La ora 2:10, în dimineața de duminică, la un club din Centrul Vechi al Bucureștiului, a avut loc o altercație disproporționată între paznicii clubului (6-7) și un tânăr, în afara clubului, pe culoarul de mers. Motivele pentru care s-a acționat atât de brutal nu sunt încă cunoscute, dar incidentul a avut loc sub ochii polițiștilor și jandarmilor prezenți în zonă, conform jurnaliștilor Normedia.ro prezenți la locul evenimentului.
Martorii oculari au relatat că cei care încercau să pozeze sau să filmeze incidentul erau imediat abordați de paznici și li se închideau telefoanele. Nimeni din zonă nu a putut interveni din cauza atitudinii agresive a paznicilor.
Vom solicita un răspuns din partea poliției și jandarmeriei pentru a clarifica motivele pentru care nu s-a intervenit pentru a opri agresiunea.
Incidentul de la club nu este un caz izolat. În ultima perioadă, astfel de altercații între paznici sau anumite persoane din anturajul cluburilor și clienți au devenit din ce în ce mai frecvente, atât în Centrul Vechi din București, cât și la mare. Aceste evenimente pun în pericol siguranța publică și subliniază necesitatea unei intervenții mai ferme și mai eficiente din partea autorităților.
Este esențial ca astfel de incidente să fie investigate riguros și să se ia măsuri pentru a preveni repetarea lor. Siguranța publică și dreptul la protecție împotriva abuzurilor trebuie să fie o prioritate pentru toți cei implicați.
FOTO EXCLUSIV. Incident brutal în Centrul Vechi: Altercație între paznicii unui club și un tânăr
Un audit al performanţei sectorului de apă din România, publicat joi, 1 august, de către Curtea de Conturi, arată un tablou trist în ceea ce privește accesul la apă pentru români.
Unul din patru români nu are acces la sistemul public de alimentare cu apă și doar 40% dintre români au acces la canalizare. De asemenea, calitatea apei lasă de dorit.
Raportul Curții de Conturi a criticat lipsa unei viziuni strategice integrate și coerente, subliniind faptul că responsabilitățile sunt fragmentate la nivelul mai multor ministere. Auditul, realizat în semestrul doi al anului 2022 și pe toată durata anului 2023, vizează performanța cu tema „Politici publice în domeniul serviciului public de apă și canalizare. Echitate vs. disparitate privind accesul populației la aceste servicii”.
„Unul din patru români nu are acces la sistemul public de alimentare cu apă şi aproximativ 40% din populaţia ţării nu este racordată la sistemul de canalizare. În mediul rural, la nivelul anului 2022, accesul la aceste servicii esențiale era și mai redus: 59% dintre locuitorii satelor nu aveau acces la sistemul public de apă, iar 84% nu erau racordați la rețele publice de canalizare. Deși situația s-a îmbunătățit semnificativ față de momentul aderării la Uniunea Europeană, România înregistrează, în continuare, cea mai mică rată de racordare la sistemele de apă și canalizare dintre țările UE, unde rata medie de conectare la rețele publice de alimentare cu apă depășește 94%, respectiv 81% la sisteme de canalizare”, a transmis Curtea de Conturi, într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului citat, în ceea ce privește accesul populației la condițiile unui trai decent, la nivelul anului 2020, circa o cincime (21%) din populația României nu avea acces la baie/duș și nici toaletă în locuință.
„Acest indicator este și mai pronunțat la categoria de populație vulnerabilă care trăiește la limita subzistenței și care este denumită, generic, „în risc de sărăcie”: mai mult de jumătate (57%) dintre românii aflați în această situație nu beneficiau nici de baie/duș și nici de toaletă în locuință la nivelul anului 2020, cel mai recent pentru care există date în acest sens. Dimensiunea ponderilor de mai sus relevă, conform profilului calitativ al indicatorului statistic urmărit, un aspect semnificativ de deprivare materială în rândul gospodăriilor acestei categorii de populație vulnerabilă din România”, a transmis Curtea de Conturi în urma auditului.
Instituția anunță că a auditat implementarea politicilor publice privind accesul cetățenilor la serviciul public de apă și canalizare, din perspectiva accesibilității, echității și calității serviciilor, respectiv a coordonării finanțării și eficienței investițiilor în acest domeniu.
