Acasă Blog Pagina 107

Lux pe bani furați: Laura Vicol și Vladimir Ciorbă, acuzați că au cheltuit 1,5 milioane de euro pe zboruri private și 5 milioane de euro pe mașini exclusiviste

Redacția Normedia
-
0
Lux pe bani furați: Laura Vicol și Vladimir Ciorbă, acuzați că au cheltuit 1,5 milioane de euro pe zboruri private și 5 milioane de euro pe mașini exclusiviste

DIICOT scoate la iveală un nou capitol în scandalul Nordis: procurorii susțin că Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au cheltuit sume exorbitante din banii păgubiților pe lux și plăceri personale, inclusiv zboruri private spre Mykonos, Paris și Madrid, mașini Ferrari și Rolls-Royce, și vacanțe de lux în Delta Dunării.

Ce spun procurorii?

  • 1,5 milioane de euro cheltuiți pe zboruri private și elicoptere pentru vacanțe exotice
  • 5 milioane de euro cheltuiți pe mașini de lux – Ferrari, Bentley, Rolls-Royce
  • Folosirea fondurilor Nordis Management pentru plăceri personale, în timp ce clienților li se spunea că „materialele s-au scumpit”
  • Investigația DIICOT demonstrează că banii păgubiților au fost direcționați spre cheltuieli de lux, în timp ce proiectele imobiliare Nordis erau întârziate sau abandonate.

Zboruri private, plătite din banii păgubiților

Procurorii arată că Laura Vicol și Vladimir Ciorbă și-au finanțat vacanțele de lux folosind bani din conturile Nordis Management, companie care ar fi trebuit să construiască apartamentele promise clienților. Câteva exemple de zboruri private achitate din acești bani:

  • București – Mykonos – București (18 – 21 iunie 2021) – 19.500 euro
  • București – Nisa – București (18 – 21 august 2022) – 31.500 euro
  • București – Paris – Nisa – București (27 – 30 mai 2022) – 42.700 euro
  • București – Madrid – București (3 – 5 mai 2022) – 34.900 euro
  • București – Londra – București – Nisa – București (20 – 23 mai 2021) – 52.900 euro
  • București – Delta Dunării – București (10 – 11 aprilie 2021) – 55.294 lei

Toate aceste zboruri au fost realizate prin intermediul Nordis Travel, companie controlată de grupul Nordis, iar plățile s-au făcut din conturile Nordis Management, unde ajungeau banii clienților.

Mașini de lux cumpărate cu aproape 5 milioane de euro

Laura Vicol și Vladimir Ciorbă nu s-au limitat doar la vacanțe extravagante, ci și-au construit un adevărat imperiu auto de lux.

Suma totală cheltuită pe autoturisme: 19.336.134 lei și 965.391 euro

Branduri cumpărate: Ferrari, Bentley, Rolls-Royce.

După finalizarea contractelor de leasing, unele dintre mașini au fost vândute, iar grupul a recuperat doar 6.022.440 lei, ceea ce înseamnă că aproape 5 milioane de euro au fost cheltuiți efectiv pe aceste autoturisme.

Cinism și dispreț față de clienți

În timp ce Laura Vicol și Vladimir Ciorbă se bucurau de zboruri private și mașini de lux, clienții Nordis primeau mesaje în care li se explica că proiectele întârzie din cauza „problemelor financiare” și a „scumpirii materialelor de construcții”.

Nordis nu și-a respectat obligațiile față de clienți, iar banii din avansuri au fost folosiți pentru un stil de viață extravagant.

În toată această poveste, nu doar Vladimir Ciorbă și Laura Vicol sunt implicați, ci și lideri ai PSD.

În noiembrie 2024, G4Media a dezvăluit că Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Alfred Simonis și Laura Vicol au zburat cu un jet privat închiriat de Nordis.

Inițial, liderii PSD au negat vehement această informație, dar ulterior au revenit cu explicații contradictorii.

Marcel Ciolacu a încercat să-și spele imaginea, postând pe TikTok facturi neinteligibile, în care erau acoperite numărul și data emiterii, astfel încât documentele nu puteau fi verificate.

Luxul „Nordis” pe banii clienților

DIICOT arată că Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au folosit compania Nordis ca pe un ATM personal, golind conturile de milioane de euro pentru propriile capricii.

Jeturile private, mașinile de lux și cumpărăturile extravagante din Dubai sunt doar vârful aisbergului într-o schemă de fraudă imobiliară care a păgubit sute de oameni.

În timp ce clienții Nordis așteptau livrarea apartamentelor, Laura Vicol cheltuia zeci de mii de euro pe Chanel, Hermes și Rolex.

Ancheta DIICOT este în plină desfășurare, iar pagubele ar putea fi mult mai mari decât cele estimate inițial.

Sursă: G4Media

Sursă foto: Pinterest

Referatul procurorilor: Laura Vicol a cheltuit 90.000 de euro în două zile pe lux – Hermes, Gucci, Chanel, Rolex și Richard Mille

Redacția Normedia
-
0
Referatul procurorilor: Laura Vicol a cheltuit 90.000 de euro în două zile pe lux – Hermes, Gucci, Chanel, Rolex și Richard Mille

Fosta deputată PSD, Laura Vicol, este vizată într-un dosar DIICOT, iar referatul procurorilor scoate la iveală cheltuieli extravagante, de peste 90.000 de euro în doar două zile, pe produse de lux din Dubai și București.

