Acasă Blog Pagina 105

Ceasuri de lux, apartamente și mii de tablouri: DNA descoperă opulența generalului Zisu, supranumit „generalul Cash”

Procurorii DNA au făcut o descoperire șocantă în timpul perchezițiilor la domiciliul generalului Cătălin Zisu, șeful Logisticii Armatei Române. Într-un seif sigilat cu cod, anchetatorii au găsit:

  • 31 de ceasuri de lux, dintre care 15 cu certificate de autenticitate
  • Un Richard Mille Skull Tourbillon RM 052, evaluat la peste 500.000 de euro
  • Un Audemars Piguet Royal Oak, estimat la peste 100.000 de euro
  • Rolex Daytona de 60.000 de euro și mai multe modele Hublot

Proprietăți și apartamente de lux

În același seif, anchetatorii au găsit:

  • Actele a două apartamente în complexul de lux Caelia Residence Mamaia, deținute printr-o firmă a fiului generalului, Ștefan Zisu.
  • Documente ale unor proprietăți în Turcia.

Conform surselor imobiliare, un apartament în Caelia Residence valorează între 400.000 și 700.000 de euro.

Colecții extravagante: tablouri și băuturi fine

Procurorii au găsit și:

  • Peste 1.450 de tablouri aduse la sediul DNA, doar o treime din colecție – estimată la peste 4.000 de lucrări.
  • Peste 3.000 de sticle de băuturi fine, păstrate în condiții optime.

Avocata generalului: „Iubește arta, nu luxul”

Într-o declarație după percheziții, avocata generalului, Katia Cicală, a respins acuzațiile de avere ilicită:

„Domnul general iubește arta, tablourile sunt ale unor pictori contemporani și valorează între 100 și 500 de lei bucata. Nu există mii de tablouri scumpe, ci simple lucrări de colecție personală.”

Acuzațiile DNA: Abuz în serviciu și lucrări fictive

Generalul Cătălin Zisu, colonelul în rezervă Lucian Amorăriței și patronul firmei Garden Center Grup, Ionel Olteanu, sunt acuzați de:

  • Abuz în serviciu
  • Prejudiciu de aproape 12 milioane de lei (peste 2,4 milioane de euro)
  • Lucrări fictive în extinderea cimitirului Ghencea Militar

Contextul contractului:

  • Valoare: Peste 41 milioane de lei (aproximativ 8,3 milioane de euro)
  • Firma câștigătoare: Garden Center Grup, patron Ionel Olteanu (Jean)
  • Conflict de interese: Fiul generalului, Ștefan Zisu, a fost angajat al firmei Garden Center Grup între 2016 și 2018.

Cum s-a produs prejudiciul:

  • Umflare de costuri prin lucrări fictive de:
    • Evacuare de pământ
    • Umplere cu moloz
  • Contract încredințat ilegal, fără licitație transparentă.

Generalul Zisu: Relații grele, putere mare

Generalul Zisu, supranumit „Generalul Cash”, este cunoscut pentru:

  • Puterea imensă în cadrul Logisticii Armatei (gestionează hoteluri, baze sportive, inclusiv stadionul Ghencea).
  • Relații strânse cu generali influenți:
    • Nicolae Ciucă, fost șef al Armatei Române
    • Marian Hăpău, fost șef al serviciului secret al MAPN (DGIA)

De ce „Generalul Cash”? Povestea cu George Becali:

Într-o conferință din iulie 2023, George Becali, patronul FCSB, l-a acuzat pe Zisu de interzicerea echipei sale pe stadionul Ghencea:

Zisu ăsta e mare milionar. Are bani, are grad, are putere politică. Dar să vedem, poate vine și DNA-ul să controleze logistica Armatei. Toți care au fost contra mea au picat în belele. O să vedeți.”

Reacțiile după percheziții:

Avocata Katia Cicală:

„Generalul nu are bani pentru cauțiunea de 1 milion de lei. Va gira cu actele vilei din Ghencea, singura sa proprietate.”

DNA:

„Dacă generalul Zisu nu ar fi dat codul, spargeam seiful. Am găsit acte, ceasuri și tablouri valoroase.”

Ce urmează:

  • Expertiza ceasurilor pentru confirmarea autenticității
  • Evaluarea tablourilor
  • Verificarea tranzacțiilor imobiliare
  • Posibile extinderi ale anchetei asupra altor persoane implicate în proiecte cu Armata

Sursă: G4Media

Scandal la DGASPC Sector 1: Primarul George Tuță l-a numit director pe Bogdan-Nicolae Grigorescu, condamnat în dosarul de corupție cu Hubert Thuma

Primarul Sectorului 1, George Tuță (PNL), a generat un nou scandal public prin numirea lui Bogdan-Nicolae Grigorescu, condamnat în trecut pentru corupție, în funcția de director general adjunct al DGASPC Sector 1.

