România apare în raportul Eurojust 2025 printre țările europene cu un număr ridicat de cazuri judiciare privind corupția, traficul de persoane și infracțiunile de mediu. Datele indică o presiune tot mai mare asupra sistemului de justiție și confirmă extinderea rețelelor de criminalitate organizată la nivel european.
România se află din nou în atenția instituțiilor europene, după ce raportul de activitate al Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală – Eurojust – pentru anul 2025 indică o implicare semnificativă a țării noastre în dosare transfrontaliere de corupție, trafic de persoane și infracțiuni de mediu. Datele prezentate în raport conturează un tablou îngrijorător: România se numără printre statele membre ale Uniunii Europene în care au fost înregistrate numeroase cazuri noi de mare corupție, ocupă primul loc la nivel european în ceea ce privește numărul de dosare deschise pentru trafic de persoane și apare printre țările cu cele mai multe acțiuni judiciare privind infracțiunile grave de mediu.
Raportul nu trebuie interpretat simplist ca o fotografie completă a nivelului real al criminalității dintr-un stat, ci ca o evidență a cazurilor gestionate prin mecanismele de cooperare judiciară europeană. Totuși, numărul ridicat de dosare în care România apare ca stat inițiator sau participant arată amploarea fenomenelor infracționale și nevoia urgentă de consolidare a instituțiilor de aplicare a legii.
România, printre țările UE cu cele mai multe cazuri noi de corupție
Unul dintre cele mai importante capitole ale raportului se referă la infracțiunile de corupție. Potrivit datelor Eurojust, în 2025 au fost înregistrate 82 de cazuri noi de mare corupție la nivelul Uniunii Europene, iar cele mai multe astfel de dosare au fost inițiate în Franța și România. Această statistică arată că fenomenul corupției continuă să reprezinte o vulnerabilitate majoră pentru administrația publică, pentru instituțiile statului și pentru mediul economic. Corupția de nivel înalt afectează direct încrederea cetățenilor în instituții, blochează dezvoltarea economică și compromite utilizarea eficientă a fondurilor publice.
În cazul României, lupta anticorupție a fost, timp de ani de zile, una dintre principalele teme de dezbatere publică. Chiar dacă au existat progrese instituționale, raportul Eurojust arată că dosarele de corupție cu implicații transfrontaliere continuă să apară într-un număr important. Faptul că România se află în topul statelor care au inițiat astfel de cazuri poate fi privit din două perspective. Pe de o parte, indică existența unui fenomen persistent. Pe de altă parte, arată că instituțiile judiciare din România continuă să documenteze și să transmită cazuri către mecanismele europene de cooperare.
Traficul de persoane: România, primul loc în UE la numărul de dosare deschise
Cel mai grav semnal din raport privește traficul de persoane. România apare pe primul loc la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește numărul de dosare deschise pentru exploatare sexuală și exploatare prin muncă forțată. Această poziționare este alarmantă, deoarece traficul de persoane reprezintă una dintre cele mai grave forme de criminalitate organizată. Victimele sunt adesea persoane vulnerabile, recrutate prin înșelăciune, constrângere sau abuz de putere și exploatate în țară sau în afara granițelor. România este de ani de zile atât țară de origine, cât și țară de tranzit pentru rețelele de trafic de persoane. Multe victime provin din medii vulnerabile, din zone sărace, din familii dezorganizate sau din comunități în care accesul la educație și protecție socială este limitat.
Dosarele privind exploatarea sexuală și exploatarea prin muncă forțată arată capacitatea rețelelor infracționale de a profita de vulnerabilități sociale și economice. În numeroase cazuri, traficanții folosesc promisiuni false de locuri de muncă, relații afective simulate sau metode de intimidare pentru a controla victimele. Faptul că România deschide cel mai mare număr de dosare de acest tip la nivel european trebuie să determine o reacție fermă din partea autorităților: prevenție, educație, protecția victimelor, cooperare internațională și urmărirea penală eficientă a rețelelor implicate.