„Concluziile rezultate și recomandările formulate de auditori pentru remedierea deficiențelor și îmbunătățirea activității din sectorul de apă și apă uzată din România au fost cuprinse într-un raport de audit transmis autorităților responsabile. Misiunea de audit al performanței cu tema „Politici publice în domeniul serviciului public de apă și canalizare. Echitate vs. disparitate privind accesul populației la aceste servicii” s-a desfășurat în semestrul II 2022 și anul 2023. Au fost analizate datele disponibile la Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) și, ulterior, au fost colectate informații atât de la instituții ale administrației publice centrale, cât și de la instituții și operatori de apă de la nivel teritorial”, a mai transmis instituția.
Potrivit acesteia, au fost evaluate cu prioritate activitățile și evenimentele din ultimii cinci ani, iar pentru analiza unor evoluții și tendințe pe perioade mai îndelungate au fost prelucrate date statistice pe o perioadă de cel puțin zece ani.
Principalele concluzii ale auditului
Responsabilitățile sunt fragmentate la nivelul mai multor ministere și autorități publice, iar politica investițională guvernamentală a fost deseori neunitară și inconsecventă.
Acordarea finanțărilor se face pe baza unor criterii neunitare, ceea ce reflectă lipsa unei viziuni de consolidare strategică a sectorului.
Doar 78% din fondurile europene și 74% din cele naționale au fost utilizate până la 31.12.2022, indicând o eficacitate redusă a programelor de investiții.
Întârzierile mari în execuție, soluțiile tehnice necorespunzătoare și problemele de calitate a lucrărilor au condus la o performanță redusă a programelor de investiții.
Mulți operatori funcționează fără licență sau autorizație sanitară, ceea ce indică o capacitate insuficientă a instituțiilor de reglementare și control de a garanta respectarea standardelor de calitate.
Recomandările Curții de Conturi după audit
Guvernul trebuie să se implice mai activ la nivel strategic și în coordonarea activităților ministerelor implicate în sectorul apei.
Se impune o ierarhizare clară a nevoilor și o prioritizare responsabilă și transparentă a domeniilor și obiectivelor finanțate.
Introducerea mecanismelor de control și monitorizare ex-ante și ex-post a investițiilor pentru a asigura eficiența și eficacitatea utilizării fondurilor publice.
Se impun măsuri legislative-administrative pentru accelerarea procesului de absorbție a micilor operatori din mediul rural de către marii operatori regionali.
Autoritățile cu atribuții de licențiere și control trebuie să-și crească capacitatea instituțională și să asigure independența și autonomia instituțiilor responsabile în domeniul calității apei.
Curtea de Conturi remarcă înființarea, în urmă cu doi ani, a Grupului de lucru interministerial la nivelul Secretariatului General al Guvernului, care a realizat progrese în elaborarea „Planului accelerat de conformare cu directivele europene în domeniul apei și apei uzate”.
„Un exemplu de bună practică l-ar putea constitui Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), document programatic prin care au fost stabiliți indicatori de rezultat pentru sectorul de apă și valori țintă pentru aceștia, precum și calendare de implementare precise. Însă, pentru îndeplinirea țintelor în termenele stabilite, trebuie susținută întărirea capacității administrative și responsabilizarea factorilor implicați”, a mai transmis instituția.
AUDIT: Un sfert dintre români nu au apă curentă, iar 40% nu au canalizare. Critici dure la adresa autorităților
Noua versiune a portalului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care centralizează declarațiile de avere ale funcționarilor și demnitarilor din toată țara, a venit la pachet cu reducerea drastică a transparenței după ce site-ul nu a funcționat timp de trei săptămâni.
Peste 10 milioane de declarații de avere și interese au dispărut de pe portalul ANI, iar căutarea a devenit mai greoaie.