Potrivit documentelor consultate de G4Media.ro, în perioada 6-8 ianuarie 2020, Laura Vicol a efectuat 45 de tranzacții folosind cardul bancar la comercianți de lux din Dubai, cheltuind aproximativ 90.000 de euro.

Printre brandurile unde a făcut achiziții se numără:

  • Hermès
  • Gucci
  • Chanel
  • Loro Piana
  • Louis Vuitton
  • Audemars Piguet (ceasuri de lux)

Pe 11 decembrie 2020, Laura Vicol a încasat 90.000 de lei de la Nordis Management S.R.L., justificând suma drept „avans”.
Pe 14 decembrie 2020, suma a fost utilizată pentru achiziționarea unui ceas Rolex, tranzacția având loc la Marriott – Chron Municipiu București.

Achiziții extravagante: Ce conținea garderoba de lux a Laurei Vicol?

  • Genți Hermès și Chanel – unele modele depășind 100.000 de euro
  • Pantofi Gucci – 650 de euro
  • Colier Tiffany & Co. – 285 de dolari
  • Costum tweed Dior – 5.600 de euro
  • Brățară Cartier – 18.000 de euro
  • Colier Van Cleef & Arpels – 10.000 de euro
  • Pantaloni Palm Angels – 350 de euro
  • Colier Chanel – 3.000 de euro
  • Broșă Chanel – 700 de euro
  • Pantofi Jimmy Choo – 800 de euro
  • Ceas Richard Mille – 1 milion de lei (aproximativ 200.000 de euro)

Înainte de izbucnirea scandalului Nordis, Vicol a șters mai multe imagini de pe social media, în care erau expuse accesoriile sale exclusiviste.

Legătura cu Nordis și ancheta DIICOT

  • Laura Vicol este soția lui Vladimir Ciorbă, acționarul principal al Nordis, companie aflată în centrul unui dosar de criminalitate economică investigat de DIICOT.
  • Nordis este acuzată de delapidare, spălare de bani și evaziune fiscală, prejudiciul estimat fiind de peste 195 de milioane de euro.
  • DIICOT a efectuat 65 de percheziții în România și Monaco în acest dosar.

De ce este acest caz important?

  • Procurorii suspectează că luxul afișat de Laura Vicol ar fi fost finanțat din banii proveniți din activitățile frauduloase ale Nordis.
  • Modul extravagant în care a cheltuit banii contrazice discursul public al fostei deputate PSD, care a criticat deseori „privilegiile elitei” în declarațiile sale.
  • Cheltuielile de milioane de euro ale Laurei Vicol ridică întrebări despre sursele reale ale averii sale.
  • În plin scandal DIICOT, fostei deputate Laura Vicol i se reproșează cheltuieli extravagante de 90.000 de euro în doar două zile, în timp ce soțul său, Vladimir Ciorbă, este cercetat pentru fraudă de milioane de euro.
  • Lista cumpărăturilor de lux – de la Hermès și Chanel la Richard Mille și Rolex – confirmă un stil de viață opulent, care ridică semne de întrebare asupra surselor financiare.

Sursă: G4Media

Sursă foto Libertatea

CCR cere 700.000 de lei pentru medicamente, senatorul UDMR Lorand Turos: „Nu e prost cine cere, ci cine dă”

Redacția Normedia
-
0
CCR cere 700.000 de lei pentru medicamente, senatorul UDMR Lorand Turos: „Nu e prost cine cere, ci cine dă”

Controversa bugetului CCR continuă! Curtea Constituțională a României (CCR) a solicitat 700.000 de lei pentru medicamente destinate actualilor și foștilor judecători, dar și personalului instituției. Propunerea a fost dezbătută în Parlament, stârnind indignare și critici din partea mai multor politicieni.

Senator UDMR: „Nu ştiu dacă e tupeu sau nu”

Întrebat despre solicitarea CCR, senatorul UDMR Lorand Turos a oferit un răspuns care a atras atenția opiniei publice:

  • „Nu ştiu dacă e tupeu sau nu. Cred că fiecare îşi apără interesele, îşi apără propriile opţiuni.”
  • „Nu e prost cel care cere, ci cel care dă.”

Această declarație ridică semne de întrebare cu privire la modul în care sunt percepute cheltuielile instituțiilor publice și justificarea unor alocări financiare excesive în timp ce Guvernul anunță măsuri de austeritate.

Buget de criză? Nu și pentru CCR

În timp ce Guvernul României a impus tăieri și restricții bugetare, inclusiv în ministere, CCR a solicitat o sumă considerabilă pentru medicamente, beneficiind deja de salarii și pensii speciale uriașe.

USR a semnalat acest exces printr-o intervenție a deputatului Claudiu Năsui, care a descoperit suma în timpul dezbaterilor din comisiile de buget-finanțe.

În urma discuțiilor, parlamentarii au respins alocarea celor 700.000 de lei pentru medicamente în bugetul CCR.

Senatorul UDMR Lorand Turos despre bugetul de stat 2025: „Nu e de sacrificiu”

Lorand Turos a declarat că bugetul nu este unul de criză, ci unul „bine construit și chibzuit”.

„Punem statul la dietă, tăiem din cheltuielile care nu sunt justificate.”

