Metrorex se află în centrul unui nou scandal privind administrarea banilor publici, după ce un audit al Curții de Conturi a României a identificat plăți necuvenite de peste 5,5 milioane de lei, echivalentul a peste un milion de euro, în cadrul proiectului Magistralei 6 de metrou, linia care ar trebui să lege Bucureștiul de Aeroportul Internațional Henri Coandă Otopeni.
Potrivit constatărilor auditorilor, compania de stat care administrează rețeaua de metrou din Capitală ar fi acceptat la plată și ar fi decontat lucrări care fie nu erau executate deloc, fie erau realizate într-un procent mai mic decât cel raportat oficial. Verificările au vizat situații de lucrări aferente unor centre de cost de pe Lotul 1 Tokyo, Aeroport Otopeni, parte din proiectul major de extindere a rețelei de metrou către zona de nord a Capitalei. Cea mai gravă constatare apare la stația Otopeni, unde progresul raportat pentru realizarea planșeului superior era de 31,76%. În teren, auditorii au constatat însă că lucrarea avea un grad de execuție zero. Cu alte cuvinte, Metrorex acceptase la plată o lucrare care nu fusese începută, iar suma decontată pentru acest capitol a fost de 1.722.176,59 lei.
Peste 5,5 milioane de lei, plăți necuvenite identificate de auditori
Neregulile nu se opresc la stația Otopeni. La stația Aeroport Otopeni și Galerie, Curtea de Conturi a identificat diferențe importante între progresul financiar raportat și progresul fizic real al lucrărilor. Pentru planșeul superior, situațiile de lucrări arătau un progres de 74,02%, însă verificarea fizică a indicat doar 48,67%. Diferența a dus la o sumă considerată necuvenită de 2.007.062,60 lei. Și la planșeul intermediar au fost descoperite discrepanțe. Metrorex a decontat lucrări corespunzătoare unui progres de 37,49%, deși pe teren acestea erau realizate doar în proporție de 24,54%. Diferența financiară calculată de auditori a fost de 1.746.671,28 lei.
În cazul radierului, diferența este mai mică, dar confirmă același tipar: 12,43% decontat față de 11,90% realizat efectiv. Suma plătită necuvenit în acest caz a fost estimată la 54.593,24 lei. Cumulat, prejudiciul indicat de Curtea de Conturi ajunge la 5.530.503 lei. Suma ridică semne serioase de întrebare cu privire la modul în care Metrorex verifică lucrările înainte de plată, dar și la eficiența sistemului intern de control și supraveghere.
Magistrala 6 este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură urbană din România. Linia de metrou ar trebui să asigure legătura între stația 1 Mai și Aeroportul Internațional Henri Coandă, oferind o alternativă rapidă la traficul aglomerat de pe DN1 și din zona de nord a Bucureștiului. Proiectul are o lungime totală de 14,2 kilometri de cale dublă și va include 12 stații. Noua magistrală ar urma să deservească zone precum 1 Mai, Pajura, Expoziției, Piața Montreal, Gara Băneasa, Aeroport Băneasa, zona comercială Băneasa, orașul Otopeni și terminalele aeroportului Henri Coandă. Valoarea totală a investiției este estimată la 7,9 miliarde de lei, fără TVA. Proiectul este finanțat inclusiv prin fonduri rambursabile, iar o parte din bani provin dintr-un împrumut acordat de Agenția Internațională de Cooperare a Japoniei, JICA.
Obiectivul declarat al investiției este dezvoltarea unui sistem de transport rapid între aeroport și zona centrală a Bucureștiului. Pe termen lung, Magistrala 6 ar trebui să contribuie la reducerea aglomerației rutiere, la scăderea poluării, la diminuarea numărului de accidente și la creșterea accesibilității zonei de nord a Capitalei. Auditul Curții de Conturi a vizat modul în care Metrorex a utilizat banii proveniți din finanțări rambursabile în perioada 2023-2025. Pentru proiectul Magistralei 6, fondurile alocate de la bugetul de stat, la capitolul cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă, au fost de 899.287.000 lei. Din această sumă, Metrorex a efectuat plăți de 898.916.759 lei, ceea ce înseamnă o execuție bugetară de 99,96%. Practic, aproape întreaga sumă alocată a fost cheltuită.
