Primăriile comunale din România continuă să fie un teren fertil pentru risipă de bani publici, cheltuieli fără justificare și practici administrative care frizează ilegalitatea. O serie de rapoarte publicate de Curtea de Conturi a României, în urma controalelor efectuate la finalul anului 2025, arată cum administrații locale din mai multe județe au tratat bugetele comunelor ca pe niște conturi personale.
De la abonamente de telefonie mobilă mai numeroase decât angajații, telefoane și tablete lipsă din gestiune, până la pelerinaje, iluminat festiv fără contracte și onorarii plătite fără contraprestație, tabloul este unul constant: lipsa de control, favorizarea unor grupuri restrânse și dispreț față de interesul public.
Un exemplu relevant vine din Valea Doftanei, una dintre cele mai mari comune din județul Prahova. Auditorii Curții de Conturi au descoperit că primăria a plătit, între 2022 și 2024, abonamente de telefonie mobilă și trafic de date peste numărul angajaților și al consilierilor locali.
Mai grav, o parte dintre aceste abonamente nu erau utilizate de salariații primăriei, iar aparatele achiziționate – telefoane și tablete în valoare totală de aproape 170.000 de lei – nu erau înregistrate în evidența patrimonială, nu fuseseră inventariate și nu exista nicio situație clară privind persoanele care le folosesc.
Curtea de Conturi a calificat aceste cheltuieli drept neeconomicoase și ineficiente, cerând administrației locale să reducă numărul abonamentelor și să ia măsuri pentru stoparea risipei până la jumătatea anului 2026.
Probleme similare au fost identificate și în Izvoarele Sucevei, unde auditorii au constatat diferențe între evidența scriptică și situația reală din teren.
Mai multe echipamente IT – inclusiv telefoane iPhone 12, camere de supraveghere și laptopuri, în valoare totală de peste 22.000 de lei – nu au fost găsite în patrimoniul primăriei. Pentru aceste bunuri nu au existat documente justificative și nici explicații privind persoanele responsabile.
Astfel de situații indică nu simple erori administrative, ci o lipsă cronică de control intern, care favorizează pierderea sau folosirea discreționară a bunurilor achiziționate din bani publici.
Tot la Valea Doftanei, primăria a decontat plantarea a aproximativ 5.000 de puieți de salcâm și glădiță, fără a introduce în contract clauze de garanție privind prinderea arborilor. Rezultatul: peste 70% dintre puieți s-au uscat, iar cheltuiala – de peste 122.000 de lei – a fost calificată de Curtea de Conturi drept complet inutilă.
Auditorii au cerut administrației locale să solicite replantarea arborilor sau recuperarea prejudiciului, subliniind lipsa de diligență în gestionarea banilor comunității.
În Ziduri, situația capătă accente absurde. Primăria a plătit aproape 10.000 de lei unui cabinet de avocatură pentru „asistență și reprezentare juridică”, însă nu exista niciun dosar pe rolul instanțelor în care unitatea administrativ-teritorială să fie parte.
Verificările făcute pe portalul instanțelor au confirmat că nu a existat nicio acțiune judiciară, iar primăria nu a putut prezenta documente care să ateste prestarea efectivă a serviciilor. Curtea de Conturi a cerut recuperarea integrală a prejudiciului și a penalităților aferente.
Aceeași comună, Ziduri, a plătit aproape 50.000 de lei pentru montarea și demontarea instalațiilor de iluminat festiv fără existența unui contract sau a unui angajament legal. În plus, primăria a închiriat un teren de aproape 8 hectare, dar a „uitat” să încaseze chiria, generând alte pierderi pentru bugetul local.
Astfel de practici arată cum procedurile legale sunt ignorate atunci când este vorba de cheltuieli considerate „de rutină”, dar care însumate produc pagube serioase.
În Chichiș, administrația locală a plătit 241.800 de lei unei fundații cu statut juridic neclar pentru organizarea zilelor comunei, transportul elevilor și alte activități care nu se regăseau în obiectul de activitate al unei entități nonprofit.
Contractele nu conțineau prețuri unitare, rapoartele de activitate erau vagi, iar evenimentele au fost organizate fără aprobarea bugetelor de cheltuieli de către Consiliul Local. Curtea de Conturi a cerut calcularea prejudiciului și clarificarea relației juridice cu fundația respectivă.
Unul dintre cele mai frapante cazuri vine din Grumăzești, unde primăria a achiziționat un autocar și un microbuz pentru activități educative și sociale. În realitate, vehiculele au fost folosite pentru 28 de pelerinaje și excursii în cursul anului 2024, inclusiv la mănăstiri, catedrale și chiar în Delta Dunării.
Promovarea excursiilor s-a făcut pe paginile personale de Facebook ale primarului și viceprimarului, fără criterii clare de selecție a participanților și fără documente care să arate cine a suportat cheltuielile. Curtea de Conturi a concluzionat că primăria nu are competența legală de a organiza astfel de activități, iar bugetul local a fost prejudiciat cu peste 47.000 de lei.
Toate aceste exemple conturează un tipar îngrijorător: primării care funcționează ca niște SRL-uri personale, unde deciziile sunt luate discreționar, fără transparență și fără respectarea cadrului legal. Achizițiile sunt făcute fără justificare, bunurile dispar din gestiune, iar banii publici sunt cheltuiți pentru imagine, favoruri sau activități fără legătură cu interesul comunității.
Curtea de Conturi poate doar să formuleze recomandări și să acorde termene pentru recuperarea prejudiciilor. Dacă acestea nu sunt respectate, urmează sesizarea organelor de urmărire penală. Întrebarea rămâne însă aceeași: câte comune își mai pot permite să fie conduse ca niște afaceri private pe bani publici, fără ca răspunderea să fie asumată până la capăt?