Totuși, excepțiile de la aceste tăieri includ sănătatea, educația, apărarea și internele, însă CCR a încercat să își asigure un buget special pentru medicamente, ceea ce ridică semne de întrebare asupra prioritizării cheltuielilor publice.

  • Judecătorii CCR beneficiază deja de salarii și pensii speciale foarte mari, comparativ cu media veniturilor din România.
  • 700.000 de lei este o sumă uriașă pentru medicamente, mai ales în contextul în care mulți români se confruntă cu probleme financiare grave din cauza măsurilor de austeritate.
  • Alte categorii sociale, inclusiv pensionarii de rând, nu beneficiază de asemenea facilități, fiind nevoiți să își cumpere medicamentele din venituri modeste.

Criticii consideră că solicitarea CCR demonstrează o ruptură majoră între privilegiile unor instituții și realitățile economice ale cetățenilor de rând.

  • CCR a cerut 700.000 de lei pentru medicamente, dar parlamentarii au respins amendamentul!
  • În timp ce Guvernul susține că bugetul este echilibrat și se fac economii, CCR a încercat să obțină fonduri suplimentare pentru beneficii speciale.

Sursă: G4Media

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Eugen Bejinariu (PSD), noul șef al Comisiei de control SRI: Bugetar milionar, implicat în afaceri cu Bittner și Cocoș, autor al Legii „Big Brother”

Redacția Normedia
-
0
Eugen Bejinariu (PSD), noul șef al Comisiei de control SRI: Bugetar milionar, implicat în afaceri cu Bittner și Cocoș, autor al Legii „Big Brother”

Parlamentul l-a ales pe Eugen Bejinariu (PSD) la conducerea Comisiei comune de control a SRI, instituția responsabilă de supravegherea civilă a principalului serviciu secret al României. Alegerea sa a stârnit controverse uriașe, având în vedere trecutul său politic și legăturile cu afaceriști influenți ai tranziției, proiecte legislative contestate și o avere impresionantă acumulată din funcții publice.

Carieră controversată lângă Adrian Năstase

  • Fost secretar general al Guvernului în perioada Adrian Năstase (2000-2004), implicat în privatizările controversate ale epocii.
  • A fost directorul RAAPPS, instituția care administra patrimoniul de lux al statului și care a fost acuzată de retrocedări și vânzări de imobile la prețuri modice pentru oameni influenți ai PSD.
  • În decembrie 2004, după demisia lui Năstase, a fost premier interimar.
  • Este deputat PSD din 2004, fără întrerupere, deținând una dintre cele mai longevive cariere parlamentare.

Inițiator al unui proiect legislativ care dădea SRI puteri similare cu fosta Securitate

  • În 2005, Bejinariu a fost co-inițiatorul Legii „Big Brother”, alături de Gabriel Oprea și George Maior (acesta din urmă și-a retras semnătura).
  • Proiectul de lege permitea SRI să intercepteze comunicațiile fără mandat judecătoresc, un abuz care amintea de practicile fostei Securități comuniste.
  • Totodată, obliga companiile de telecomunicații și Poșta Română să ofere acces nelimitat la datele de comunicații și corespondență, fără supraveghere judiciară.
  • În urma protestelor societății civile și presiunii internaționale, legea a fost respinsă.

Legături strânse cu „miliardarii tranziției”

  • Prieten apropiat al lui Dorin Cocoș și Alexandru Bittner, doi dintre cei mai controversați afaceriști post-revoluționari, cu conexiuni puternice în zona politică și servicii.
  • A fost administrator și cenzor în mai multe firme controlate de Alexandru Bittner, fost asociat și apropiat al lui Adrian Năstase.
  • Traian Băsescu, în campania din 2004, îl descria pe Bejinariu ca fiind parte a „mafiei personale” a lui Adrian Năstase.

Bugetar milionar: Cum a strâns o avere impresionantă doar din funcții publice?

Conform declarației de avere:

  • Conturi și plasamente de peste 5,5 milioane lei
  • Colecție de artă, ceasuri de lux și obiecte de cult
  • Șapte terenuri (intravilane, agricole, păduri)
  • Un apartament și o casă de lux
  • Pensii speciale generoase de la Ministerul Apărării

Ce face această comisie?

  • Supervizează activitatea SRI, verifică bugetul și controlează legalitatea operațiunilor serviciului.
  • Poate propune revocarea șefului SRI și verifică numirile în funcțiile de conducere.
  • Examinează respectarea drepturilor și libertăților cetățenești în activitatea SRI.

Cine mai face parte din comisie?

  • Neagu Nicolae (PNL) – vicepreședinte
  • Csoma Botond (UDMR) – secretar
  • Bogdan Cojocaru (PSD)
  • Allen Coliban (USR)
  • Vasile Nagy (SOS România)
  • Răzvan Prișcă (PNL)
  • Fabian Radu (AUR)
  • Laurențiu Țepeluș (PSD)

Un posibil conflict de interese

Bejinariu este prieten apropiat al unor personaje cu legături puternice în zona serviciilor de informații și afaceri cu statul. Prin poziția sa, ar putea influența direcția anchetelor și priorităților SRI în interes propriu.

Credibilitatea controlului parlamentar asupra SRI, pusă sub semnul întrebării

În loc să asigure transparență și echilibru, noua conducere a comisiei ar putea reduce și mai mult supravegherea civilă asupra serviciului secret.