Grigorescu, fost secretar general al Primăriei Sectorului 1 în mandatul lui Andrei Chiliman, a fost condamnat definitiv într-un dosar de corupție în care au mai fost implicați:

  • Hubert Thuma, actualul președinte al Consiliului Județean (CJ) Ilfov (PNL)
  • Mihai Betelie, fost prim-procuror al Parchetului Sector 4

Culisele unei numiri cu miză politică și financiară

Surse din administrația Sectorului 1 au declarat pentru „Follow The Money” că:

  • Numirea lui Grigorescu a fost susținută atât de George Tuță (PNL), cât și de PSD Sector 1, condus de deputatul Florin Manole.
  • Conform înțelegerii politice dintre PNL și PSD, controlul asupra DGASPC Sector 1 a fost cedat viceprimarului PSD, Maria-Daniela Stanciu.
  • DGASPC Sector 1, având bugete mari și proiecte pe fonduri europene, a devenit o miza financiară majoră pentru taberele politice.

Funcția și atribuțiile lui Grigorescu:

Ca director general adjunct pentru Asistență Socială Comunitară, Bogdan-Nicolae Grigorescu va coordona:

  • Serviciul Prevenire
  • Biroul Relații Interetnice
  • Protecția Socială a Consumatorilor Vulnerabili
  • Centrul de zi „Senior Expert”
  • Centrul de zi „Bunicii Comunității”
  • Centrul de zi „Central Club”

Trecut penal: Condamnat în dosarul de corupție cu Hubert Thuma

În 2012, Grigorescu a fost reținut într-un dosar de corupție alături de:

  • Hubert Thuma, actualul președinte CJ Ilfov (PNL)
  • Mihai Betelie, fost prim-procuror al Parchetului Sector 4

Acuzațiile DNA:

Conform rechizitoriului DNA, cei trei au fost implicați în:

  • Administrarea ilegală a SC Enviroservice SRL, o firmă de colectare a deșeurilor, prin interpuși.
  • Trafic de influență, folosindu-și funcțiile publice pentru a obține contracte nelegale.
  • Presiuni asupra partenerilor comerciali pentru continuarea livrărilor ilegale de deșeuri.

Condamnările finale (2015):

  • Hubert Thuma: 6 luni închisoare cu suspendare
  • Mihai Betelie: 2 ani și 6 luni cu suspendare
  • Bogdan-Nicolae Grigorescu: 1 an și 6 luni cu suspendare

Criza în coaliția PSD-PNL la Sectorul 1

Numirea lui Bogdan-Nicolae Grigorescu a stârnit tensiuni majore în interiorul coaliției PSD-PNL:

  • Fostul director general al DGASPC, Vasile Moțoc (PSD), a fost revocat după scandalul legat de decesul unui minor într-un centru social.
  • Vasile Moțoc și echipa sa contestă numirea lui Grigorescu și amenință cu ruperea alianței politice.
  • Social-democrații cer repunerea în funcție a lui Vasile Moțoc, invocând meritele electorale din campaniile PSD în cartierele Bucureștii Noi, Bazilescu și Chitila.

Avertisment din interiorul DGASPC:

Avertizori de integritate din DGASPC Sector 1 au declarat că:

  • Grigorescu conduce deja instituția „de facto”, deși este director adjunct.
  • Încearcă să controleze achizițiile publice și să influențeze proiectele cu fonduri europene.
  • Concursurile interne pentru funcții-cheie au fost anulate imediat după numirea sa

Scenarii posibile:

  • Criza politică: Ruptura dintre PSD și PNL în Sectorul 1.
  • Anchete suplimentare: Posibile investigații ANI și DNA.
  • Proteste publice: Creșterea presiunii din partea societății civile.

Cazul Bogdan-Nicolae Grigorescu demonstrează cum relațiile de partid și interesele financiare pot prevala în fața integrității și bunului simț administrativ. Sectorul 1 riscă să devină scena unui conflict politic major, cu impact negativ asupra serviciilor sociale esențiale pentru comunitate.

Sursă: Followthemoney

Florin Melciu, sinecurist PNL cu o carieră politică vastă, se declară „fără apartenență politică” pe site-ul STB

Un nou episod controversat lovește una dintre companiile municipale din București. Mai mulți membri ai Consiliului de Administrație (CA) al STB, deși cu funcții de conducere în PNL, figurează pe site-ul oficial al instituției ca fiind „fără apartenență politică”.

Aceasta este o încălcare flagrantă a transparenței cerute prin Strategia Națională Anticorupție 2021-2025, care obligă instituțiile publice să afișeze corect informațiile privind afilierile politice ale celor care ocupă funcții de conducere.