Peste 10 milioane de declarații de avere și interese, depuse în perioada 2008-2021, au dispărut fără nicio explicație de pe portalul ANI. Site-ul a fost nefuncțional timp de trei săptămâni din cauza unor defecțiuni la sistemul de răcire a serverelor, conform instituției. Din noua versiune a site-ului, care centralizează și publică declarațiile de avere și interese la nivel național, a fost eliminată și posibilitatea căutării avansate după criterii precum anul depunerii, județul sau angajatorul deponentului. În schimb, au fost introduse verificările captcha, complicând și mai mult accesul la informații.
ANI susține că situația este temporară și că, în timp, vor fi publicate și declarațiile lipsă, care sunt stocate acum pe servere defecte.
Laura Ștefan, expert anticorupție la Expert Forum România, a criticat dur această situație: „Nu e în regulă. Față de varianta anterioară a website-ului, e clar o modificare în sensul reducerii semnificative a transparenței. Și nu este în congruență cu ceea ce spune legea că ar trebui să publice agenția. Nu se respectă articolul 6 din lege (n.r. cel referitor la publicarea declarațiilor pe toată durata mandatului și trei ani după).”
În cazul judecătorilor și al procurorilor, care ocupă funcții continue, situația este și mai limpede: „Ar trebui să fie publice absolut toate declarațiile”, a adăugat expertul.
Controlul averilor și adoptarea unui mecanism eficient de verificare a declarațiilor de avere au constituit o recomandare a Uniunii Europene în procesul de aderare a României la UE. Legea cere demnitarilor, funcționarilor publici și candidaților la funcția de primar sau consilier local sau județean să depună declarații de avere și de interese. Aceste declarații permit identificarea eventualelor discrepanțe între venituri și proprietăți și pot dezvălui posibile situații de incompatibilitate. Portalul ANI este un instrument esențial pentru jurnaliști și cetățeni, fiind accesat, în 2022, de peste 360.000 de vizitatori unici.
Conform legii, ANI, dar și instituțiile publice, trebuie să mențină pe pagina de internet declarațiile de avere și interese timp de trei ani de la încheierea mandatului sau exercitării funcției publice. În prezent, Agenția Națională de Integritate publică doar declarațiile depuse începând cu anul 2022, contrar prevederilor legii care cer publicarea declarațiilor depuse cu până la trei ani în urmă.
ANI a declarat că noul portal este o soluție temporară, necesară până la repararea serverelor defecte pe care sunt stocate restul declarațiilor. Însă, nici la șase săptămâni după ce portalul a picat, ANI nu știe cât timp va dura repararea serverelor afectate: “Acest proces este de durată din cauza volumului mare de documente și metadate asociate care se regăsesc pe o infrastructură cu peste 15 ani vechime.“
Reprezentanții instituției au mai precizat că atât noul website al Agenției, cât și platforma “de avarie” pe care sunt găzduite declarațiile disponibile în acest moment au fost realizate cu resurse interne.
Activitatea ANI este apreciată în Raportul din 2024 privind statul de drept din România, publicat recent de Comisia Europeană. Paradoxal, la elaborarea raportului, România s-a lăudat cu numărul mare de declarații publicate, acum dispărute. Același portal este menționat și în raportul de activitate pentru 2022, cel mai recent publicat de ANI.
Agenția Națională de Integritate este condusă de Florin Moise din 2021, singurul candidat la concursul pentru postul de președinte al ANI. Investigațiile au dezvăluit legăturile sale cu mediul politic, tatăl și fratele lui Florin Moise fiind membri PSD și ocupând funcții politice.
Secretarul general ANI, Silviu Ioan Popa, are la rândul său legături cu politica: tatăl său a fost membru PDSR și PNL.
Situația actuală a portalului ANI reprezintă o lovitură semnificativă pentru transparența și accesibilitatea informațiilor publice. Fără un termen clar pentru repararea serverelor și restaurarea declarațiilor lipsă, încrederea în instituție este grav afectată. Este esențial ca ANI să își îndeplinească obligațiile legale și să asigure publicarea completă și accesibilă a declarațiilor de avere și interese pentru a menține standardele de integritate și transparență necesare într-o democrație funcțională.
10 milioane de declarații de avere și interese lipsesc după ce site-ul ANI a fost nefuncțional timp de săptămâni întregi. Reacția Agenției
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, într-o declarație pentru Edupedu.ro, modificări fundamentale în legislația ce reglementează sesizările anonime, în contextul în care reclamațiile anonime ale studenților hărțuiți sexual sunt blocate în toate universitățile din România.