Legături cu trecutul autoritar

Numirea sa în această funcție amintește de practici din perioada comunistă, când controlul Securității era asigurat de personaje loiale regimului.

Într-o perioadă de instabilitate politică și geopolitică, transparența și controlul civil asupra serviciilor de informații sunt esențiale. Numirea lui Eugen Bejinariu la conducerea Comisiei de control SRI ridică mari semne de întrebare privind obiectivitatea, integritatea și eficiența acestui mecanism de supraveghere.

Sursă: G4Media

Foto: PAUL BUCIUTA / Agerpres

Parlamentul a decis: Felix Stroe (PSD), fost informator al Securității comuniste, a fost numit vicepreședinte al Comisiei de control SIE

Redacția Normedia
-
0
Parlamentul a decis: Felix Stroe (PSD), fost informator al Securității comuniste, a fost numit vicepreședinte al Comisiei de control SIE

Numire controversată în Parlament! Felix Stroe (PSD), fost informator al Securității comuniste, a fost votat vicepreședinte al Comisiei parlamentare de control asupra Serviciului de Informații Externe (SIE). Alături de el, în comisie se regăsesc Mircia Chelaru (AUR) și Anamaria Gavrilă (POT), ambii cunoscuți pentru pozițiile lor anti-occidentale.

Decizia a fost luată luni seară, prin vot secret, în cadrul unei ședințe tensionate a Parlamentului. Președintele comisiei a fost desemnat Alexandru Muraru (PNL), fost consilier guvernamental pe probleme de extremism.

Cine este Felix Stroe și de ce numirea sa este controversată?

Fost informator al Securității comuniste

Conform unui document transmis de CNSAS la solicitarea Info Sud-Est în 2015, Felix Stroe a colaborat cu Securitatea sub numele conspirativ „Dan”, furnizând informații despre colegi de liceu și monitorizând atitudinile acestora față de regim.

A lucrat în Consiliul Politic al Marinei Militare

În perioada 1978 – 1991, Stroe a fost ofițer activ în Marina Militară și a deținut funcții de conducere în departamentele ideologice ale armatei, având rolul de a implementa doctrina Partidului Comunist Român.

Legături politice puternice în PSD

După 1990, Stroe a devenit o figură influentă în politica românească, conducând PSD Constanța din 2015, după prăbușirea tandemului Radu Mazăre – Nicușor Constantinescu. A fost ministru al Transporturilor în guvernele Sorin Grindeanu și Mihai Tudose.

Comisia parlamentară de control asupra activității SIE este un organism vital pentru supravegherea Serviciului de Informații Externe. Aceasta are atribuții esențiale, precum:

  • Audierea și propunerea de revocare a directorului SIE
  • Verificarea bugetului și cheltuielilor serviciului
  • Monitorizarea respectării Constituției în activitatea SIE

Problema majoră: comisia de control trebuie să supravegheze un serviciu condus de Gabriel Vlase, fost coleg de partid al lui Felix Stroe.

Alți membri controversați din comisie:

  • Mircia Chelaru (AUR) – fost general al Armatei Române, cunoscut pentru pozițiile sale anti-NATO și pentru declarații în favoarea unor teorii conspiraționiste despre Occident.
  • Anamaria Gavrilă (POT) – fostă deputată AUR, apropiată de Călin Georgescu, candidatul prezidențial susținut de grupări extremiste pro-ruse.

Legături dubioase între SIE și afaceriști controversați

Directorul SIE, Gabriel Vlase, în centrul unui scandal de lux
În septembrie 2024, Gabriel Vlase și adjunctul său, Ioan Octavian Brița, au fost surprinși la Marele Premiu de Formula 1 din Baku, Azerbaidjan, unde au călătorit cu un avion privat. Dezvăluirea a fost făcută de G4Media, pe baza documentelor de zbor și a martorilor oculari.

Fratele lui Vlase face afaceri cu personaje controversate
Investigații jurnalistice au arătat că Constantin Vlase, fratele șefului SIE, face afaceri imobiliare pe litoral alături de interlopi. Printre partenerii săi de afaceri se numără:

  • Elvis Petcu – fost învinuit în dosarul clanului Beinur, cunoscut pentru scandalurile din Constanța.
  • Alexandru Olea – patron al companiei de pariuri și jocuri de noroc Magnum, recent cununat și botezat de frații Vlase.

Defrișări ilegale pentru dezvoltări imobiliare în Pădurea Comorova
Terenurile aflate în posesia fraților Vlase și a partenerilor săi însumează aproape 3 hectare, într-o zonă protejată a litoralului românesc, aflată acum în proces de defrișare pentru dezvoltări imobiliare.

Securitatea națională sub influența unor persoane cu legături dubioase?
Numirea lui Felix Stroe și a altor membri cu poziții anti-occidentale în comisia de control a SIE ridică întrebări serioase despre viitorul serviciului de informații externe și despre independența acestuia față de influențele politice.

Un posibil conflict de interese

Comisia condusă de Muraru și Stroe ar trebui să supervizeze activitatea unui serviciu condus de fostul coleg de partid al lui Stroe, Gabriel Vlase. Acest aspect pune sub semnul întrebării obiectivitatea și eficiența controlului parlamentar asupra SIE.