Membrii CA-STB care și-au „uitat” apartenența politică:

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul STB, Consiliul de Administrație include:

  • Daniel Istrate
  • Florin Melciu (PNL, consilier local Sector 5)
  • Claudiu-Daniel Teliceanu
  • Iulia-Tatiana Crimu (PNL, consilier local Sector 6)
  • Marius Zincă (PNL, secretar de stat Ministerul Finanțelor)
  • Madeline Bob
  • Doru Marius Iacobuș

În mod surprinzător, cei trei membri cu funcții vizibile în PNLFlorin Melciu, Iulia-Tatiana Crimu și Marius Zincă – figurează pe site cu mențiunea „fără apartenență politică”, în ciuda pozițiilor publice și politice deținute.

Un veteran al sinecurilor politice din PNL

Florin Melciu, unul dintre cei mai cunoscuți sinecuriști PNL, are un CV impresionant, marcat de funcții politice și administrative în ultimii 20 de ani, mereu sub umbrela PNL:

  • Consilier Parlamentul European (2005)
  • Director administrativ Piața de Gros București (2006-2007)
  • Consilier local Sector 2 (2008-2012)
  • Consilier Ministerul Afacerilor Interne și director administrativ la Romprest (2010-2011)
  • Director Agenția Ilfov – Autoritatea Rutieră Română (ARR) (2012-2013)
  • Director Executiv – Registrul Auto Român (RAR) (2013-2014)
  • Consilier și consilier superior la Ministerul Agriculturii (fonduri europene) (2014-2020)
  • Director general – SMART SA (companie subordonată Transelectrica) (ian.-oct. 2020)
  • Consilier General al Municipiului București (2020-2024)
  • Director executiv – Centrul Medical Omega Scan (2021-prezent)
  • Consilier local Sector 5 (2024-prezent)

În toate aceste poziții, Florin Melciu a fost susținut și promovat de către PNL, însă acum alege să „renunțe” public la apartenența sa politică atunci când vine vorba de funcțiile din companiile publice.

Venituri substanțiale din Consilii de Administrație

Potrivit declarației de avere din octombrie 2024, Florin Melciu figurează ca membru în mai multe consilii de administrație, obținând venituri semnificative.

Principalele surse de venit:

  • Consiliul de Administrație STB – Remunerație consistentă
  • SMART SA (Transelectrica) – Director executiv
  • Centrul Medical Omega Scan – Director executiv
  • Consiliul Local Sector 5 – Indemnizație de consilier

Conform legislației în vigoare:

  • Strategia Națională Anticorupție 2021-2025 obligă instituțiile publice să publice corect informațiile despre apartenența politică a membrilor din consilii.
  • Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public sancționează ascunderea informațiilor relevante pentru cetățeni.

ANI (Agenția Națională de Integritate) ar putea fi sesizată pentru a investiga dacă există conflicte de interese sau declarații false în cazul membrilor CA de la STB.

Ce urmează?

Societatea de Transport București (STB) este presată să clarifice situația și să corecteze informațiile publice.
Consiliul General al Municipiului București (CGMB) ar putea cere revocarea membrilor care au furnizat date false.
USR și PSD din Consiliul General au anunțat deja că vor cere explicații publice.

Cazul Florin Melciu și al colegilor săi din PNL reflectă o practică opacă în gestionarea companiilor municipale, unde afilierea politică este ascunsă pentru a evita controlul public.
Acest scandal readuce în discuție necesitatea unei reforme reale în ceea ce privește numirile în consiliile de administrație și respectarea regulilor de transparență

Sursă: Followthemoney

USR propune creșterea pragului pentru deducerea integrală a cheltuielilor cu achizițiile de bunuri: de la 2.500 la 6.000 de lei

Antreprenorii români ar putea beneficia de un avantaj important în gestionarea cheltuielilor, printr-o inițiativă legislativă depusă de USR. Proiectul, semnat de deputații Oana Murariu și Claudiu Năsui, vizează creșterea pragului pentru deducerea integrală a cheltuielilor cu achizițiile de bunuri, de la 2.500 de lei la aproximativ 6.075 de lei, conform informațiilor transmise de News.ro.

De ce este importantă această măsură pentru antreprenori?

Prin această inițiativă, antreprenorii vor putea deduce mai ușor achiziții esențiale precum:

  • Laptopuri
  • Telefoane mobile
  • Imprimante și alte echipamente esențiale pentru afaceri.

Potrivit deputaților USR, pragul actual de 2.500 de lei este depășit, nefiind actualizat de peste 12 ani, în ciuda creșterii semnificative a prețurilor în acest interval.

Oana Murariu (USR): „Pragul este învechit, trebuie actualizat”

Deputata Oana Murariu, inițiatoarea proiectului, a subliniat că actualul plafon a rămas blocat din 2013, în timp ce costurile echipamentelor necesare firmelor au crescut considerabil:

„Ca antreprenor, trebuie ca orice bun pe care îl cumperi să fie sub suma de 2.500 lei pentru a-l putea deduce integral în contabilitate în anul în curs. Este un prag stabilit în anul 2013. Or, în ultimii 12 ani, prețul unei imprimante, al unui laptop sau telefon a crescut puternic, doar pentru a da câteva exemple”, a explicat deputata Oana Murariu.