Aceste schimbări survin după o investigație Edupedu.ro care a scos la lumină lacunele actualei legislații și inacțiunea guvernului în acest domeniu sensibil.
„O să fac un grup de lucru cu Ministerul Justiției, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii și, bineînțeles, cu Ministerul Educației. Ce vreau să modific: petițiile anonime care sunt depuse pentru fapte prevăzute în Codul Penal să fie trimise mai departe către parchete și către poliție și să fie acceptate, exact ca în cazul avertizorului de integritate. Noi avem hărțuirea sexuală în Codul Penal,” a declarat Marcel Ciolacu pentru Edupedu.ro.
Premierul a precizat că schimbările vor fi realizate printr-o Ordonanță de Urgență care va modifica OUG 27 din 2002 privind regimul petițiilor. Conform legislației actuale, petițiile anonime nu sunt luate în considerare, ceea ce limitează semnificativ capacitatea victimelor de a raporta abuzurile.
„Eu modificarea pe care o fac săptămâna viitoare o fac pentru toate instituțiile publice, prin Ordonanță care modifică fondul Ordonanței din 2002. Regimul petițiilor îl modific eu și pe urmă creez cadrul legal ca fiecare ministru să își modifice codul etic,” a explicat Ciolacu.
Investigația Edupedu.ro a relevat că sesizările anonime ale studenților hărțuiți sexual sunt ignorate din cauza unei Hotărâri de Guvern elaborată de Ministerul Ligiei Deca și aprobată de premier. Această hotărâre a scos practic în afara legii analiza sesizărilor anonime în comisiile de etică ale instituțiilor de învățământ superior.
Problema a fost readusă în atenția publicului după dezvăluirile legate de cazul profesorului Alfred Bulai de la SNSPA, unde sesizările anonime sunt respinse din start. Reprezentantul studenților a confirmat că „orice sesizare anonimă este respinsă din start,” lăsând victimele fără resurse de raportare.
Premierul a subliniat necesitatea unui cadru legal eficient pentru ca astfel de cazuri să fie sesizate și investigate prompt. „Creez cadrul legal ca astfel de cazuri să fie sesizate imediat. De aceea am inclus Ministerul de Interne și Ministerul Justiției în grupul de lucru, ca să fie o regulă de lucru foarte rapidă,” a declarat Ciolacu.
Aceste modificări legislative sunt esențiale pentru a oferi victimelor hărțuirii sexuale posibilitatea de a raporta abuzurile în condiții de siguranță și anonimat, și pentru a asigura că astfel de sesizări sunt tratate cu seriozitate și promptitudine de autorități.
Edupedu.ro a dezvăluit că sesizările anonime sunt interzise prin Hotărârea 305 din 4 aprilie 2024, care reglementează Codul-cadru de etică și deontologie universitară. Această hotărâre a fost criticată pentru că elimină un instrument esențial de raportare a abuzurilor.
Recomandările internaționale, inclusiv cele ale Universities UK, îndeamnă universitățile să permită toate formele de raportare a abuzurilor, inclusiv sesizările anonime, pentru a proteja victimele și a încuraja raportarea.
Marcel Ciolacu anunță modificarea radicală a legislației privind sesizările anonime pentru hărțuire sexuală. Vor ajunge la autorități exact ca în cazul avertizorului de integritate
Într-o universitate unde hărțuirea sexuală și abuzurile sunt adânc înrădăcinate, vocea feministă a studenților și profesorilor devine tot mai puternică. Alice Iancu, lector universitar doctor, a dezvăluit într-un articol recent experiențele sale traumatizante și observațiile asupra abuzurilor din SNSPA, precizează Riseproject.
Alice Iancu, care a absolvit studiile de licență, masterat și doctorat la SNSPA între 2000 și 2010, a povestit despre experiențele sale personale cu Alfred Bulai, Ștefan Stănciugelu și Marius Pieleanu, descriind cum aceștia au folosit puterea și pozițiile lor pentru a abuza și intimida studentele.