Legitimitatea unor membri ai comisiei

Faptul că în comisie se află Mircia Chelaru (AUR) și Anamaria Gavrilă (POT), cu poziții anti-NATO și anti-UE, poate afecta grav colaborarea României cu partenerii internaționali, mai ales într-un context regional marcat de tensiuni geopolitice.

Parlamentul României a luat o decizie controversată, punând la conducerea Comisiei de control asupra SIE persoane cu trecut discutabil, legături politice puternice și opinii anti-occidentale.

Această situație ar putea submina încrederea partenerilor strategici ai României și ridică semne de întrebare despre direcția în care se îndreaptă supravegherea serviciilor de informații.

Sursă: G4Media

Senatorul SOS Adrian Peiu și-a câștigat traiul în 2024 din jocuri de noroc – Declarația de avere confirmă că banii din salarii au fost insignifianți

Redacția Normedia
-
0
Senatorul SOS Adrian Peiu și-a câștigat traiul în 2024 din jocuri de noroc – Declarația de avere confirmă că banii din salarii au fost insignifianți

Senatorul SOS Adrian Peiu, reprezentant al județului Ialomița, a trăit în 2024 în mare parte din câștigurile la jocuri de noroc, potrivit declarației de avere depuse la finalul lunii ianuarie.

Conform documentului oficial, veniturile sale din pariuri și alte jocuri de noroc au depășit cu mult orice altă sursă de venit, ridicându-se la 51.474 de lei net, în timp ce salariile și indemnizațiile oficiale însumau doar puțin peste 7.000 de lei.

Ce arată declarația de avere a senatorului Adrian Peiu?

  • Câștiguri nete din jocuri de noroc – 51.474 de lei în 2024.
  • Salariu de la o firmă din București – 4.166 de lei.
  • Indemnizație de administrator la altă firmă – 1.658 de lei.
  • Indemnizație de consilier local la Urziceni – 1.321 de lei.
  • Fiul său a primit 12.000 de lei – două pensii de urmaș și alocația universală.
  • Nu are casă, mașină sau cont bancar.

Veniturile din jocuri de noroc au fost de aproape șapte ori mai mari decât toate celelalte câștiguri cumulate.

Cine este senatorul Adrian Peiu?

  • Membru al partidului SOS România, formațiunea condusă de Diana Șoșoacă.
  • Reprezintă județul Ialomița, fiind ales senator în 2024.
  • Nu și-a publicat CV-ul pe site-ul Senatului.
  • Pe rețelele sociale, menționează că ar fi absolvit ASE.
  • Nu a făcut declarații publice despre veniturile sale din pariuri.

Faptul că un senator al României își câștigă majoritatea veniturilor din jocuri de noroc ridică semne de întrebare asupra responsabilității și stabilității sale financiare.

Subiectul jocurilor de noroc este unul sensibil și disputat în România, iar declarația de avere a lui Peiu vine într-un moment în care politicienii iau în considerare limitarea drastică a industriei de gambling.

Călin Georgescu, fost candidat prezidențial și figură proeminentă în SOS România, a promis în noiembrie 2024 interzicerea completă a jocurilor de noroc:

„La fiecare colț de stradă este farmacie, jocuri de noroc și amanet. Este o umilire la adresa poporului român! Prin urmare, ca să fiu clar, voi desființa acest lucru complet. Nu mai există niciun Superbet și alte păcănele.”

În acest context, faptul că un senator din propriul partid își câștigă existența din jocurile de noroc pune într-o lumină contradictorie promisiunile formațiunii.

Ce spune legea despre veniturile din jocuri de noroc pentru demnitari?

  • Veniturile din jocuri de noroc trebuie declarate oficial în declarația de avere, ceea ce Peiu a făcut.
  • Nu există restricții legale care să interzică parlamentarilor să joace la cazino sau să parieze, dar ridică probleme de etică și responsabilitate.
  • În trecut, alți politicieni au fost implicați în scandaluri legate de dependența de jocuri de noroc, însă niciun caz nu a fost similar cu al senatorului Peiu, care pare să fi depins financiar de aceste câștiguri.

Sursă: Defapt

Scandal la CNIR: Membrii Consiliului de Administrație cer triplarea indemnizațiilor în plin an al austerității

Redacția Normedia
-
0
Scandal la CNIR: Membrii Consiliului de Administrație cer triplarea indemnizațiilor în plin an al austerității

Doi membri ai Consiliului de Administrație (CA) al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR), Cătălin Urtoi și Marius Sorin Bota, au solicitat triplarea indemnizației tuturor membrilor CA ai instituției, de la 8.591 lei brut la 27.000 lei brut. Această solicitare vine în anul austerității, în care Guvernul a anunțat înghețarea salariilor bugetarilor și a pensiilor, dar și măsuri stricte pentru reducerea cheltuielilor publice.

Majorarea nu a fost motivată prin rezultate sau performanțe administrative, ci prin precedentul creat de CNAIR, unde indemnizațiile administratorilor au fost dublate în decembrie 2024.

Ce presupune creșterea indemnizațiilor la CNIR?

  • De la 8.591 lei brut/lunar ➡ La 27.000 lei brut/lunar pentru fiecare membru CA.
  • Propunerea a fost votată în Comitetul de Remunerare al CA de către Cătălin Urtoi, Marius Sorin Bota și Ion Cosmin Petrescu.
  • Nu există indicatori de performanță care să justifice majorarea.
  • Pentru a intra în vigoare, trebuie aprobată și în Consiliul de Administrație, precum și în Adunarea Generală a Acționarilor.

