Într-o ironie politică greu de ignorat, Eduard Virgil Koler, deputat AUR și membru al Comisiei pentru buget, finanțe, apare ca unul dintre cei mai bine plătiți foști consilieri din industria jocurilor de noroc.
Timp de patru ani (2019–2023), Koler a fost consilierul personal al CEO-ului Superbet, Sacha Dragic, omul care conduce cel mai mare operator de pariuri sportive și cazinouri din România. În total, actualul parlamentar a încasat aproape 300.000 de euro din această colaborare.
Acum, același politician face parte dintr-un partid – AUR – care, până anul trecut, cerea public interzicerea totală a jocurilor de noroc, pe motiv că „distrug vieți și familii”.
Eduard Virgil Koler (50 de ani), ales deputat de Mehedinți la alegerile din 2024, este la primul său mandat parlamentar. Înainte de a ajunge în Camera Deputaților, el a fost consilier local PMP în Drobeta Turnu Severin și, simultan, consilierul președintelui Superbet, Sacha Dragic.
Conform declarațiilor sale de avere, în anul 2024 Koler a încasat 290.000 de lei (aprox. 58.000 euro) de la Superbet, deși colaborarea oficială se încheiase în februarie 2023. În total, din 2019 până în 2024, deputatul AUR a primit peste 1,4 milioane de lei, adică circa 300.000 de euro.
Salariul său lunar depășea 5.000 de euro net – o sumă impresionantă pentru un consilier extern al unei companii private, dar și o poziție care ridică semne de întrebare etice în contextul actualei sale activități parlamentare.
„L-am cunoscut la Orșova pe Sacha Dragic. Mi-a propus să-i fiu consilier. Este un om de afaceri de calibru, care aduce 450 de milioane de euro statului în taxe și impozite anual”, declară Koler pentru Snoop.ro.
Deputatul afirmă că nu este de acord cu interzicerea jocurilor de noroc, poziționându-se astfel în contradicție cu retorica liderilor AUR din ultimii ani:
„Jocurile de noroc sunt un cod CAEN legal. Aduc miliarde la buget. Nu trebuie închise, ci reglementate. Să lăsăm populismele, să gândim economic.”
În declarația sa de avere din iunie 2025, Eduard Koler menționează un împrumut de 120.000 de euro primit de la Sacha Dragic, cu scadență în 2026.
Legătura financiară directă dintre cei doi ridică întrebări despre posibilul conflict de interese al deputatului, în contextul în care AUR este implicat în elaborarea de legi ce vizează tocmai industria jocurilor de noroc.
Koler recunoaște că îl consideră pe Dragic „un prieten apropiat” și afirmă că ar colabora cu el „atâta timp cât este posibil și legal”.
În 2023, liderul AUR, George Simion, cerea în Parlament interzicerea totală a jocurilor de noroc:
„Jocurile de noroc distrug destine, distrug vieți. Trebuie scoase complet din România!”
Tot AUR critica atunci PSD și PNL pentru „complicitate cu mafia cazinourilor”.
Însă, în 2025, partidul condus de Simion și-a nuanțat discursul. Noua linie oficială cere mutarea jocurilor de noroc în stațiuni turistice și restricționarea publicității, nu interzicerea totală.
Inițiativa legislativă depusă în Parlament, semnată de Eduard Koler și de alți 36 de deputați și 27 de senatori AUR, propune ca păcănelele, cazinourile și cluburile de poker să funcționeze doar în cele 56 de stațiuni turistice de interes național.
Ironia? Multe dintre aceste stațiuni – de la Azuga la Călimănești – au sub 15.000 de locuitori, ceea ce contrazice o altă lege recentă, care interzice cazinourile exact în localitățile de acest tip.
Conform datelor guvernamentale, taxele și impozitele plătite de companiile de jocuri de noroc au depășit 5 miliarde de lei în 2024.