Claudiu Năsui (USR): „O măsură de bun-simț pentru mediul de afaceri”

Deputatul Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, susține că măsura va aduce stabilitate și previzibilitate antreprenorilor și va elimina o barieră birocratică inutilă:

„Este o povară inutilă pentru antreprenori, dar ușor de înlăturat, dacă există voință politică. Prin legea propusă, scoatem acest prag din pixul Guvernului, care ani de zile rămâne nepăsător în fața problemelor cu care se confruntă antreprenorii, și îl mutăm într-o regulă clară care se ajustează periodic. Este o măsură de bun-simț, simplă, care oferă stabilitate și previzibilitate mediului de afaceri”, a declarat Claudiu Năsui.

Ce aduce nou inițiativa USR?

  • Creșterea pragului de deducere: de la 2.500 de lei la aproximativ 6.075 de lei
  • Indexarea anuală automată: pragul va fi calculat printr-o formulă simplă:

Valoarea salariului minim brut pe țară × coeficient 1,5

Pentru anul 2025, cu un salariu minim brut de 4.050 lei, plafonul propus ajunge la:
4.050 lei × 1,5 = 6.075 lei

Simplificarea contabilității: Bunurile sub acest prag vor fi înregistrate direct ca cheltuieli curente, eliminând necesitatea calculelor de amortizare și gestionarea acestora în registrul activelor fixe.

Impact financiar și număr de beneficiari

  • Aproximativ 1 milion de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) din România ar putea beneficia de această măsură.
  • În același timp, bugetul de stat nu va fi semnificativ afectat, întrucât măsura aduce simplificare fiscală, nu scutiri suplimentare.

Ce urmează?

  • Ministerul Muncii va elabora actul normativ și îl va pune în transparență decizională.
  • După avizarea de către ministerele de resort, proiectul va fi adoptat de Guvern și trimis spre dezbatere în Parlament.

Florin Jianu, președintele CNIPMMR (Consiliul Național al IMM-urilor):

„Salutăm inițiativa, este o măsură cerută de mult timp de antreprenori. Pragul de 2.500 lei era complet depășit. Sperăm ca Parlamentul să adopte rapid acest proiect.”

Alexandru Comănescu, consultant fiscal:

„Este o măsură pozitivă, însă ar fi util ca, pe lângă această schimbare, să se introducă și un mecanism de actualizare automată, ancorat în indicatori economici clari.”

Propunerea legislativă a USR aduce o gură de oxigen pentru IMM-uri, simplificând procedurile fiscale și eliminând barierele birocratice. Rămâne de văzut dacă inițiativa va primi susținerea celorlalte partide și va fi adoptată rapid în Parlament.

Redacția va continua să urmărească parcursul acestei inițiative și impactul său asupra mediului de afaceri.

Sursă: G4Media

Sursa foto: Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu

Iarna începe cu cea mai cool oportunitate alături de AIESEC în București (Adv)

AIESEC în București anunță deschiderea procesului de recrutare pentru noi membri până pe 20 februarie 2025. Dacă ești un tânăr entuziast, dornic să se implice în proiecte internaționale și să își dezvolte abilitățile de leadership, atunci AIESEC, cea mai mare organizație de tineret din lume, este locul potrivit pentru tine.

Prin intermediul AIESEC, vei avea oportunitatea de a participa la proiecte diverse, de a călători și de a interacționa cu tineri din întreaga lume. Vei învăța cum să lucrezi într-o echipă internațională, să dezvolți abilități de comunicare și de management și să contribui la proiecte care aduc schimbări pozitive în comunitățile din care faci parte. Departamentele din care poți face parte sunt Membership Experience (MXP), Finance & Legal (F&L), Incoming Volunteer Exchanges (iGV), Outgoing Volunteer Exchanges (oGV), Outgoing Business Internships și Outgoing Teaching Internships (oGTa & oGTe), Incoming Business Internships (iGTa), Local Events & External Relations (EwA&PR) și Marketing.

Recrutarea este deschisă tuturor tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani, indiferent de domeniul lor de studiu sau de experiența anterioară. Dacă ești pasionat de schimbare și de dezvoltare personală și profesională, te încurajăm să aplici pentru a deveni membru AIESEC în București.

Pentru a aplica, poți accesa link-ul https://bit.ly/trecem-pe-albastru sau contactează-ne pe adresa de e-mail proudmemberinbucharest@gmail.com mai multe informații. Nu rata șansa de a te implica în proiecte care contează și de a-ți construi un viitor mai bun alături de AIESEC în București.

