România ajunge luni, 29 iunie 2026, în vârful clasamentului european al prețurilor la energia electrică pe piața pentru ziua următoare. În orele de seară, energia trece de 4.200 lei/MWh, pe fondul caniculei, al producției reduse și al lipsei capacităților de stocare. Situația arată una dintre cele mai mari vulnerabilități ale sistemului energetic românesc: avem producție solară importantă în timpul zilei, dar nu avem suficiente baterii pentru a folosi energia când consumul crește.
România se confruntă cu unul dintre cele mai dure episoade de scumpire a energiei electrice din această vară. Luni, 29 iunie 2026, prețul energiei pe Piața pentru Ziua Următoare ajunge la niveluri record pentru Europa, cu vârfuri de peste 4.200 lei/MWh în orele de seară, potrivit datelor citate de Digi24. Prețul mediu zilnic anunțat pentru România este de aproximativ 1.171 lei/MWh, adică în jur de 224 euro/MWh, un nivel care plasează țara noastră peste alte piețe europene. Ungaria se află foarte aproape, în timp ce Bulgaria și Grecia au prețuri mult mai mici pentru aceeași zi. Această diferență nu este doar o anomalie de moment. Ea arată o problemă structurală a sistemului energetic românesc: producția este dezechilibrată pe intervale orare, consumul crește puternic seara, iar energia ieftină produsă ziua nu poate fi păstrată suficient pentru orele de vârf.
Canicula pune presiune pe sistemul energetic
Valul de căldură afectează direct piața energiei. Temperaturile extreme duc la creșterea consumului, mai ales prin folosirea aparatelor de aer condiționat, a sistemelor de răcire și a echipamentelor industriale. În același timp, canicula poate reduce eficiența anumitor capacități de producție. Panourile fotovoltaice produc mult în timpul zilei, dar randamentul lor poate scădea în condiții de temperaturi foarte ridicate. Hidroenergia este afectată de debite mai mici ale râurilor, inclusiv de nivelul redus al Dunării. Centralele convenționale pot avea, la rândul lor, limitări tehnice în perioadele de temperaturi extreme. Astfel, România ajunge într-o situație paradoxală: în anumite intervale din zi, prețul energiei poate coborî semnificativ datorită producției solare, inclusiv a prosumatorilor, dar seara, când soarele dispare și consumul rămâne ridicat, prețul explodează.
Mecanismul este relativ simplu. În timpul zilei, mai ales în intervalele cu soare puternic, România are producție importantă din fotovoltaic. La aceasta se adaugă energia produsă de prosumatori, care injectează surplus în rețea. Când oferta este mare, prețurile scad. Problema apare după-amiaza târziu și seara, când producția solară se reduce rapid, dar consumul rămâne ridicat. În acel moment, sistemul are nevoie de alte surse de energie: hidro, nuclear, gaze, cărbune sau importuri. Dacă aceste surse nu acoperă suficient cererea, România trebuie să cumpere energie din piețele vecine. Iar când mai multe state se confruntă simultan cu temperaturi ridicate și consum mare, energia disponibilă în regiune devine scumpă. Aceasta este una dintre explicațiile pentru care România ajunge să aibă prețuri mult mai mari decât țări apropiate, deși în timpul zilei poate avea surplus de energie.
Lipsa bateriilor de stocare, marea vulnerabilitate
Problema esențială nu este existența energiei solare, ci lipsa capacității de a o stoca. România produce energie ieftină în anumite intervale, dar nu are suficiente baterii de rețea pentru a transfera această energie către orele de consum ridicat. Cu alte cuvinte, energia produsă la prânz nu poate fi folosită eficient seara. Fără stocare, sistemul energetic rămâne dependent de importuri și de surse mai scumpe exact în intervalele în care populația și economia au cea mai mare nevoie de energie. Expertul în energie Ciprian Cherciu a explicat pentru Digi24 că diferențele mari dintre prețurile din timpul zilei și cele de seară sunt generate tocmai de lipsa capacităților de stocare. România are mulți prosumatori și producție solară relevantă, dar nu are suficiente baterii care să echilibreze sistemul. Această problemă devine tot mai vizibilă pe măsură ce ponderea energiei regenerabile crește. Fără stocare, energia verde nu poate fi integrată eficient, iar sistemul devine volatil.