Reprezentanții CNIR au confirmat că solicitarea a fost aprobată în Comitetul de Remunerare, dar urmează să fie supusă votului în Consiliul de Administrație și Adunarea Generală a Acționarilor.

„Majorarea a fost propusă în cadrul Comitetului de Remunerare și aprobată în unanimitate. Pentru a fi aplicată, trebuie aprobată și în Consiliul de Administrație al CNIR și în Adunarea Generală a Acționarilor”, au transmis oficialii CNIR într-un răspuns oficial.

Cătălin Urtoi a clarificat pe Facebook că indemnizațiile nu au fost încă majorate și că în prezent membrii CA primesc 5.000 lei net/lună, fără alte beneficii precum sporuri, tichete de vacanță sau mașini de serviciu.

Membrii CA ai CNIR au cerut majorarea indemnizațiilor după ce au aflat că și administratorii Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și-au dublat indemnizațiile în decembrie 2024.

În cazul CNAIR, indemnizațiile au fost majorate astfel:

  • De la 15.000 lei brut ➡ La 27.024 lei brut.
  • Indemnizația netă a crescut de la 7.000 lei la 15.000 lei/lună.

Astfel, membrii CA CNIR au considerat că este „firesc” să solicite o triplare a indemnizațiilor, chiar dacă nu au fost prezentate motive legate de performanță sau rezultate obținute de companie.

Cine sunt membrii Consiliului de Administrație ai CNIR?

  1. Cătălin Urtoi – președinte, inginer hidrotehnician, fost consilier la Ministerul Transporturilor.
  2. Marius Sorin Bota – fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, inginer absolvent al Universității Tehnice din Cluj-Napoca.
  3. Gabriel Budescu – neremunerat, fiind și director general.
  4. Ștefan Ioniță – fost director CNAIR.
  5. Bogdan Pascu – fost consilier la Ministerul Transporturilor.
  6. Ion Cosmin Petrescu – președinte PNL Argeș, membru CA Electrica.
  7. Lucian Eduard Simion – fost guvernator al Deltei Dunării.

Într-un an în care:

  • Salariile și pensiile au fost înghețate,
  • Guvernul anunță măsuri stricte de austeritate,
  • România se confruntă cu un deficit bugetar record,

creșterea indemnizațiilor membrilor CA ai CNIR ridică semne de întrebare cu privire la prioritizarea cheltuielilor publice.

Această majorare nu a fost justificată prin performanțe concrete ale companiei, iar CNIR este o instituție care încă nu gestionează direct proiecte majore de infrastructură, fiind în plină dezvoltare.

Reacțiile publice și controversa

  • Sindicatele și economiștii critică această solicitare, subliniind că nu este momentul pentru astfel de creșteri salariale în sectorul public.
  • Cetățenii sunt revoltați, mai ales că Guvernul a anunțat măsuri drastice de reducere a cheltuielilor.
  • Liderii politici evită să comenteze subiectul, însă există presiuni pentru a respinge această majorare în Adunarea Generală a Acționarilor.

Dacă solicitarea va fi aprobată, ar putea deschide calea pentru creșteri salariale și în alte instituții publice, amplificând și mai mult povara pe bugetul de stat.

Rămâne de văzut dacă Guvernul va interveni sau dacă CNIR va reuși să-și crească indemnizațiile în ciuda nemulțumirilor publice.

Sursă: G4Media

Scandalul „Împlicuirii” – Fostul Director al Poștei Române, judecat pentru corupție, continuă afacerile cu instituțiile publice

Redacția Normedia
-
0
Scandalul „Împlicuirii” – Fostul Director al Poștei Române, judecat pentru corupție, continuă afacerile cu instituțiile publice

Fost director general al Poștei Române, Daniel Dumitru Neagoe, aflat în plin proces pentru fapte de corupție și deja condamnat în primă instanță, continuă să beneficieze de contracte generoase cu statul. Deși a fost acuzat că a devalizat compania națională pe care a condus-o, Neagoe s-a reorientat rapid spre afaceri profitabile în domeniul curieratului și serviciilor poștale. Prin intermediul firmei Letter Lionpost SRL, controlată oficial de partenera sa, acesta obține contracte de milioane de lei, inclusiv de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

Daniel Neagoe a fondat în 2014 firma Letter Lionpost SRL, având ca obiect de activitate servicii poștale și de curierat. După ce a fost trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupție, acesta și-a cesionat acțiunile către fiul său, apoi către fratele său, iar, în 2018, firma a ajuns pe numele partenerei sale de viață, Valentina Rădulescu.

Deși în acte firma aparține Valentinei Rădulescu, contractele cu statul îl au ca persoană de contact chiar pe Daniel Neagoe. El răspunde la telefon, discută licitațiile și menține relațiile cu clienții de stat.

Contracte de milioane de lei cu Ministerul de Interne și alte instituții

Deși a fost demis în 2012 de la conducerea Poștei Române și investigat pentru abuzuri, Neagoe a continuat să câștige contracte cu statul, printre clienții săi fiind:

  • Casa de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne (contracte de peste 5 milioane de lei pentru tipărirea și împlicuirea taloanelor de pensii ale polițiștilor pensionari)
  • Apa-Canal Ilfov SA
  • Primăria Bușteni
  • Hidro Prahova SA
  • Apa Vital SA Iași

În 2019, firma Letter Lionpost SRL a semnat un acord-cadru cu Casa de Pensii a MAI care i-a adus aproape 4 milioane de lei până în 2023. Ulterior, a câștigat un nou contract, parte a unei licitații de 3,8 milioane de lei, din care firma controlată de Neagoe și-a adjudecat aproape 1,4 milioane de lei.