Primarul George Tuță și-a luat consilier personal o sinecuristă de profesie: vicepreședinta PNL Sector 4

Primarul George Tuță de la Sectorul 1, cunoscut pentru legăturile sale strânse cu liderii PNL, a angajat-o recent ca consilier pe probleme juridice pe colega sa de partid, Ecaterina Manolache, vicepreședinte al PNL Sector 4 și consilier local. Această mutare ridică semne de întrebare, având în vedere că Manolache este recunoscută ca o „sinecuristă de profesie”, bifând numeroase funcții de consilier personal pentru diverși lideri liberali în ultimii ani.

Ecaterina Manolache, avocat de profesie, a reușit să-și croiască un traseu politic impresionant, dar controversat. Angajată part-time la Primăria Sectorului 1, Manolache coordonează acum activitatea Serviciului Juridic, Legislație și Contencios.

Cariera sa în funcții publice nu este deloc întâmplătoare. Din decembrie 2021, este și consiliera directorului general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, membru al PNL Sector 3.

Anterior, Manolache a mai ocupat funcții de consilier pentru:

  • Vicepreședintele ANCOM (octombrie-decembrie 2023),
  • Prefectul Municipiului București (martie-mai 2022),
  • Consiliul de Administrație al OPCOM SA – operatorul Pieței de Energie Electrică și de Gaze Naturale (septembrie 2021-februarie 2022),
  • Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu (martie-decembrie 2021),
  • Secretarul General al Guvernului, Horațiu Gorun (martie-decembrie 2021).

Prezența sa în CA-urile controlate de PNL i-au adus venituri considerabile, conform declarației de avere din 2023.

Primarul George Tuță pare să își construiască o echipă bazată pe loialitate politică, nu neapărat pe competență. Surse din interiorul Primăriei Sectorului 1 au declarat pentru publicația Follow The Money că, pe lângă Manolache, Tuță și-a mai adăugat în echipă un alt nume controversat: avocatul Alex Moldoveanu.

Moldoveanu nu este un nume necunoscut. A fost director și secretar general al Primăriei Sectorului 1 în perioada mandatului lui Andrei Chiliman – o perioadă marcată de controverse, inclusiv rezilierea contractului cu firma de salubritate Rebu și semnarea unui contract de 25 de ani cu Romprest.

În decembrie 2024, Primăria Sectorului 1 a atribuit un contract de 15.000 lei pentru servicii de consultanță juridică casei de avocatură Moldoveanu și Asociații, coordonată de Alexandru Moldoveanu. Aceasta are ca scop „optimizarea activității instituțiilor aflate în subordinea Consiliului Local Sector 1”.

Criticii susțin că Ecaterina Manolache nu a avut o ascensiune bazată pe merit, ci pe relațiile strânse din interiorul PNL. Pe rețelele de socializare, aceasta nu își ascunde susținerea pentru liderii partidului și pentru proiectele controversate susținute de aceștia.

În același timp, surse din Primăria Sectorului 1 sugerează că Manolache „face mai mult politica de partid decât activitate juridică propriu-zisă”, iar angajarea sa este privită ca o recompensă politică, mai degrabă decât o necesitate administrativă.

Decizia primarului George Tuță a fost întâmpinată cu critici severe, mai ales din partea opoziției și a organizațiilor civice. Mulți consideră că angajarea Ecaterinei Manolache este încă un exemplu clar al modului în care PNL continuă să „planteze” oameni de partid în funcții publice, în timp ce problemele reale ale sectorului rămân nerezolvate.

Pe de altă parte, susținătorii PNL au justificat această mutare prin „necesitatea de a avea oameni de încredere în funcții cheie”, având în vedere complexitatea problemelor juridice cu care se confruntă Primăria Sectorului 1.

Angajarea Ecaterinei Manolache ca consilier pe probleme juridice la Primăria Sectorului 1 sub conducerea lui George Tuță este doar ultima dintr-o serie lungă de numiri politice care pun sub semnul întrebării transparența și integritatea administrației locale.

În timp ce locuitorii sectorului așteaptă soluții pentru problemele cotidiene, rețelele de influență din PNL par să-și consolideze pozițiile și să-și recompenseze fidelii. Rămâne de văzut dacă această mișcare va aduce Primăriei sprijin juridic real sau doar un alt nume pe lista sinecurilor politice din România.

Sursă: Followthemoney

 

Combinații marca PNL: Baronul de Ilfov, Hubert Thuma, a angajat-o directoare pe consiliera Alinei Gorghiu

Într-o mișcare politică previzibilă, dar controversată, Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov și lider al PNL Ilfov, a numit-o pe Diana-Maria Tobă, fosta consilieră a Alinei Gorghiu, în funcția de director adjunct al instituției. Această decizie aduce din nou în prim-plan legăturile strânse dintre liderii PNL și rețelele de influență din partid.

Relația dintre Hubert Thuma, Alina Gorghiu și Diana-Maria Tobă nu este una recentă. Cei trei sunt membri de top ai Partidului Național Liberal, cu un trecut comun marcat de colaborări politice și susținere reciprocă.

