O investigație publicată de Snoop readuce în atenția publică un episod important din parcursul politic și administrativ al lui Adrian Veștea, fost primar al orașului Râșnov, fost președinte al Consiliului Județean Brașov și nume vehiculat în zona conducerii guvernamentale. Materialul jurnalistic pornește de la o declarație de avere și ajunge la o serie de documente oficiale care arată o suprapunere sensibilă între calitatea de proprietar privat și cea de primar. Potrivit investigației, Adrian Veștea a vândut în 18 august 2007 un teren către firma North Capital Baltikum SRL, societate cu capital norvegian, pentru suma de 2,1 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 630.000 de euro la cursul mediu al acelui an. La acel moment, Veștea era primar al orașului Râșnov, aflat la primul său mandat.
La mai puțin de două luni după tranzacție, aceeași firmă a primit de la Primăria Râșnov un certificat de urbanism pentru dezvoltarea unui proiect turistic în zona Valea Glăjăriei. Documentul a fost semnat de Adrian Veștea în calitate de primar. Ulterior, în aprilie 2008, a fost emisă și autorizația de construire pentru proiectul Cold Mountain Luxury Resort, document semnat, de asemenea, de edilul de la acea vreme. Cazul ridică întrebări privind modul în care un ales local gestionează situațiile în care interesele sale private se intersectează cu atribuțiile administrative ale instituției pe care o conduce.
Conform declarației de avere depuse de Adrian Veștea în anul 2008, acesta a încasat 2,1 milioane de lei din vânzarea unui teren către North Capital Baltikum SRL. Firma fusese înființată în România în luna mai 2007, de un grup de investitori norvegieni interesați de dezvoltarea unui proiect turistic în apropierea Râșnovului. Zona aleasă avea o simbolistică aparte. Valea Glăjăriei, aflată la aproximativ 15 kilometri de Brașov, devenise cunoscută internațional după ce acolo au fost filmate secvențe pentru pelicula „Cold Mountain”, film regizat de Anthony Minghella și lansat în 2003. Deși acțiunea filmului era plasată în Statele Unite, filmările realizate în România au atras atenția asupra peisajului montan din apropierea Râșnovului.
Investitorii norvegieni au dorit să valorifice această asociere și au propus dezvoltarea unui complex turistic de lux, denumit Cold Mountain Luxury Resort. Potrivit documentelor prezentate de Snoop, firma a cumpărat două terenuri în zonă: unul de aproximativ 40.000 de metri pătrați și altul de 6.270 de metri pătrați. Unul dintre aceste terenuri a fost cumpărat de la Adrian Veștea.
Investigația Snoop indică trei momente-cheie în relația dintre Adrian Veștea, North Capital Baltikum SRL și Primăria Râșnov. Primul moment este tranzacția privată din 18 august 2007, când Veștea a vândut terenul către firma norvegiană. Al doilea moment este 8 octombrie 2007, când Primăria Râșnov a emis certificatul de urbanism pentru North Capital Baltikum SRL. Documentul a fost semnat de Adrian Veștea în calitate de primar, alături de secretarul general al instituției. Al treilea moment este 23 aprilie 2008, când a fost emisă autorizația de construire pentru proiectul turistic. Și acest document a fost semnat de primarul Adrian Veștea. Potrivit documentării jurnalistice, demersurile administrative au inclus și inițierea unor hotărâri de consiliu local și județean pentru avizarea investiției și aprobarea documentației urbanistice. În mod concret, proiectul avea nevoie de reglementări urbanistice care să permită schimbarea destinației zonei și construirea complexului turistic. Un Plan Urbanistic Zonal stabilește parametri importanți precum regimul de înălțime, procentul de ocupare a terenului și coeficientul de utilizare a terenului.
Cold Mountain Luxury Resort, proiectul care promitea 800 de locuri de cazare
În anul 2008, North Capital Baltikum SRL anunța începerea construcției complexului Cold Mountain Luxury Resort. Proiectul era prezentat drept o investiție turistică majoră pentru Râșnov și pentru zona Brașovului. Potrivit informațiilor apărute în presa vremii, resortul urma să includă aproximativ 800 de locuri de cazare, facilități de agrement, club sportiv și chiar un cinematograf. Investiția era prezentată ca o oportunitate pentru dezvoltarea economică a zonei și pentru valorificarea potențialului turistic al Văii Glăjăriei. La scurt timp după deschiderea șantierului, lucrările s-au blocat. Potrivit explicațiilor oferite ulterior de reprezentanți ai firmei, eșecul proiectului ar fi fost determinat de criza economică și de lipsa finanțării. În 2010, Adrian Veștea declara pentru presa locală că investiția era foarte mare și că totul fusese pregătit, inclusiv utilitățile. Potrivit investigației Snoop, realitatea actuală din teren ar contrazice parțial aceste afirmații, zona nefiind racordată complet la rețele de apă și canalizare.
La aproape două decenii de la momentul în care proiectul Cold Mountain Luxury Resort era prezentat drept o investiție spectaculoasă, terenul din Valea Glăjăriei nu găzduiește complexul promis. Potrivit documentării făcute de Snoop la fața locului, zona este în mare parte acoperită de vegetație. Pe teren există doar o construcție modestă din lemn, iar imaginea actuală este departe de planurile inițiale privind un resort turistic de lux. Terenul ar fi ajuns între timp în proprietatea Cold Mountain Resort SRL, firmă controlată tot de investitori nordici, după ce societatea inițială, North Capital Baltikum SRL, a intrat în insolvență. Potrivit informațiilor obținute local, terenul ar fi scos în prezent la vânzare cu un preț de pornire de aproximativ 750.000 de euro. Această evoluție ridică o întrebare firească: cum a ajuns un proiect anunțat drept o investiție turistică majoră să rămână, după aproape 20 de ani, doar un teren nevalorificat?
Cazul nu este important doar prin prisma unei tranzacții imobiliare realizate în urmă cu aproape două decenii. Relevanța sa crește în contextul carierei politice ulterioare a lui Adrian Veștea și al posibilității ca acesta să ocupe funcții înalte în stat. Adrian Veștea a condus Primăria Râșnov între 2004 și 2016, câștigând trei mandate consecutive. Ulterior, a devenit președinte al Consiliului Județean Brașov și a ocupat funcții importante în administrația centrală. În cazul persoanelor aflate în funcții publice sau propuse pentru poziții guvernamentale, transparența privind relația dintre deciziile administrative și interesele private este esențială. Investigația Snoop nu afirmă existența unei infracțiuni dovedite, ci prezintă o succesiune de fapte și documente care pot genera suspiciuni de incompatibilitate morală sau de conflict între interesul privat și responsabilitatea publică. Într-o democrație funcțională, astfel de situații trebuie explicate clar de persoanele vizate, mai ales atunci când documentele indică faptul că aceeași persoană a semnat, într-un interval scurt, atât ca vânzător privat, cât și ca primar.
Potrivit Snoop, Adrian Veștea a fost contactat pentru a oferi un punct de vedere, însă nu a răspuns apelurilor și mesajelor redacției până la momentul publicării investigației.
Un punct de vedere al fostului primar ar fi important pentru clarificarea contextului tranzacției, a modului în care s-au derulat procedurile administrative și a eventualelor măsuri luate pentru evitarea unui conflict de interese. În lipsa acestor explicații, întrebările rămân deschise.
Sursă foto: Vlad Chirea / Libertatea