Problema semnalată de Curtea de Conturi este că execuția financiară aproape completă nu a fost dublată, în toate cazurile, de o execuție fizică reală corespunzătoare. Auditorii au descoperit că unele lucrări au fost plătite înainte să fie realizate sau într-un procent mai mare decât cel constatat în teren. Această diferență dintre banii plătiți și lucrările efectiv executate este esențială. Într-un proiect public de asemenea dimensiuni, fiecare plată trebuie să fie susținută de documente, măsurători și verificări reale. Atunci când se plătesc lucrări inexistente sau parțial executate, riscul nu este doar financiar. Apar și întârzieri, blocaje, probleme contractuale și pierderea încrederii publice.
Curtea de Conturi semnalează vulnerabilități în controlul intern al Metrorex
Pe lângă plățile necuvenite, Curtea de Conturi a atras atenția și asupra unor deficiențe mai largi în activitatea Metrorex. Auditorii au arătat că sistemul de monitorizare și supraveghere a situațiilor de lucrări acceptate la plată nu a fost suficient de solid pentru a preveni decontarea unor lucrări neexecutate. Această vulnerabilitate indică o problemă de procedură, dar și una de responsabilitate instituțională. În mod normal, înainte ca o situație de lucrări să fie acceptată la plată, ea trebuie verificată de supervizor, analizată de beneficiar și corelată cu realitatea din teren. Dacă aceste filtre nu funcționează, compania riscă să plătească bani publici pentru lucrări inexistente.
O altă problemă semnalată de auditori vizează activitatea de audit intern a Metrorex. În perioada 2023-2026, planul anual de audit intern al companiei nu ar fi inclus misiuni dedicate verificării modului de utilizare a fondurilor provenite din împrumuturi externe rambursabile. Cu alte cuvinte, tocmai proiectele mari, finanțate prin împrumuturi care vor trebui rambursate de statul român, nu au fost verificate intern în mod specific.
Curtea de Conturi a formulat trei recomandări principale pentru conducerea Metrorex, cu termen de implementare până la 30 octombrie 2026. Prima recomandare vizează reanalizarea situațiilor de lucrări decontate la stațiile unde au fost identificate diferențe. Metrorex trebuie să stabilească exact ce lucrări au fost plătite nejustificat și să ia măsuri pentru regularizarea, recuperarea sau reconcilierea sumelor, inclusiv a eventualelor ajustări de preț aferente. A doua recomandare cere revizuirea procedurilor operaționale privind verificarea documentelor care stau la baza decontărilor periodice. Practic, Curtea de Conturi solicită introducerea unor verificări mai riguroase, care să asigure concordanța între progresul fizic al lucrărilor și progresul financiar raportat.
A treia recomandare se referă la auditul intern. Metrorex trebuie să includă în planurile anuale misiuni dedicate proiectelor finanțate din fonduri externe rambursabile, astfel încât riscurile financiare să fie identificate mai rapid. Potrivit informațiilor din raport, conducerea Metrorex a prezentat un plan de implementare a recomandărilor.
Magistrala 6 este împărțită în două secțiuni. Secțiunea 1, cunoscută și ca Lotul Sud, are o lungime de 6,6 kilometri și include șase stații: Pajura, Expoziției, Piața Montreal, Gara Băneasa, Aeroport Băneasa și Tokyo. Aceasta pornește din actuala stație 1 Mai. Secțiunea 2, sau Lotul Nord, are o lungime de 7,6 kilometri și include stațiile Washington, Paris, Bruxelles, Otopeni, Ion I.C. Brătianu și Aeroport Otopeni. Pentru prima secțiune, Metrorex a semnat în martie 2022 contractul cu asocierea turcă Alsim Alarko Sanayi Tesisleri ve Ticaret A.S. și MAKYOL Insaat Sanayi Turizm ve Ticaret A.S. Contractul vizează lucrările dintre 1 Mai și Tokyo.
Pentru secțiunea dintre Tokyo și Aeroportul Henri Coandă, contractul a fost semnat în mai 2023 cu asocierea Gülermak Ağir Sanayi Inşaat Ve Taahhüt A.S. și Somet SA. Conform estimărilor Metrorex, până la finalul anului 2026, Secțiunea 1 ar urma să ajungă la 91% din lucrările de structură, iar Secțiunea 2 la 61%. Aceste procente se referă însă doar la structura de rezistență. Lucrările de arhitectură, instalațiile electromecanice și calea de rulare se află încă într-un stadiu incipient.