În ultimii ani, prosumatorii au fost adesea prezentați ca o sursă de dezechilibru pentru rețea. În realitate, în perioadele de consum ridicat, ei pot reduce presiunea asupra sistemului, mai ales în timpul zilei. Cele aproximativ sute de mii de gospodării și firme care produc energie cu panouri fotovoltaice contribuie la acoperirea consumului local și injectează surplus în rețea. Fără această contribuție, prețurile din timpul zilei ar putea fi și mai ridicate. Problema nu este faptul că prosumatorii produc energie, ci faptul că rețeaua nu a fost modernizată suficient, iar stocarea nu s-a dezvoltat în același ritm cu producția regenerabilă. România a încurajat instalarea de panouri fotovoltaice, dar a întârziat investițiile în baterii, digitalizarea rețelelor și mecanisme de consum flexibil. Rezultatul este o piață cu variații mari de preț și cu presiune în orele de vârf.
Consumatorii casnici nu plătesc, în mod direct, prețul orar de pe Piața pentru Ziua Următoare. Facturile populației sunt influențate de contracte, tarife, taxe, scheme de compensare și prețuri medii. Totuși, fluctuațiile extreme din piață se transmit, în timp, în costurile furnizorilor și în prețurile finale. Dacă energia se cumpără scump în orele de vârf, aceste costuri intră în prețul mediu al energiei furnizate. De aceea, chiar dacă un consumator nu vede în factură tariful de 4,2 lei/kWh pentru ora de vârf, efectul acestor episoade se poate simți ulterior prin contracte mai scumpe, oferte mai prudente din partea furnizorilor și presiune mai mare asupra pieței. Pe termen lung, lipsa investițiilor în stocare nu afectează doar companiile energetice, ci și populația, firmele mici, industria și bugetul public.
România are bani aprobați pentru stocare, dar proiectele trebuie accelerate
Comisia Europeană a aprobat în martie 2026 o schemă de ajutor de stat de 150 de milioane de euro pentru România, destinată dezvoltării de noi instalații de stocare a energiei electrice. Schema vizează instalarea a cel puțin 2.174 MWh de capacități de stocare, potrivit Reprezentanței Comisiei Europene în România. Acești bani pot ajuta, dar nu rezolvă imediat problema. România are nevoie de proiecte rapide, licitații clare, conectare eficientă la rețea și reguli de piață care să facă stocarea atractivă economic. Bateriile nu sunt doar un accesoriu pentru energia verde. Ele devin infrastructură critică. Fără ele, sistemul energetic rămâne vulnerabil la caniculă, secetă, consum de vârf și blocaje regionale.
Episodul de luni arată că România nu duce lipsă doar de producție, ci mai ales de flexibilitate. Un sistem energetic modern nu înseamnă doar centrale noi sau panouri solare, ci și capacitatea de a muta energia din orele cu surplus în orele cu deficit. Aceasta este diferența dintre o piață stabilă și una care ajunge să cumpere scump seara energia pe care nu a reușit să o valorifice ziua. Pentru România, soluțiile sunt clare: investiții în baterii de rețea, stimulente pentru stocarea la prosumatori, modernizarea rețelelor de distribuție, contracte flexibile, consum inteligent și politici publice coerente. Fără aceste măsuri, episoadele de preț extrem se vor repeta, mai ales în verile caniculare, când consumul crește, producția hidro scade, iar piața regională devine tensionată.
România ajunge luni la cel mai mare preț al energiei electrice din Europa nu pentru că nu produce deloc energie, ci pentru că nu reușește să o gestioneze eficient pe parcursul zilei. Avem energie ieftină la prânz, dar nu avem suficiente capacități de stocare pentru seară. Canicula doar a accelerat o problemă deja existentă: sistemul energetic românesc are nevoie urgentă de baterii, rețele moderne și politici care să reducă diferențele uriașe dintre prețurile din timpul zilei și cele din orele de vârf. Dacă România nu tratează stocarea ca prioritate strategică, fiecare vară fierbinte poate aduce același scenariu: surplus ziua, importuri scumpe seara și presiune tot mai mare pe facturile consumatorilor.