Alfred Bulai: Alice a aflat la primul examen cu Alfred Bulai despre obsesia acestuia pentru sânii femeilor. Comentariile sale indecente au determinat-o pe Alice să se îmbrace în helănci până în gât, dar chiar și așa, Alfred Bulai a continuat cu remarcile sale neadecvate.
Ștefan Stănciugelu: Acesta a făcut avansuri prietenei cele mai bune a lui Alice pe toată durata facultății. Alice a observat că, deși părea inofensiv, comportamentul lui era deranjant și persistent. La ani distanță, Stănciugelu a fost prins și pedepsit pentru hărțuire sexuală, aducându-i lui Alice o mare satisfacție.
Marius Pieleanu: Alice îl descrie pe Pieleanu ca fiind cel mai sinistru și de care îi era cel mai frică. Comentariile sale misogine erau o rutină săptămânală la cursuri. Avea obiceiul să cheme studente singure la restanțe în biroul său, unde încerca să le intimideze.
Alice a subliniat că, deși unii profesori știau ce se întâmplă, au descurajat studentele să depună plângeri. Puținele profesoare femei existente nu abordau aceste subiecte, considerându-le neserioase. Relațiile de putere din universitate erau clar favorabile bărbaților, iar studentele erau descurajate să ia măsuri împotriva abuzurilor.
Pentru Alice, cursul de Gen și politică a fost o revelație. A început să studieze feminismul pe cont propriu și a realizat că acesta era cel mai frumos și bun lucru pe care l-a făcut pentru ea însăși. Deși inițial avea o relație de iubire-respingere cu profesoarele feministe, și-a dat seama că relațiile de putere erau clar în defavoarea femeilor.
Alice și colegele ei au încercat să sprijine toate fetele care au fost victime ale abuzurilor, încurajându-le să depună plângeri și să se vindece. Ea recunoaște că, la finalul doctoratului, nu avea speranțe că situația se va schimba la SNSPA. Cu toate acestea, a trimis un mail la parchet despre abuzurile suferite, deși nu avea mari speranțe în justiție.
Alice consideră că pentru o schimbare reală, România are nevoie de feminism în toate aspectele vieții, de la muzică la sindicate și familii. Trebuie să luăm fetele și femeile în serios pentru a începe să fim mai bine. Ea subliniază importanța de a ne aminti numele abuzatorilor și de a lucra împreună pentru o societate mai echitabilă.
Contactat telefonic, Marius Pieleanu a declarat că părăsește SNSPA-ul pentru a elimina orice asociere cu universitatea și a respins acuzațiile de abuzuri. „E adevărat că eu sunt mai puțin convențional, dar asta nu înseamnă că nu sunt normativ,” a spus Pieleanu, încercând să justifice comportamentul său.
Acest articol aduce în lumină problemele sistemice de abuz și hărțuire din universități și necesitatea unei schimbări fundamentale prin feminism și susținerea victimelor.
Alice Iancu, lector universitar doctor, dezvăluiri asupra abuzurilor din SNSPA. Vocea feministă a studenților și profesorilor devine tot mai puternică
Cosmin Andrei Conțu, Lead/Senior IT Consultant și Doctor în Inginerie, a lansat recent aplicația mobilă RO-BEAR, disponibilă acum în Google Play Store pentru dispozitivele Android.
În doar cinci zile, aplicația a strâns aproximativ 2000 de instalări și a ajuns în top 10 aplicații gratuite din categoria Hărți și Navigare. Versiunea pentru iOS urmează să fie lansată în curând în App Store.
RO-BEAR este o aplicație inovatoare, menită să sporească siguranța în natură, permițând utilizatorilor să raporteze prezența urșilor și a altor animale periculoase în diferite zone. Funcționalitatea sa este similară cu cea a aplicației Waze, unde șoferii pot adăuga markere pe hartă. În cazul RO-BEAR, orice utilizator poate adăuga un raport de prezență a unui urs, plasând un pin pe hartă, împreună cu o descriere și data la care a fost văzut.
Aplicația RO-BEAR permite utilizatorilor să raporteze prezența urșilor, dar și a altor animale precum câini de stână, șerpi, lupi sau alte pericole. Această primă versiune a aplicației este simplă, dar foarte utilă. Recent, a fost publicată o primă actualizare care include:
Utilizatorii pot vota raportările (up/down), contribuind astfel la validitatea informațiilor.
