România se confruntă cu un fenomen fără precedent în istoria sa judiciară: foști condamnați și inculpați pentru fapte de corupție cer acum despăgubiri uriașe de la statul român, după ce au scăpat de dosare penale prin decizii controversate ale Curții Constituționale (CCR) sau prin sentințe favorabile pronunțate de instanțe.
Potrivit datelor analizate de G4Media.ro, pe portalul instanțelor figurează zeci de procese civile având ca obiect „reparare prejudicii – erori judiciare”. Reclamanții sunt persoane care, până recent, figurau în dosare DNA sau DIICOT de mare corupție, dar care astăzi se consideră „victime” ale sistemului de justiție.
În timp ce opinia publică vorbește despre un colaps al luptei anticorupție, inculpații „albiți” prin efectul deciziilor CCR își revendică „dreptul” la reparații morale și financiare – uneori de ordinul sutelor de mii de euro.
În 2025, o nouă generație de foști inculpați s-a regrupat… în sălile Tribunalului București. De data aceasta, în calitate de reclamanți. Ei cer daune morale și materiale statului român, invocând faptul că ar fi fost „judecați pe nedrept” înainte ca deciziile Curții Constituționale să schimbe regulile jocului.
Cazurile lor acoperă o gamă largă de fapte: de la luare de mită și abuz în serviciu, până la favorizarea infractorului, fals și trafic de influență.
În fruntea listei se află inculpați notorii din dosarul Băneasa – Puiu Popoviciu, dar și foști funcționari de rang înalt din APIA, ANAF, Ministerul Justiției, EximBank sau AEP.
Poate cel mai controversat caz este cel al dosarului Băneasa, în care omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat în 2017 la 7 ani de închisoare. În același dosar, Petru-Daniel Pitcovici, fost comisar la Direcția Generală Anticorupție (DGA), a primit 2 ani cu suspendare, iar Andrei-Mihai Bejenaru și Ilie Cornel Șerban, fost șef al DGIPI („Doi și-un sfert”), au fost condamnați la pedepse cu executare.
În 2024 însă, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis revizuirea dosarului și i-a achitat definitiv pe toți inculpații. Motivul: „fapta nu există”.
Decizia, extrem de controversată, a fost justificată prin argumentul că Popoviciu nu ar fi obținut fraudulos terenurile din Băneasa, ci ar fi realizat o „afacere legală” cu Universitatea de Agronomie.
Deși magnatul încasează anual profituri de peste 30 de milioane de euro din chirii, instanța a decis că statul nu a fost prejudiciat.
Acum, Pitcovici, Bejenaru și Șerban au deschis procese civile împotriva statului român, cerând despăgubiri pentru „suferințele morale” și „stigmatul public” la care ar fi fost supuși.
Un alt caz emblematic este cel al Radu Frîncu, fost președinte al companiei de asigurări CARE România, parte a EximBank.
Frîncu a fost trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu și uz de fals, fiind acuzat că ar fi decontat ilegal aproape 50.000 de euro din banii companiei de stat pentru excursii de lux în Ibiza, Cannes, Monaco, Disneyland-Paris și Austria.
În 2023, procesul a fost închis pe motiv de prescripție, dar Curtea de Apel a mers mai departe și l-a achitat complet, invocând decizia CCR privind dezincriminarea abuzului în serviciu dacă se bazează pe încălcarea unei norme secundare (hotărâri, ordine interne, regulamente).
„Atâta vreme cât nu se reţine o încălcare a unei norme primare, fapta nu există și se impune achitarea inculpatului”, au motivat judecătorii.
Frîncu cere acum despăgubiri de la statul român, susținând că acuzațiile i-au afectat cariera și reputația profesională.
Un alt exemplu care a stârnit indignare este cel al Andei Ancuța Macovei, fost director IT&C în ANAF.
În 2017, DNA a acuzat-o că a primit atenții de aproximativ 1 milion de euro – inclusiv o excursie în SUA, o poșetă Furla, un șal Louis Vuitton, un iPhone 4 și cizme de designer – în schimbul unor contracte IT favorabile unor firme private.
În 2024, Curtea de Apel București a achitat-o definitiv, motivând că bunurile respective „nu pot fi calificate ca mită”, ci cadouri primite în virtutea relațiilor sociale.
„Inculpata și-ar fi putut permite singură aceste achiziții din salariu, așadar nu există intenția de corupție”, se arată în motivarea instanței.
Macovei a deschis acum o acțiune în instanță împotriva statului, cerând daune morale pentru prejudiciul de imagine.
Bogdan Dumitrașcu, fost director adjunct al APIA, a fost prins în 2022 în flagrant în timp ce primea o mită de 1.000 de euro pentru angajarea unei persoane. A fost condamnat la 2 ani și 6 luni cu executare și a stat 5 luni în penitenciar.
În mai 2024, un complet al Înaltei Curți, format din judecătoarele Lia Savonea și Adriana Ispas, l-a achitat definitiv, argumentând că „fapta nu este prevăzută de legea penală”.
Acum, Dumitrașcu a primit deja 65.000 de euro despăgubiri în primă instanță, iar procesul se judecă la Curtea de Apel București.
Fosta șefă a Autorității Electorale Permanente, Ana-Maria Pătru, a fost acuzată că a primit mită constând într-un imobil de 210.000 de euro, un Land Rover de 15.000 euro și sume de peste 600.000 euro de la o firmă IT.
După ani de procese, în 2024, a fost achitată definitiv în ambele dosare DNA. Instanțele au apreciat că „faptele nu există sau nu sunt prevăzute de legea penală”.
Pătru a deschis acum o acțiune împotriva statului, cerând daune morale consistente.
Avocatul ei, Florin Durgheu, a elogiat judecătorii care au pronunțat achitările, numindu-i „adevărați apărători ai statului de drept”.
Toate aceste procese au un numitor comun: statul român este dat în judecată pentru erori judiciare, iar daunele cerute însumează deja zeci de milioane de euro.
Ministerul Finanțelor este parte în procese, dar până acum nu există o strategie clară de apărare. În lipsa unor argumente solide și a unei politici unitare, este posibil ca multe dintre acțiuni să se finalizeze cu plăți efective din bugetul public.
Cazurile de mai sus ilustrează haosul generat de deciziile CCR și de lipsa unei intervenții legislative coerente.
Deciziile privind prescripția, dezincriminarea abuzului în serviciu sau redefinirea elementelor de corupție au transformat radical sistemul penal românesc.
„Statul român plătește acum prețul neglijenței sale. Inculpații scapă, iar apoi cer bani pentru că au fost anchetați. Este o dublă victorie pentru corupție”, afirmă un procuror DNA sub protecția anonimatului.
În ultimii trei ani, peste 9.800 de dosare penale – multe de corupție – au fost închise pe motiv de prescripție sau neconstituționalitate, potrivit raportului Departamentului de Stat al SUA (2025).
Fenomenul „asaltului inculpaților” arată o justiție blocată între abuz și impunitate.
Foști condamnați, funcționari și politicieni transformați în „victime” cer acum statului nu doar iertare, ci și compensații uriașe.
Iar România, lipsită de instrumente legale pentru a combate efectele acestor decizii, riscă să devină un caz-școală de inversare a valorilor: corupția recompensată, dreptatea penalizată.
