Medicul Mihaela Delia Râșnoveanu, fost manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, a fost trimisă în judecată de DNA pentru abuz în serviciu și folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane. Procurorii susțin că aceasta și-ar fi aprobat patru contracte individuale de muncă part-time cu spitalul pe care îl conducea, semnând atât ca angajator, cât și ca angajat.
Fosta directoare a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, medicul Mihaela Delia Râșnoveanu, a fost trimisă în judecată de Direcția Națională Anticorupție într-un dosar care vizează presupuse fapte de abuz în serviciu și folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane. Dosarul se află în faza de Cameră Preliminară la Tribunalul Brăila. Potrivit informațiilor transmise de DNA, fosta manageră a unității medicale este acuzată de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată, respectiv opt acte materiale. De asemenea, procurorii au reținut și acuzația de folosire a funcției pentru favorizarea unei persoane, tot în formă continuată, cu patru acte materiale.
Cazul ridică întrebări serioase despre modul în care au fost gestionate contractele de muncă, funcțiile de conducere și resursele financiare într-unul dintre cele mai importante spitale din județul Brăila. Potrivit anchetatorilor, prejudiciul total indicat în dosar depășește 590.000 de lei, fiind compus din sumele încasate de fosta manageră și de alte persoane care ar fi beneficiat de contracte considerate nelegale. Mihaela Delia Râșnoveanu a condus Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila în perioada 2017–2023. Ea a demisionat din funcția de manager în octombrie 2023, după un caz care a generat puternice reacții publice: un pacient internat la Cardiologie a fost găsit mort lângă gardul unității medicale, după ce ar fi plecat din spital desculț și în pijamale.
Patru contracte part-time semnate cu propria instituție
Potrivit DNA, în perioada 27 mai 2017 – 8 mai 2023, Mihaela Delia Râșnoveanu, în calitate de manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, ar fi dispus încheierea a patru contracte individuale de muncă cu timp parțial pentru ea însăși. Procurorii susțin că aceste contracte ar fi fost încheiate prin emiterea unor dispoziții manageriale, iar fosta directoare ar fi semnat documentele atât în calitate de reprezentant al angajatorului, cât și în calitate de angajat. Cu alte cuvinte, potrivit acuzațiilor, aceasta ar fi aprobat și semnat pentru sine contracte de muncă suplimentare cu unitatea medicală pe care o conducea.
În baza acestor contracte, Râșnoveanu ar fi obținut venituri salariale și sporuri de periclitate. DNA susține că folosul patrimonial obținut ar fi fost de 469.263 de lei, sumă care ar reprezenta prejudiciu adus spitalului. Acuzația este una gravă, deoarece vizează folosirea funcției de conducere pentru obținerea unor beneficii materiale personale. În administrația publică și în instituțiile sanitare, managerul are obligația de a proteja interesul instituției, de a respecta regulile privind angajările și de a evita orice situație în care interesul personal ar putea intra în conflict cu atribuțiile oficiale. În același timp, este important de precizat că trimiterea în judecată nu echivalează cu o condamnare. Mihaela Delia Râșnoveanu beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
Ancheta DNA nu se limitează la contractele pe care fosta manageră și le-ar fi aprobat pentru ea însăși. Procurorii susțin că, între iulie 2017 și septembrie 2023, aceasta ar fi dispus și încheierea a două contracte individuale de muncă pentru alte persoane, fără organizarea concursurilor necesare pentru ocuparea posturilor. Este vorba, potrivit informațiilor comunicate de DNA, despre posturi de asistent medical și economist în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila. Anchetatorii mai susțin că, în cursul anului 2023, fosta directoare nu ar fi dispus încetarea acestor contracte, deși ar fi fost depășit termenul legal de 90 de zile de la data încetării stării de risc epidemiologic și biologic, termen indicat ca fiind 27 septembrie 2023. Prin aceste demersuri, procurorii susțin că spitalul ar fi fost prejudiciat cu 123.020 de lei, reprezentând sumele încasate de persoanele respective ca urmare a încheierii și prelungirii contractelor considerate nelegale.