Aplicația este acum accesibilă și pentru vorbitorii de engleză.
Cosmin Andrei Conțu promite mai multe actualizări care vor îmbunătăți și extinde funcționalitatea aplicației:
Utilizatorii vor putea comenta asupra raportărilor pentru a semnala eventualele înregistrări false.
Utilizatorii vor fi notificați când apar noi raportări în zonele de interes.
Utilizatorii vor putea filtra raportările în funcție de traseele pe care le urmează.
Aplicația va include informații utile furnizate de Salvamont.
RO-BEAR nu stochează datele utilizatorilor și nu este monetizată, fiind creată în scopul de a ajuta comunitatea să contribuie la siguranța în natură și să fie informată cu privire la prezența urșilor. Cosmin Andrei Conțu încurajează feedback-ul din partea utilizatorilor pentru îmbunătățirea continuă a aplicației.
„Aceasta este o aplicație destinată comunității, pentru a raporta și a fi informați în legătură cu aparițiile urșilor. Este important ca toți utilizatorii să contribuie activ și să ofere feedback pentru a face aplicația cât mai utilă și eficientă”, a declarat Cosmin Andrei Conțu.
Aplicația permite utilizatorilor să adauge rapoarte prin plasarea unui pin pe hartă și adăugarea unei descrieri și a datei la care a fost văzut animalul. De asemenea, utilizatorii pot vizualiza rapoartele recente dintr-o anumită zonă, ajutând astfel la prevenirea întâlnirilor neplăcute cu animalele sălbatice.
Cosmin Andrei Conțu subliniază importanța feedback-ului din partea utilizatorilor pentru a îmbunătăți aplicația și a o face cât mai eficientă în asigurarea siguranței comunității. El invită pe toți cei interesați să descarce aplicația, să o testeze și să își exprime opinia pentru a contribui la dezvoltarea sa ulterioară.
Descărcați aplicația RO-BEAR acum din Google Play Store și fiți parte din această inițiativă menită să sporească siguranța în natură!
INTERVIU EXCLUSIV. Cosmin Andrei Conțu, omul care a lansat recent aplicația mobilă RO-BEAR. Prima de acest gen din România
Fost consilier pe probleme de securitate națională al lui Traian Băsescu, Daniel Moldoveanu a obținut câștig de cauză la Înalta Curte cu privire la teza lui de doctorat, cu toate că – din actele instanței – rezultă că a plagiat 10.442 de cuvinte și s-a „inspirat” din Scribd.com, precizează Libertatea.
Deși Curtea de Apel București i-a respins cererea de anulare a ordinului prin care lui Daniel Moldoveanu i s-a retras titlul de doctor, Înalta Curte a considerat că CNATDCU nu poate analiza teze de doctorat plagiate înainte de anul înființării, adică 2016, deoarece legea nu poate retroactiva. Aplicată la scară largă, această decizie a Înaltei Curți va face imposibilă anularea oricărei teze de doctorat plagiate înainte de înființarea CNATDCU în anul 2016.
Din data de 3 decembrie 2013, Daniel Andrei Moldoveanu este doctor în științe militare al Academiei Naționale de Informații Mihai Viteazul (ANIMV), cu teza de doctorat intitulată „Către un model de comunitate de informaţii”.
Pe data de 24 februarie 2020, Ministerul Educației i-a retras lui Daniel Andrei Moldoveanu titlul de doctor, prin Ordinul nr. 3316, după ce Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a admis o sesizare împotriva lucrării acestuia, suspectă de plagiat.
Daniel Moldoveanu s-a plâns instanței pe data de 19 octombrie 2020, într-o acțiune în contencios administrativ, îndreptată împotriva Ministerului Educației și CNATDCU. Curtea de Apel București i-a respins lui Daniel Moldoveanu, pe fond, cererea de anulare a ordinului de retragere a titlului de doctor (dosar 5831/2/2020), hotărâre pe care acesta a atacat-o cu recurs la Înalta Curte.
