O situație considerată „absurdă” de ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a stârnit reacții puternice în spațiul public: 21 de trenuri noi, moderne, achiziționate cu sute de milioane de euro, stau nefolosite de luni de zile în curtea Ministerului Transporturilor. În timp ce aceste trenuri riscă să se degradeze sub acțiunea factorilor de mediu, călătorii din România sunt nevoiți să utilizeze garnituri vechi, cu dotări depășite și condiții improprii.
Situația trenurilor noi neutilizate a fost semnalată chiar de ministru, care a anunțat că a convocat de urgență o întâlnire cu producătorul polonez PESA și cu reprezentanții instituțiilor responsabile din domeniul feroviar pentru a debloca această situație.
Potrivit lui Radu Miruță, cele 21 de trenuri moderne reprezintă doar o parte dintr-un program amplu de modernizare a infrastructurii feroviare din România, finanțat în mare parte din fonduri europene. Cu toate acestea, deși au fost livrate, trenurile nu sunt puse în circulație din cauza unor blocaje administrative și neînțelegeri între instituțiile implicate.
„Am găsit în curtea Ministerului Transporturilor 21 de trenuri noi-nouțe, moderne, care zac de luni bune. Între timp, călătorii circulă în trenuri vechi, fără aer condiționat, cu scaune deteriorate și toalete nefuncționale”, a declarat ministrul.
Acesta a subliniat că problema nu este una tehnică, ci una birocratică. Mai exact, instituțiile implicate în implementarea proiectului – inclusiv Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), furnizorul PESA și alte structuri din Ministerul Transporturilor – nu reușesc să ajungă la un consens privind procedurile de punere în funcțiune.
Un aspect extrem de grav semnalat de ministru este faptul că trenurile riscă să iasă din perioada de garanție fără să fi fost utilizate nici măcar un kilometru. Această situație ar putea genera costuri suplimentare pentru statul român, deoarece orice defecțiune apărută ulterior ar trebui acoperită prin contracte de mentenanță separate.
„Trenurile ies din garanție fără să circule, iar apoi apar alte contracte pentru mentenanță. Este o risipă de bani publici care trebuie oprită”, a avertizat Radu Miruță.
Această situație ridică întrebări serioase despre eficiența gestionării fondurilor europene și despre capacitatea instituțiilor statului de a implementa proiecte de infrastructură la timp și în condiții optime.
Achiziția trenurilor face parte dintr-un proiect major de modernizare a transportului feroviar, care include cumpărarea a 62 de rame electrice de scurt parcurs de la producătorul polonez PESA. Contractul, semnat în ianuarie 2024, are o valoare totală de peste 2,7 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 561 de milioane de euro.
Finanțarea este asigurată în principal din Fondul pentru Modernizare, completată de contribuții de la bugetul de stat. În paralel, alte 29 de trenuri electrice interregionale sunt achiziționate printr-un contract separat, finanțat inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu o valoare totală de peste 1,6 miliarde de lei.
Deși aceste investiții ar trebui să îmbunătățească semnificativ calitatea transportului feroviar din România, întârzierile în punerea în funcțiune a trenurilor afectează direct beneficiile pentru populație.
Un alt aspect critic semnalat de ministrul Transporturilor este lipsa totală a implicării firmelor românești în aceste proiecte. Potrivit lui Radu Miruță, contractele semnate nu au prevăzut niciun procent de producție locală sau participare a companiilor din România.
„Am verificat și nu există nicio firmă românească implicată. Zero localizare, nimic produs în România. Este inacceptabil în contextul în care vorbim despre investiții de sute de milioane de euro”, a declarat ministrul.
Această situație este cu atât mai controversată cu cât, în alte proiecte similare, autoritățile au discutat despre necesitatea creșterii gradului de implicare a industriei locale.
Pentru a debloca situația, Radu Miruță a anunțat că va reuni toate părțile implicate la aceeași masă și va impune aplicarea strictă a prevederilor legale.
„Soluția este simplă: aplicarea legii exact așa cum este scrisă, nu reinterpretarea ei în funcție de interese sau temeri. Am convocat o întâlnire la Ministerul Transporturilor pentru a rezolva această problemă”, a precizat ministrul.
Acesta a subliniat că responsabilitatea pentru blocaj trebuie asumată de toate instituțiile implicate și că nu vor mai fi tolerate întârzieri nejustificate.
În timp ce trenurile noi rămân nefolosite, călătorii din România continuă să se confrunte cu condiții dificile de transport. Garniturile vechi, lipsa aerului condiționat, întârzierile frecvente și infrastructura învechită sunt probleme recurente care afectează experiența pasagerilor.
Modernizarea transportului feroviar este esențială pentru dezvoltarea economică și pentru reducerea impactului asupra mediului, însă întârzierile administrative pun în pericol atingerea acestor obiective.
Cazul trenurilor neutilizate scoate în evidență probleme structurale în sistemul feroviar din România: birocrație excesivă, lipsă de coordonare între instituții și utilizare ineficientă a resurselor.
Decizia ministrului de a interveni direct și de a convoca toate părțile implicate reprezintă un semnal că autoritățile sunt conștiente de gravitatea situației. Rămâne de văzut dacă măsurile anunțate vor reuși să deblocheze proiectele și să aducă trenurile în circulație.
Într-un context în care România investește miliarde de lei în infrastructura feroviară, eficiența implementării acestor proiecte devine esențială. Situația celor 21 de trenuri abandonate este un exemplu clar al diferenței dintre investiții și rezultate concrete.