Raportul indică faptul că, după România, cele mai multe cazuri de trafic de persoane au fost deschise în Italia și Ungaria. Această distribuție confirmă caracterul regional și transfrontalier al fenomenului. Rețelele de trafic de persoane nu funcționează izolat. Ele se extind pe rute bine stabilite, folosesc intermediari locali, transportatori, documente false, firme-paravan și conexiuni între mai multe state. În acest context, cooperarea judiciară europeană devine esențială. Fără schimb rapid de informații între procurori, polițiști și autorități judiciare din mai multe țări, destructurarea acestor rețele este extrem de dificilă. Eurojust are un rol important în coordonarea anchetelor, organizarea echipelor comune de investigație și facilitarea schimbului de probe între statele membre.
Infracțiunile de mediu: România, printre țările cu cele mai multe acțiuni judiciare
Un alt capitol sensibil al raportului se referă la infracțiunile de mediu. România apare, alături de Italia și Slovenia, printre statele care au inițiat cele mai multe acțiuni judiciare în acest domeniu. În total, raportul menționează 68 de anchete privind fapte precum poluarea, defrișările ilegale sau traficul de deșeuri. Pentru România, această categorie este deosebit de importantă. Țara noastră s-a confruntat în ultimii ani cu numeroase probleme legate de tăieri ilegale de păduri, depozitări neconforme de deșeuri, transporturi ilegale de gunoaie și poluare industrială. Infracțiunile de mediu nu produc doar prejudicii economice. Ele afectează sănătatea populației, distrug ecosisteme, reduc calitatea vieții și pot genera efecte pe termen lung asupra comunităților locale. Traficul de deșeuri, în special, a devenit o problemă europeană majoră. Rețelele infracționale profită de diferențele legislative, de capacitatea limitată de control și de corupția locală pentru a transporta și depozita ilegal deșeuri în state mai vulnerabile.
Raportul Eurojust arată că România a deschis 217 cazuri noi în 2025. Dintre acestea, 40 au implicat anchetatori din cel puțin trei state, ceea ce indică un nivel ridicat de complexitate și cooperare transfrontalieră. În același timp, România a oferit asistență și a participat în alte 276 de anchete penale declanșate în alte state membre. Aceste cifre confirmă faptul că România nu este doar o sursă de dosare, ci și un actor activ în rețelele europene de cooperare judiciară. Procurorii și magistrații români sunt implicați în anchete care depășesc granițele naționale, într-un context în care criminalitatea organizată devine tot mai mobilă, sofisticată și conectată. De la spălare de bani și corupție, până la trafic de persoane, fraude informatice și infracțiuni de mediu, anchetele moderne presupun cooperare rapidă între state, acces la informații bancare, identificarea fluxurilor financiare și coordonarea acțiunilor operative.
Raportul Eurojust arată că, în 2025, agenția a gestionat aproximativ 14.000 de cazuri, dintre care peste 5.600 au fost complet noi. Datele indică o creștere de aproape 60% a volumului total de cazuri începând cu anul 2020. Această evoluție confirmă extinderea criminalității organizate la nivel european și presiunea tot mai mare asupra sistemelor judiciare naționale. Creșterea numărului de cazuri poate fi explicată prin mai mulți factori: globalizarea rețelelor infracționale, digitalizarea metodelor de fraudă, migrația ilegală, exploatarea economică, crizele geopolitice, mobilitatea rapidă în interiorul spațiului european și folosirea tehnologiei pentru comiterea infracțiunilor. În acest peisaj, România are o poziție importantă, atât prin numărul de cazuri inițiate, cât și prin participarea în anchete internaționale.
Datele Eurojust reprezintă un semnal de alarmă pentru autoritățile române. România are nevoie de politici publice mai ferme în domenii esențiale: combaterea corupției, prevenirea traficului de persoane, protejarea mediului și întărirea cooperării judiciare internaționale. În același timp, raportul arată că instituțiile judiciare române sunt active în documentarea acestor fenomene. Totuși, numărul ridicat de dosare ridică întrebări serioase privind prevenția, capacitatea administrativă și vulnerabilitățile sistemice. Pentru combaterea corupției, este nevoie de transparență, digitalizare, control real al achizițiilor publice și protecție eficientă pentru avertizorii de integritate.
Pentru combaterea traficului de persoane, România are nevoie de intervenții sociale în comunitățile vulnerabile, protecție reală pentru victime, anchete rapide și pedepse eficiente pentru traficanți. Pentru infracțiunile de mediu, este necesară întărirea controalelor, urmărirea fluxurilor financiare, monitorizarea transporturilor și sancționarea fermă a rețelelor care profită de slăbiciunile administrative.
Inquam Photos / Alexandru Busca