Pe data de 3 aprilie 2024, Înalta Curte i-a dat câștig de cauză fostului consilier prezidențial: „Admite recursul declarat de recurentul-reclamant Moldoveanu Daniel Andrei împotriva sentinţei nr. 674 din 29 martie 2022 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal. Casează în parte sentinţa atacată şi, rejudecând: Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul Moldoveanu Daniel Andrei. Anulează Ordinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării nr. 3316/24.02.2020. Menţine sentinţa în ceea ce priveşte respingerea celorlalte petite, ca neîntemeiate. Obligă intimatul-pârât Ministerul Educaţiei la plata către recurentul reclamant a sumei de 10.000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată, cu aplicarea art. 453 alin. (2) Cod procedură civilă. Definitivă”, se arată în minuta ÎCCJ.
În urma acestei decizii, societatea de avocatură care l-a reprezentat pe Daniel Moldoveanu a emis un comunicat în care consemnează victoria, fără a da detalii cu privire la client. Puținele informații care identifică speța sunt numele pârâților, anul obținerii titlului de doctor și anul retragerii acestuia. Din coroborarea datelor de pe portalul instanțelor de judecată cu informațiile de pe site-ul Ministerului Educației rezultă că reclamantul este Daniel Andrei Moldoveanu.
Iată ordinele de atribuire, respectiv de retragere a titlului de doctor emise pe numele fostului consilier prezidențial, puse „în oglindă”.
„Prin decizia sa, ÎCCJ recunoaște și protejează efectele juridice nepatrimoniale produse de obținerea titlului de doctor și consolidează dreptul la reputație și onoare profesională, drept consacrat în jurisprudența CEDO. (…) În motivare, instanța supremă a subliniat că titlul științific de doctor, odată intrat în circuitul civil, produce efecte în materia drepturilor personale, patrimoniale și nepatrimoniale”, se arată în comunicatul societății de avocatură, citat de Juridice.ro.
Libertatea.ro a consultat motivarea Curții de Apel București nr. 674/2022 din data de 29 martie 2022, pentru a afla detalii cu privire la litigiul dintre Daniel Andrei Moldoveanu și Ministerul Educației. O informație relevantă din cuprinsul documentului citat este aceea că nu CNATDCU sau Ministerul Educației au constatat că teza de doctorat a fostului consilier prezidențial are probleme, ci chiar doi experți de la Academia Națională de Informații.
Prin raportul de analiză din data de 21.01.2019, conf. univ. dr. (…) și CSIII (…) din cadrul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, numiți membri ai Comisiei de analiză prin decizia rectorului nr. 23726/16.01.2019, au constatat că 10.442 de cuvinte au fost preluate parțial din textul sursă fără citarea sursei și menționarea autorului. În urma analizei tehnice efectuate pornind de la rapoartele de similitudine generate de platforma www.sistemantiplagiat.ro, au rezultat coeficienți de similitudine de 23,3% și 3,2%.
Avocații lui Daniel Moldoveanu au criticat ordinul de retragere a titlului de doctor emis de Ministerul Educației, invocând mai multe aspecte teoretice și de procedură. „Procedura de comunicare a documentelor esenţiale din procedura de analiză a sesizării îndreptată împotriva tezei de doctorat este necesară pentru respectarea dreptului la apărare al autorului tezei de doctorat, principiu fundamental prevăzut de art. 24 din Constituţia României. Niciunul dintre aceste documente nu a fost comunicat subsemnatului, existând, astfel, o încălcare flagrantă a principiului contradictorialităţii şi dreptului la apărare prevăzut de art. 24 din Constituţia României.”
În fața instanței de fond, apoi în recurs, apărarea lui Daniel Moldoveanu a mizat pe un artificiu juridic menit să golească de conținut concluziile Ministerului Educației și ale CNATDCU fără a se pune problema în cadrul dezbaterilor dacă fostul consilier prezidențial a plagiat sau nu. Avocații lui Daniel Moldoveanu au susținut că la data susținerii tezei de doctorat (în 2013), criteriile de apreciere în baza cărora CNATDCU a constatat plagiatul și regulamentul de funcționare al acestui organism (din 2016) nu erau în vigoare, astfel că lucrarea ar fi perfect valabilă.