În 2022, a beneficiat și de 204.993 de lei din ajutoare de stat pentru „susținerea activității în pandemie”.

Daniel Neagoe a fost propulsat politic în 2010 de PDL, fiind susținut de Roberta Anastase. În doar câțiva ani, a devenit director executiv la Poșta Română, apoi director general al companiei naționale.

DNA: Poșta Română, devalizată prin contracte interpuse

Conform DNA, Neagoe a folosit firme interpuse pentru a căpușa Poșta Română, redirecționând contracte și comisioane către companii pe care le controla. Printre cele mai grave acuzații:

  • Contracte fictive pentru curățenie – Poșta Română a pierdut peste 253.000 de lei, bani care au ajuns la firma controlată de Neagoe.
  • Afacerea „Poștă Hibridă” – a direcționat peste 1,3 milioane de lei către o firmă prietenă.
  • Delapidare prin sisteme de plată electronică – Poșta Română a fost prejudiciată cu 5 milioane de euro printr-un contract supraevaluat.

Justiția Română: Condamnare la 6 Ani, dar sentința a dispărut?

În 2020, Tribunalul București l-a condamnat pe Neagoe la 6 ani de închisoare pentru luare de mită. Sentința includea și confiscarea a peste 575.000 de lei. Cu toate acestea, procesul nu a mai ajuns la Curtea de Apel București, iar dosarul pare să fi fost „uitat” în sistem.

Cum a scăpat Neagoe de executarea pedepsei? Nimeni nu știe exact. Judecătorii și procurorii nu oferă explicații, iar dosarul nu apare pe portalul instanțelor.

În 2019, DNA l-a trimis din nou în judecată, alături de Gabriel Sandu, fost ministru al comunicațiilor, într-un nou dosar de corupție. Neagoe este acuzat că a luat 270.254 de lei mită pentru a aproba un contract supraevaluat, prejudiciind Poșta Română cu 5 milioane de euro.

Procesul se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar există riscul prescrierii faptelor.

Cum e posibil ca un fost director judecat pentru corupție să continue să primească contracte de la stat?

  • A folosit paravanul partenerei sale pentru a controla o firmă abonată la contracte publice.
  • Justiția întârzie procesele – condamnarea sa din 2020 nu pare să fi fost executată.
  • Contractele cu statul sunt o sursă sigură de bani, chiar și pentru cei acuzați că au prejudiciat instituții publice.

În timp ce Poșta Română rămâne în pragul falimentului, Daniel Neagoe și-a construit un imperiu financiar din bani publici, încasând milioane pentru tipărirea și împlicuirea taloanelor de pensii ale polițiștilor pensionari.

 Ce urmează?

  • Continuarea procesului la Înalta Curte de Casație și Justiție – risc de prescriere?
  • Verificarea legalității contractelor Letter Lionpost SRL cu MAI și alte instituții.
  • Reacții din partea Ministerului de Interne – vor continua colaborarea cu o firmă condusă de un fost inculpat pentru corupție?
  • Clarificări despre condamnarea din 2020 – de ce nu a fost executată?

Sursă: Libertatea

Foto: Agerpres

Scandalul Nordis: Procurorii DIICOT fac 65 de percheziții în România și Monaco într-un dosar de criminalitate organizată

Redacția Normedia
-
0
Scandalul Nordis: Procurorii DIICOT fac 65 de percheziții în România și Monaco într-un dosar de criminalitate organizată

Procurorii DIICOT au declanșat o amplă operațiune luni, 3 februarie 2025, desfășurând 65 de percheziții domiciliare în România și Monaco într-un dosar de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală și înșelăciune cu consecințe grave. Ancheta vizează 72 de suspecți (40 de persoane fizice și 32 de persoane juridice), printre care și Vladimir Ciorbă, acționar principal al Nordis Group, soțul fostei deputate PSD Laura Vicol.

Piramida frauduloasă Nordis: 3 nivele de organizare

Anchetatorii au identificat o grupare infracțională bine structurată, formată din:

  • Liderii grupului, care controlau schemele financiare și devalizau fondurile.
  • Eșalonul secund, format din apropiați ai liderilor (rude, prieteni), care sprijineau activ operațiunile ilegale.
  • Ultimul palier, compus din notari, avocați și contabili, care mascau activitățile ilegale și ajutau la spălarea banilor.

Prejudiciu uriaș: Peste 195 milioane Euro

În perioada 2019-2024, suspecții au colectat peste 957 milioane de lei (aproximativ 195 milioane euro) de la clienți, prin:

  • Vânzarea fictivă de apartamente și locuri de parcare în proiecte imobiliare care nu au fost finalizate sau livrate.
  • Manipularea contractelor – impunerea unor noi condiții clienților după semnarea antecontractelor.
  • Delapidarea sumelor prin transferuri către conturile personale ale membrilor grupării sau către firme fantomă.
  • Evidențierea de operațiuni fictive pentru a se sustrage de la plata taxelor și impozitelor.
  • Spălarea banilor prin societăți controlate și prin retrageri masive de numerar.