Pentru a genera această sumă, firmele din domeniu au avut încasări totale de 12,5 miliarde de lei (2,5 miliarde de euro), potrivit datelor BNR privind plățile electronice către operatorii online.
În primele șase luni din 2025, românii au cheltuit peste 5,5 miliarde de lei la jocurile de noroc, echivalentul bugetelor anuale ale Ministerelor Justiției și Culturii la un loc.
Cu toate acestea, România nu dispune de studii oficiale privind costurile sociale ale dependenței de jocuri – pierderi personale, șomaj, falimente, costuri medicale și psihologice.
Un raport britanic din 2023 estima că efectele negative ale jocurilor de noroc asupra societății din Anglia costă între 1,2 și 2 miliarde de euro anual, fără a include impactul familial și infracțional.
Pe 24 septembrie 2025, reporterii Snoop.ro l-au surprins pe deputatul Koler părăsind Parlamentul la volanul unui BMW XM, o mașină de peste 150.000 de euro.
Vehiculul nu apare în declarația de avere. Confruntat, deputatul a răspuns iritat:
„Mașina este închiriată de la o firmă. Nu este a statului român. Ce vreți, să venim cu căruțul de butelii?”
Investigația Snoop a arătat că firma respectivă, EK Vanguard Vektor SRL, este deținută de mama deputatului, Ioana Dumitrașcu (75 de ani). Compania a înregistrat un profit net de 1 milion de lei în 2024, având un singur angajat și activitate de „consultanță în afaceri și management”.
Aceeași firmă i-a plătit deputatului Koler, în 2024, un salariu de 13.359 de lei, iar numele companiei include inițialele sale („EK”).
În 2024, Koler a declarat un împrumut de 850.000 de lei de la mama sa și, la rândul său, un împrumut de 200.000 de lei către AUR.
Investigația Snoop a mai descoperit că Eduard Koler este partener de afaceri cu Sacha Dragic într-o companie numită Queens Horeca Management SRL, care administrează un hotel în Gura Văii, lângă Porțile de Fier.
Firma are o cifră de afaceri de 1,4 milioane de lei, dar a raportat pierderi de 1 milion în 2024.
Prin intermediul firmei D Craig Holding, familia Dragic deține 80% din hotelul Mercure de la Porțile de Fier, restul de 20% aparținând lui Koler și mamei sale.
Tot în același grup figurează Queens Horeca Development, o altă companie controlată de familia Koler, care a raportat pierderi de 300.000 de lei.
La sfârșitul lunii septembrie 2025, ANAF și Poliția Economică au efectuat controale la firmele familiei Koler.
Deputatul a confirmat verificările într-o postare pe Facebook:
„Au venit la toate societățile. Nereguli inerente, un dispozitiv electronic ridicat. Atât.”
Primarul din Orșova, Adrian Cican, a afirmat însă că ar fi vorba de suspiciuni de evaziune fiscală, acuzație pe care Koler o respinge vehement, acuzând „campanii de discreditare”.
„Am înregistrări cu funcționari publici implicați în șantaje. Nu pot să le fac publice din cauza statutului meu”, a declarat el.
Cazul Eduard Koler expune, din nou, ipocrizia morală a clasei politice românești: un parlamentar care a lucrat pentru cea mai mare companie de pariuri din țară, a fost plătit cu sute de mii de euro și împrumutat personal de patronul acesteia, se află acum într-un partid care susținea, oficial, că vrea să „salveze românii de păcănele”.
În timp ce AUR proclamă „lupta cu corupția morală”, unul dintre deputații săi de vârf este legat financiar de industria care generează dependență, falimente și drame familiale.
Eduard Koler nu ascunde legătura, ci o normalizează:
„E o afacere legală. Eu cred în prietenii și în economia care funcționează.”
Dar pentru opinia publică, cazul rămâne un exercițiu de contradicție între discursul moral și faptele financiare – o constantă a politicii românești din ultimii 30 de ani.
Foto: Ion Mateș
