclusiv al inițiativei politice, ci al colaborării cu mai multe persoane influente din sistemul judiciar.
„Am colaborat cu o echipă de oameni redutabili din Justiție”, afirmă Rădulescu, enumerând nume grele: Dana Gârbovan, Răzvan Savaliuc, fosta judecătoare Viorica Costiniu și fostul procuror Adrian Miclescu. Conform acestuia, rolul grupului era de a furniza soluții legislative care să limiteze ceea ce ei considerau a fi „abuzuri ale sistemului”.
Această declarație confirmă indirect afirmațiile făcute încă din 2019 de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader, care vorbea despre existența unor „centre de reflecție” ce ar fi gândit arhitectura reformelor cerute de liderul PSD de atunci, Liviu Dragnea.
Dana Gârbovan este una dintre cele mai cunoscute figuri din magistratura românească a ultimilor ani. Fost președinte al Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), ea s-a remarcat prin poziții critice față de DNA și față de mecanismele anticorupție, pe care le-a considerat excesive sau abuzive.
În 2019, Gârbovan a fost propusă de premierul PSD Viorica Dăncilă pentru funcția de ministru al Justiției. În acest context, și-a depus demisia din magistratură, dar a revenit asupra deciziei după ce președintele Klaus Iohannis a respins nominalizarea. CSM, condus la acel moment de Lia Savonea, i-a permis să-și retragă demisia – un gest care a stârnit controverse majore în spațiul public.
Dezvăluirile lui Rădulescu pun într-o nouă lumină rolul judecătoarei în perioada 2016–2019, sugerând că implicarea sa nu s-ar fi limitat la opinii publice, ci ar fi inclus contribuții directe la redactarea legislației.
Alături de Dana Gârbovan, fostul deputat PSD îi menționează pe:
-
Răzvan Savaliuc, fondatorul site-ului Luju.ro, cunoscut pentru pozițiile critice la adresa DNA;
-
Viorica Costiniu, fostă judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție;
-
Adrian Miclescu, fost procuror general adjunct al PNA și avocatul lui Rădulescu.
Aceștia ar fi contribuit, potrivit mărturiei, la definirea unor inițiative legislative precum:
-
înființarea SIIJ (Secția Specială pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție);
-
modificarea regimului răspunderii magistraților;
-
schimbări majore în Codul penal și Codul de procedură penală;
-
tentative de dezincriminare a unor infracțiuni, inclusiv evaziunea fiscală.
Anul 2017 a marcat un punct de cotitură. OUG 13, adoptată de Guvernul Grindeanu la presiunea lui Liviu Dragnea, a declanșat proteste masive, cu sute de mii de oameni în stradă. Deși ordonanța a fost abrogată rapid prin OUG 14, esența modificărilor a fost ulterior promovată prin Parlament de coaliția PSD-ALDE, condusă atunci de Călin Popescu-Tăriceanu.
Cătălin Rădulescu se laudă că a fost unul dintre principalii promotori ai acestor schimbări și susține că scopul lor era „înlăturarea abuzurilor”, nu protejarea politicienilor cu probleme penale. Criticii au arătat însă că efectul real a fost slăbirea luptei anticorupție, anularea unor condamnări și ieșirea din închisoare a unor personaje-cheie.
Fostul deputat PSD a fost condamnat definitiv în 2016 la un an și șase luni de închisoare cu suspendare pentru dare de mită. Ulterior, a devenit una dintre figurile centrale ale ofensivei PSD împotriva justiției independente.
În decembrie 2025, Rădulescu a fost achitat de Curtea de Apel București într-un dosar privind obținerea frauduloasă a certificatului de „Luptător cu Rol Determinant” la Revoluția din 1989. Decizia, deși nedefinitivă, a alimentat din nou discuțiile despre rolul instanțelor considerate apropiate de rețeaua Liei Savonea.
Dezvăluirile ridică întrebări majore despre separația puterilor în stat și despre limitele implicării magistraților în procesul legislativ. Dacă afirmațiile lui Rădulescu sunt corecte, ele sugerează o colaborare directă între politicieni și membri ai sistemului judiciar pentru remodelarea legilor în interesul unei anumite agende.
Chiar dacă unele fapte s-au prescris din punct de vedere juridic, impactul lor politic și instituțional continuă să se resimtă. Încrederea publicului în justiție, deja fragilă, riscă să fie și mai afectată de percepția că legi fundamentale au fost scrise în afara unui proces transparent.
Mărturiile fostului deputat PSD readuc în prim-plan o perioadă care a marcat profund democrația românească. Rolul judecătoarei Dana Gârbovan și al „centrului de reflecție” rămâne un subiect sensibil, cu potențial de a rescrie istoria recentă a reformelor din Justiție. Indiferent de interpretări, un lucru este cert: legile Justiției din epoca Dragnea continuă să producă ecouri, iar adevărul complet despre modul în care au fost concepute nu a fost încă pe deplin lămurit.