Alina Gorghiu, deputat de Argeș și președinte al PNL Argeș, a ocupat funcția de ministru al Justiției în Guvernul anterior, perioadă în care Tobă a fost consiliera sa de încredere. Deși Gorghiu nu a mai prins un loc în actualul Executiv, rămânând doar parlamentar, influența sa în partid rămâne considerabilă.

Pe de altă parte, Hubert Thuma, cunoscut ca „baronul de Ilfov”, este un jucător cheie în PNL, deținând funcția de vicepreședinte PNL București-Ilfov. Ambițiile sale politice sunt evidente, dorind să preia controlul total al organizației PNL București, iar alianțele strategice cu nume influente, precum Gorghiu, îl pot ajuta să-și atingă acest obiectiv.

Numele Diana-Maria Tobă a devenit cunoscut în PNL Argeș încă din 2022, când, sub influența Alinei Gorghiu, a fost adusă direct în Biroul Permanent Județean al filialei. Ocupând funcția de președinte al Comisiei de Arbitraj Județene PNL Argeș, Tobă s-a remarcat ca o susținătoare vocală a politicilor promovate de Gorghiu.

În perioada în care lucra la Ministerul Justiției, Tobă a încasat un salariu anual de 184.540 lei, conform declarației de avere din 15 ianuarie 2025.

Noua sa funcție de director adjunct în cadrul CJ Ilfov vine ca o recompensă pentru loialitatea față de Gorghiu și susținerea față de Hubert Thuma, mai ales în contextul alegerilor interne din PNL.

Numirea Dianei-Maria Tobă nu este doar o simplă angajare, ci face parte dintr-un plan mai amplu al grupării Thuma-Gorghiu-Hellvig de a-și consolida influența în interiorul partidului. Potrivit surselor din interiorul PNL, Thuma își dorește sprijin pentru a controla organizația PNL București, iar aducerea Dianei-Maria Tobă în funcții cheie face parte din această strategie.

De altfel, postările sale pe rețelele sociale demonstrează simpatia pentru candidatul comun al PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, un alt nume promovat intens de gruparea Thuma-Hellvig.

Decizia lui Hubert Thuma a stârnit controverse, atât în mediul politic, cât și în rândul cetățenilor. Criticii susțin că astfel de numiri demonstrează cum PNL continuă să favorizeze relațiile personale și interesele de grup, în detrimentul competenței și meritocrației.

Pe de altă parte, susținătorii PNL consideră că Diana-Maria Tobă are experiența necesară pentru a ocupa funcția, având un parcurs profesional în instituții-cheie ale statului.

Această nouă „combinație marca PNL” aduce în prim-plan realitatea politică din România, unde relațiile personale și susținerea reciprocă dintre liderii de partid sunt adesea mai importante decât profesionalismul și integritatea.

Rămâne de văzut cum va evolua influența grupării Thuma-Gorghiu și dacă această numire va deschide noi controverse în sânul PNL și al administrației locale din Ilfov.

Sursă: Followthemoney

Scandal la compania Apa Brașov: Salariu net de 8.000 Euro și clauză de 400.000 Euro pentru Directorul Interimar, considerată abuzivă de CA

Un scandal de proporții zguduie Compania Apa Brașov, după ce membrii Consiliului de Administrație (CA) au descoperit nereguli majore în contractul de management al directorului interimar, Daniel Gligoraș. Acesta beneficiază de un salariu net de peste 8.000 de euro lunar și de o clauză de despăgubire de 400.000 de euro în cazul revocării sale nejustificate din funcție.

Mandatul lui Daniel Gligoraș, început în noiembrie 2024 și cu termen până la 4 martie 2025, a fost pus sub semnul întrebării după ce CA a intrat în posesia contractului de management, abia pe 7 februarie, deși acesta fusese solicitat în repetate rânduri.

„Ne-am înspăimântat ce am găsit acolo! Contractul nu are aprobarea vechiului CA, nu sunt aprobați indicatorii tehnico-economici, iar salariul nu a fost aprobat de Consiliu. Dar cel mai grav este clauza abuzivă de 400.000 de euro dacă va fi revocat în cele cinci luni de mandat”, a declarat Liviu Cocoș, președintele CA al Companiei Apa.

CA consideră clauza abuzivă și dorește înlăturarea imediată a lui Gligoraș, dar se teme de un eventual proces în care compania ar putea fi obligată să plătească despăgubirile stipulate în contract.

Daniel Gligoraș respinge acuzațiile, susținând că a preluat interimatul în condițiile financiare stabilite încă din 2020 și că nu a beneficiat de vreun avantaj suplimentar.

„Clauza nu cere nimic altceva decât să nu fiu demis abuziv. De ce să fiu destituit fără motiv? Conform legii, dacă ești demis abuziv, nu mai poți participa la concursuri pentru funcții publice timp de 5 ani”, a explicat Gligoraș.

