Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), instituția responsabilă de administrarea sistemului național de cadastru și carte funciară, se află în atenția publică după apariția unor informații privind modul în care este gestionată conducerea instituției. Datele publice analizate indică faptul că directorul general al ANCPI, Laurențiu Alexandru Blaga, a efectuat numeroase deplasări în perioada 2025–2026, o parte dintre acestea fiind realizate în județe din zona Transilvaniei, inclusiv în județul Alba, de unde acesta este originar.
Potrivit documentelor furnizate de ANCPI, directorul general ar fi avut 162 de zile de delegație din 248 de zile lucrătoare, ceea ce reprezintă aproximativ 65% din timpul de lucru analizat, fără a include eventualele deplasări externe. Situația a generat întrebări privind modul în care este exercitată conducerea unei instituții cu atribuții strategice pentru România, mai ales într-un context în care ANCPI gestionează proiecte majore de digitalizare și înregistrare sistematică a proprietăților.
ANCPI are un rol esențial în administrarea informațiilor privind proprietățile imobiliare din România. Prin sistemele sale informatice sunt gestionate date referitoare la terenuri, clădiri, proprietari și situația juridică a imobilelor. Una dintre cele mai importante misiuni ale instituției este implementarea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF), prin care autoritățile urmăresc cadastrarea gratuită a imobilelor la nivel național.
Procesul de cadastrare este considerat unul dintre cele mai importante proiecte administrative ale României, având impact asupra:
- clarificării drepturilor de proprietate;
- dezvoltării investițiilor;
- accesării fondurilor europene;
- reducerii litigiilor privind terenurile;
- modernizării administrației publice.
Documentele analizate arată însă că România continuă să aibă întârzieri importante în procesul de cadastrare generală, iar termenele asumate pentru finalizarea unor etape ale programului au fost prelungite.
65% din zilele lucrătoare în deplasare
Potrivit informațiilor furnizate de ANCPI, Laurențiu Alexandru Blaga a efectuat 162 de zile de delegație într-un interval de 248 de zile lucrătoare. Deplasările au inclus vizite la oficii teritoriale de cadastru și publicitate imobiliară (OCPI), primării și alte instituții locale implicate în procesul de cadastrare. Instituția susține că aceste deplasări sunt necesare pentru coordonarea activităților din teritoriu.
„Prezența în teren a directorului general și a conducătorilor structurilor de specialitate sunt activități obligatorii în implementarea programului și instrumente necesare pentru exercitarea responsabilităților ANCPI”, a transmis instituția. Reprezentanții ANCPI au explicat că problemele legate de fondul funciar, lipsa documentațiilor locale și dificultățile administrative necesită întâlniri directe cu autoritățile locale. Pe de altă parte, surse citate în documentele analizate susțin că frecvența deplasărilor ridică semne de întrebare privind prezența conducerii centrale la sediul instituției.
Deplasări în momente critice pentru instituție
Unul dintre punctele care au atras atenția este legat de perioada atacului cibernetic care a afectat infrastructura informatică a ANCPI. Potrivit informațiilor prezentate, atacul a avut loc la data de 14 iulie 2026, afectând sisteme importante precum platforma e-Terra și serviciile electronice ale instituției. Pasted text Documentele indică faptul că directorul general a plecat în delegație în județul Alba imediat după incident. Potrivit datelor furnizate, deplasarea a fost în perioada 15–17 iulie 2026.
Ulterior, directorul ANCPI a fost convocat la Parlament pentru explicații privind gestionarea incidentului informatic. Conform documentelor, în ziua convocării la comisiile parlamentare, acesta figura într-o deplasare în județul Vâlcea, iar ulterior în Sibiu. ANCPI argumentează că activitatea de teren este o componentă esențială a atribuțiilor conducerii.
Instituția gestionează proiecte care implică sute de localități, iar verificarea progresului lucrărilor presupune colaborarea cu:
- primării;
- oficii județene;
- prefecturi;
- executanți ai lucrărilor cadastrale;
- alte instituții publice.
În acest context, ANCPI afirmă că deplasările nu reprezintă absențe administrative, ci parte din procesul de coordonare. Problema ridicată în spațiul public nu este însă existența deplasărilor în sine, ci proporția acestora și modul în care acestea afectează coordonarea instituției centrale. Situația actuală amintește de controverse mai vechi privind modul de conducere al ANCPI. Documentele fac referire la cazul fostei conduceri a instituției, când au existat acuzații publice privind gestionarea activității de la distanță. Aceste situații au alimentat dezbaterea privind necesitatea unei prezențe constante a conducerii în cadrul unei instituții cu rol strategic.
Un alt subiect asociat conducerii ANCPI îl reprezintă informațiile privind activitatea unor companii private controlate anterior de familia directorului general. Potrivit informațiilor prezentate în document, înainte de numirea la conducerea ANCPI, Laurențiu Blaga activa în domeniul privat de profil, iar ulterior firme administrate de familia sa au continuat activitatea în domeniul cadastrului și topografiei. Documentele menționează că aceste companii au participat la contracte publice și proiecte finanțate din fonduri publice sau europene. Situația ridică întrebări privind necesitatea unor mecanisme clare de prevenire a conflictelor de interese și asigurarea transparenței în domeniul achizițiilor publice.
Structura de conducere a ANCPI include și un Consiliu de Administrație format din reprezentanți ai unor instituții și organizații. Printre membrii menționați se află reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării, ai Uniunii Naționale a Notarilor Publici, precum și ai structurilor asociative ale administrației locale. Rolul Consiliului este de supraveghere și orientare strategică a activității instituției. Dincolo de controversele legate de conducerea ANCPI, instituția are în față provocări majore.
România trebuie să continue:
- digitalizarea serviciilor de cadastru;
- finalizarea înregistrării sistematice;
- protejarea infrastructurii informatice;
- reducerea timpilor de soluționare;
- creșterea transparenței administrative.
Atacul cibernetic din 2026 a demonstrat vulnerabilitatea unor sisteme esențiale pentru funcționarea administrației publice. În același timp, întârzierea cadastrării generale afectează direct cetățenii și economia, deoarece lipsa documentației clare privind proprietățile poate bloca investiții și dezvoltări locale. Situația de la ANCPI readuce în atenție problema modului în care sunt conduse instituțiile publice strategice și echilibrul dintre activitatea de teren și necesitatea coordonării directe de la sediul central.
Criticii consideră că numărul ridicat de delegații și absența conducerii din momente-cheie ridică întrebări privind eficiența managerială. Într-o perioadă în care România are nevoie de accelerarea cadastrării, protejarea infrastructurii digitale și modernizarea administrației, modul în care ANCPI este administrată rămâne un subiect de interes public major.
Sursa foto: Colaj G4Media / ANCPI