Un element relevant menționat de DNA este faptul că persoanele care ar fi beneficiat de cele două contracte ocupau deja funcții de conducere în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila. Mai exact, acestea ar fi fost director de îngrijiri și director financiar-contabil. Potrivit procurorilor, prin încheierea contractelor individuale de muncă suplimentare, cele două persoane ar fi beneficiat de venituri salariale în plus. Această situație ridică întrebări despre cumulul de funcții, despre modul în care au fost justificate contractele și despre controlul intern din cadrul spitalului. În instituțiile publice, ocuparea unui post presupune respectarea unor proceduri clare, iar concursurile sunt menite să asigure transparență, egalitate de șanse și selecția persoanelor potrivite. În cazul de față, DNA susține că aceste reguli nu ar fi fost respectate.
Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila s-a constituit parte civilă în dosarul penal cu sumele reținute de procurori ca prejudiciu. Această decizie înseamnă că unitatea medicală solicită recuperarea banilor despre care DNA susține că ar fi fost încasați nelegal sau plătiți în urma unor contracte nelegale. Totodată, procurorii anticorupție au dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unui bun imobil aflat în coproprietatea Mihaelei Delia Râșnoveanu. Măsura are rolul de a garanta posibilitatea recuperării prejudiciului în cazul în care instanța va constata vinovăția și va dispune restituirea sumelor. Instituirea sechestrului este o măsură frecvent utilizată în dosarele de corupție sau abuz în serviciu, atunci când anchetatorii consideră că există un prejudiciu care trebuie acoperit.
Contextul demisiei: pacient găsit mort lângă gardul spitalului
Numele fostei directoare a Spitalului Județean Brăila a devenit cunoscut la nivel național în octombrie 2023, după un caz dramatic care a provocat indignare publică. Un pacient în vârstă de 53 de ani, internat în secția de Cardiologie, a fost găsit mort lângă gardul spitalului. Potrivit informațiilor apărute la acel moment, bărbatul ar fi plecat din unitatea medicală desculț și îmbrăcat în pijamale. Cazul a ridicat întrebări privind supravegherea pacienților, siguranța în spital, responsabilitatea personalului și funcționarea serviciilor de pază. Președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Chiriac, i-a solicitat atunci demisia managerului spitalului. În urma presiunii publice și administrative, Mihaela Delia Râșnoveanu a demisionat.
Reprezentanții spitalului au indicat la acel moment firma de pază drept responsabilă pentru situația creată. Poliția a anunțat deschiderea unui dosar penal pentru ucidere din culpă și neglijență în serviciu. Deși dosarul DNA privind contractele de muncă este distinct de cazul pacientului găsit decedat, cele două episoade au în comun tema managementului spitalicesc și a responsabilității instituționale.
Trimiterea în judecată a unui fost manager de spital județean pentru presupuse contracte semnate în beneficiu propriu este un caz cu miză publică importantă. Spitalele publice gestionează bugete semnificative, fonduri provenite din sistemul public de sănătate și resurse destinate pacienților. Orice suspiciune privind folosirea funcției pentru obținerea de avantaje materiale afectează încrederea cetățenilor în sistemul sanitar. Într-un domeniu în care pacienții se confruntă adesea cu lipsuri, deficit de personal, infrastructură insuficientă și presiune pe serviciile medicale, modul în care sunt cheltuiți banii publici devine esențial.
Contractele de muncă part-time încheiate în instituții publice nu sunt, în sine, ilegale. Ele pot fi justificate în anumite condiții, dacă respectă legea, dacă există nevoie reală, dacă sunt aprobate corect și dacă nu creează conflicte de interese. Problema apare atunci când persoana care conduce instituția ajunge să decidă pentru sine sau pentru apropiați profesionali acordarea unor venituri suplimentare. De aceea, cazul de la Brăila va fi urmărit cu atenție, mai ales în contextul în care DNA indică un prejudiciu total de peste jumătate de milion de lei.
Dosarul se află în prezent la Tribunalul Brăila, în faza de Cameră Preliminară. În această etapă, instanța verifică legalitatea administrării probelor, legalitatea sesizării instanței și eventualele cereri sau excepții formulate de părți. Abia după finalizarea acestei etape, dacă instanța constată că dosarul poate merge mai departe, procesul va intra în faza de judecată propriu-zisă. Până la o hotărâre definitivă, toate acuzațiile rămân în faza de susțineri ale procurorilor, iar fosta directoare are dreptul să își formuleze apărarea.