Acesta mai afirmă că toate contractele anterioare ale directorilor generali au avut clauze similare și că planul de administrare pe care CA îl invocă nu putea fi realizat pentru un mandat de doar 5 luni.

CA intenționa să-l revoce pe Gligoraș încă din 11 februarie, dar a decis să nu acționeze, temându-se de procesul care ar urma, astfel că directorul va rămâne în funcție până la 4 martie 2025, când expiră mandatul său.

„Am preferat să lăsăm să curgă mandatul, pentru a evita eventuale despăgubiri”, a adăugat Cocoș.

Deși Consiliul Județean Brașov și Primăria Municipiului Brașov – fiecare deținând câte 42% din acțiunile companiei – au fost informate despre această situație, nicio autoritate locală nu a emis un punct de vedere oficial. Restul de 16% din acțiuni sunt deținute de șase primării din județ – Rupea, Ghimbav, Apața, Hălchiu, Hărman și Sânpetru.

Ce urmează?

  • 4 martie 2025: Expirarea mandatului lui Daniel Gligoraș
  • Consiliul de Administrație: Va decide dacă va prelungi mandatul sau va numi un nou director
  • Autoritățile locale: Se așteaptă o reacție oficială și măsuri pentru clarificarea situației

Sursă: G4Media

Sprijin financiar de 800 de lei pentru pensionarii cu venituri mici – prima tranșă în aprilie

Guvernul României a decis să acorde, în 2025, un sprijin financiar de 800 de lei, destinat pensionarilor cu venituri mici. Ajutorul va fi livrat în două tranșe egale – prima urmând să fie acordată în luna aprilie, iar a doua la sfârșitul anului. Măsura face parte dintr-un pachet de sprijin social, adoptat de coaliția de guvernare pentru a compensa creșterea prețurilor și dificultățile economice cu care se confruntă persoanele vârstnice.

Potrivit informațiilor furnizate de surse guvernamentale, ajutorul se va acorda pensionarilor care au pensii de până la 2.574 de lei – echivalentul salariului minim net pe economie. Această categorie de beneficiari include aproximativ 2,5 milioane de pensionari din România.

Suma totală alocată pentru această măsură este de aproximativ 2 miliarde de lei, bani prevăzuți deja în bugetul de stat pentru anul 2025.

Sprijinul financiar vine în contextul în care, în 2024, Guvernul a majorat de două ori pensiile. Cu toate acestea, în 2025, din cauza constrângerilor bugetare, pensiile nu vor fi majorate, întrucât o nouă creștere ar fi generat un impact bugetar suplimentar de 19 miliarde de lei.

Oficialii guvernamentali au explicat că această înghețare a pensiilor a fost necesară pentru a menține stabilitatea financiară a țării, însă, în paralel, s-a considerat oportună acordarea acestor plăți unice ca măsură compensatorie pentru pensionarii cu venituri reduse.

În perioada următoare, Ministerul Muncii va redacta actul normativ necesar pentru punerea în aplicare a acestei măsuri. Documentul va fi supus procesului de transparență decizională, urmând să fie avizat de ministerele de resort, iar apoi adoptat prin Hotărâre de Guvern.

Plata sumelor se va face automat, fără a fi nevoie de o cerere din partea beneficiarilor, direct pe cardurile bancare sau prin mandat poștal, în funcție de modalitatea prin care pensionarii își primesc în mod obișnuit pensia.

Reacții și opinii

Sindicatele pensionarilor

Asociațiile de pensionari au salutat această decizie, dar au atras atenția că măsura este insuficientă pentru a compensa inflația și creșterea prețurilor la alimente, medicamente și utilități.

Economiștii

Analiștii economici consideră că măsura este un ajutor de moment, dar subliniază că o reformă reală a sistemului de pensii este esențială, astfel încât să fie garantată o creștere sustenabilă a veniturilor vârstnicilor pe termen lung.

Opoziția politică

Partidele din opoziție au criticat Guvernul pentru că nu a putut susține o nouă majorare a pensiilor în 2025 și consideră că ajutoarele financiare acordate sunt doar o măsură electorală.

Ce urmează?

  • Martie 2025: Publicarea actului normativ în Monitorul Oficial
  • Aprilie 2025: Plata primei tranșe de 400 de lei
  • Decembrie 2025: Plata celei de-a doua tranșe de 400 de lei

Pensionarii vizați de această măsură nu trebuie să facă nicio solicitare suplimentară – banii vor fi virați automat, în funcție de veniturile lor din pensie.

Sursă: G4Media

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro

Investigație: Primăria Sector 5 și contractul IT dubios care a condus la furtul datelor a 200.000 de România

În 2023, Primăria Sectorului 5, condusă la acea vreme de Cristian Popescu Piedone, a încredințat direct un contract de audit informatic firmei XKR Tools, o companie cu un singur angajat, fără experiență în domeniul securității IT și fără contracte anterioare în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Mai mult, firma nu figura pe lista auditorilor autorizați de Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC).