Cum erau păcăliți clienții Nordis

Mii de cumpărători de apartamente au fost induşi în eroare prin tactici de manipulare, inclusiv:

  • Vânzarea aceluiași apartament către mai multe persoane.
  • Refuzul semnării contractelor de vânzare-cumpărare sub diverse pretexte.
  • Obligarea clienților să cedeze folosința apartamentelor către dezvoltator pe termen lung.
  • Blocarea accesului la șantiere pentru verificarea stadiului lucrărilor.
  • Încheierea de tranzacții fictive între firme controlate pentru a împiedica punerea la dispoziție a locuințelor.

Ce urmează?

  • Audieri la sediul DIICOT – Structura Centrală, cu participarea a zeci de suspecți și martori.
  • Posibile rețineri și arestări preventive pentru liderii grupării.
  • Evaluarea prejudiciilor și identificarea bunurilor care pot fi confiscate.
  • Acțiuni în justiție pentru recuperarea sumelor pierdute de clienți și bugetul de stat.

Aceasta este una dintre cele mai mari anchete privind fraude imobiliare și spălare de bani din România! Rămâne de văzut dacă justiția va reuși să recupereze sumele delapidate și să tragă la răspundere vinovații.

Sursă: G4Media

România riscă să piardă 660 milioane de euro din PNRR pentru că a modificat Legea pensiilor speciale după aprobarea Bruxelles-ului

Redacția Normedia
-
0
România riscă să piardă 660 milioane de euro din PNRR pentru că a modificat Legea pensiilor speciale după aprobarea Bruxelles-ului

România se confruntă cu riscul de a pierde 660 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) după ce a modificat legea pensiilor speciale în favoarea beneficiarilor acestora, deși Comisia Europeană deja aprobase varianta inițială a reformei. Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a recunoscut că nu doar Parlamentul și Curtea Constituțională a României (CCR) sunt vinovate, ci și Guvernul Ciolacu, care a permis alterarea jaloanelor stabilite cu Uniunea Europeană.

Conform declarațiilor oficiale, Bruxelles-ul validase reforma pensiilor speciale, dar ulterior, sub presiunea unor grupuri de interese, legea a fost modificată în Parlament și prin decizii guvernamentale, anulând progresele făcute și punând sub semnul întrebării finanțarea prin PNRR.

„Dacă vom activa de fiecare dată jaloane închise, vom avea parte de același tratament, respectiv costul usturător al reformelor se va regăsi în pierderile pe care ni le asumăm. Costul este mult prea mare față de oportunitatea pe care o avem, pentru că acești bani din PNRR stau la baza celor 113 obiective de investiții pe care le derulează România.” – Marcel Boloș, ministrul fondurilor europene

Consecința: România ar putea pierde 660 milioane de euro, bani care ar fi trebuit să finanțeze proiecte esențiale din PNRR.

Problema principală identificată de Comisia Europeană este lipsa de „ireversibilitate” a reformelor asumate de România. În loc să implementeze schimbări sustenabile, autoritățile române au revenit asupra legilor adoptate, periclitând fondurile europene esențiale pentru dezvoltare.

Fapte-cheie despre pierderea banilor din PNRR:

  • Comisia Europeană aprobase forma inițială a reformei pensiilor speciale.
  • Ulterior, Parlamentul și Guvernul au modificat legea în favoarea beneficiarilor pensiilor speciale.
  • Bruxelles-ul a reacționat și a blocat finanțarea unui jalon esențial.
  • România trebuie acum fie să revină la varianta inițială, fie să suporte pierderea banilor.

„Jalonul cu pensiile speciale costă România 660 milioane de euro”, a precizat Marcel Boloș.

În același interviu, ministrul fondurilor europene a dezvăluit o altă problemă gravă care afectează finanțarea României prin PNRR: politizarea excesivă a companiilor de stat. Menținerea unor conduceri numite politic, fără criterii de competență, costă România 1,1 miliarde de euro din fondurile europene.

Consecințe directe ale acestui blocaj:

  • Reducerea investițiilor strategice.
  • Întârzierea reformelor din companiile de stat.
  • Scăderea credibilității României în fața Comisiei Europene.

„Dacă nu respectăm jaloanele PNRR, pierdem bani și oportunități esențiale pentru dezvoltarea României”, a avertizat Boloș.

Riscul pierderii celor 660 milioane de euro și a celor 1,1 miliarde de euro din cauza conducerilor politizate impune acțiuni imediate:

  • Revenirea la varianta inițială a reformei pensiilor speciale.
  • Demiterea conducerilor politizate din companiile de stat și implementarea managementului profesionist.
  • Respectarea ireversibilității reformelor pentru a evita sancțiuni financiare.

Dacă autoritățile nu acționează rapid, România nu doar că va pierde aceste sume, dar va pune în pericol întregul mecanism de finanțare al PNRR, afectând dezvoltarea infrastructurii, sistemului de sănătate și educației.

Rămâne de văzut dacă Guvernul Ciolacu va reuși să repare greșelile sau dacă România va continua să rateze oportunități esențiale pentru viitorul său economic.

Sursă: Defapt

Foto: Inquam/Octav Ganea

1...106107108...540Pagina 107 din 540