În octombrie 2024, la un an după ce firma a fost angajată pentru auditul securității IT a Primăriei, serverele instituției au fost compromise de hackeri, care au furat datele personale a peste 200.000 de cetățeni. Atacatorii au cerut o răscumpărare de 5 milioane de dolari pentru a nu publica informațiile sensibile.

În ciuda gravității situației, Piedone a declarat public că nu va plăti nicio sumă hackerilor, considerând atacul „un act de terorism cibernetic”.

XKR Tools a fost fondată în 2013, dar până în 2020 a avut cifre de afaceri nesemnificative. În plină pandemie COVID-19, firma a fost cumpărată de Ana Dumitru, o tânără de doar 18 ani, și a început să înregistreze brusc venituri de milioane de lei.

Înainte de contractul cu Primăria Sector 5, XKR Tools nu avea niciun proiect legat de securitatea informatică. Singurul său domeniu de activitate vizibil? Vânzarea de freze din carbură și cuțite pentru strunguri. Mai exact, firma livrase astfel de produse unei societăți din subordinea Primăriei Sectorului 3.

Cu toate acestea, în octombrie 2023, Primăria Sectorului 5 i-a acordat direct un contract în valoare de 130.000 de lei (aproximativ 27.000 de euro) pentru audit IT.

Pe hârtie, XKR Tools era deținută, în momentul semnării contractului cu Primăria Sector 5, de Ana Dumitru și Marius-Florin Sturzu. Amândoi figurau cu domicilii în blocuri de nefamiliști, locuințe cunoscute pentru faptul că găzduiesc zeci de persoane cu reședințe fictive.

  • Ana Dumitru era domiciliată într-un apartament unde mai figurau peste 50 de persoane, majoritatea cetățeni moldoveni, ucraineni sau bieloruși.
  • Marius-Florin Sturzu avea adresa într-un bloc similar, unde mai erau înregistrați peste 20 de locatari, mulți dintre ei necunoscuți vecinilor.

Jurnaliștii care au vizitat aceste locații au descoperit condiții insalubre și locatari care nu aveau nicio idee despre presupusii acționari ai firmei.

Pe 26 octombrie 2024, hackerii au compromis serverele Primăriei Sectorului 5, exfiltrând datele a peste 200.000 de cetățeni. Informațiile furate includeau:

  • Numele complete
  • Codurile numerice personale (CNP)
  • Adresele de domiciliu
  • Datele financiare ale contribuabililor

Hackerii au cerut o răscumpărare de 5 milioane de dolari, dar Primăria a refuzat plata. O săptămână mai târziu, jurnaliștii Buletin de București au descoperit că datele deja fuseseră scoase la vânzare pe Dark Web.

Bogdan Manolea (ApTI):

„O firmă care face audit IT pentru o instituție publică trebuie să fie avizată de stat, să aibă experiență și personal specializat. În acest caz, Primăria Sector 5 a lucrat cu o firmă fantomă, ceea ce a condus la această catastrofă cibernetică.”

Bogdan Albei (Stop-Ransomware.ro):

„Problema este că astfel de audituri sunt făcute doar pe hârtie. Dacă firma contractată nu are expertiză reală, sistemele rămân vulnerabile și devin ținte ușoare pentru hackeri.”

Un alt detaliu controversat descoperit de jurnaliști este că mentenanța site-urilor Primăriei Sector 5 era asigurată de firma soacrei purtătoarei de cuvânt a instituției. Aceasta nu avea experiență în securitate cibernetică și nu a putut preveni atacul.

La finalul anului 2024, când firmei i s-a cerut intrarea în insolvență, Sturzu a dispărut din acționariat. Firma a fost preluată de Marius Drăgușin, un bărbat de 38 de ani din comuna Telega, județul Prahova.

Potrivit primarului localității, Drăgușin este o persoană fără venituri, cunoscută pentru probleme financiare și vicii. Cu toate acestea, în 2024, acesta a preluat nu mai puțin de șase firme, inclusiv XKR Tools.

Cazul XKR Tools ridică semne de întrebare grave despre felul în care Primăria Sector 5 a gestionat securitatea cibernetică a instituției. Contractarea unei firme fantomă, fără expertiză IT, a expus datele personale a 200.000 de români.

Pe lângă asta:

  • Firma avea un singur angajat și vindea freze de strung înainte de a primi contractul IT
  • Acționarii săi erau persoane fără un trecut în industrie, cu adrese de domiciliu suspecte
  • Atacul cibernetic putea fi prevenit dacă auditul IT ar fi fost realizat de o companie serioasă
  • Primăria a ascuns detalii despre atac, iar datele furate sunt acum vândute pe Dark Web

Articol integral pe SNOOP