Curtea de Apel București a respins argumentația avocaților lui Daniel Moldoveanu, dar în recurs, Înalta Curte a admis acțiunea tocmai sub aspectul neretroactivității legii. Aplicată la scară largă, această decizie a Înaltei Curți va face imposibilă anularea oricărei teze de doctorat plagiate înainte de înființarea CNATDCU în anul 2016.
Daniel Moldoveanu, acuzat de plagiat! Fostul consilier al lui Băsescu, rămâne doctor la Academia SRI, cu ajutorul Înaltei Curți, deși a copiat 10.442 de cuvinte
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat listele solicitanților eligibili și neeligibili în cadrul Programului INVESTALIM, sesiunea 27 octombrie – 27 decembrie 2023.
41 de procesatori au fost declarați eligibili pentru a primi finanțare nerambursabilă. Finanțarea este destinată înființării de unități noi de producție, extinderii capacităților existente sau diversificării producției în industria alimentară.
Beneficiarii și sumele acordate:
Beneficiarii și sumele acordate
Vivendi Food S.R.L.
Valoare investiție: 406,416,384 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 235,989,026 RON
Barret Family S.R.L.
Valoare investiție: 404,507,469 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 234,891,695 RON
SC Cris-Tim Family Holding S.R.L.
Valoare investiție: 378,327,551 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 226,557,286 RON
Lidas S.R.L.
Valoare investiție: 303,320,176 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 173,004,330 RON
Ana & Cornel S.R.L.
Valoare investiție: 279,246,516 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 192,659,200 RON
Microfruits S.A.
Valoare investiție: 246,843,562 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 164,191,744 RON
Poarta Deltei S.R.L.
Valoare investiție: 243,774,637 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 119,230,211 RON
Interagroaliment S.R.L.
Valoare investiție: 234,474,199 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 140,684,518 RON
Dorostol Trade S.R.L.
Valoare investiție: 222,923,574 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 131,142,802 RON
Global Grain International S.R.L.
Valoare investiție: 212,031,891 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 121,231,721 RON
Aaylex One S.A.
Valoare investiție: 190,380,372 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 112,625,759 RON
Patisgal S.R.L.
Valoare investiție: 172,121,136 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 118,382,519 RON
SC Nertrans Cargo S.R.L.
Valoare investiție: 165,341,414 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 103,234,354 RON
Fabrica de Zahăr Premium Ludus S.A.
Valoare investiție: 128,860,954 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 62,581,810 RON
Aldis S.R.L.
Valoare investiție: 103,186,557 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 61,911,926 RON
Derpan S.R.L.
Valoare investiție: 102,618,955 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 71,060,086 RON
Tinervis Group S.R.L.
Valoare investiție: 95,480,027 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 57,288,011 RON
Serbanesti Livada S.R.L.
Valoare investiție: 80,615,739 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 54,818,532 RON
Olifadacom S.R.L.
Valoare investiție: 82,914,354 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 49,748,608 RON
Expertarom Food & Ingredients S.R.L.
Valoare investiție: 91,925,586 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 30,405,461 RON
Oltina Impex Prod Com S.R.L.
Valoare investiție: 47,071,789 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 32,950,233 RON
SC Octavian Deb Company S.R.L.
Valoare investiție: 43,722,616 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 29,207,375 RON
Oprea Avi Com S.R.L.
Valoare investiție: 44,409,997 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 22,200,490 RON
CIA Aboliv S.R.L.
Valoare investiție: 53,858,129 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 18,562,322 RON
Interfood Processing S.R.L.
Valoare investiție: 38,361,996 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 16,322,574 RON
Moara Cibin S.R.L.
Valoare investiție: 41,415,066 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 6,813,880 RON
Sin Trip S.R.L.
Valoare investiție: 13,778,000 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 9,564,096 RON
Grace Concept S.R.L.
Valoare investiție: 4,891,162 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 3,423,795 RON
Cuw Impex S.R.L.
Valoare investiție: 18,972,601 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 9,248,831 RON
Ferma Cu Omenie S.R.L.
Valoare investiție: 12,922,520 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 7,753,512 RON
Indra Nirmaan S.R.L.
Valoare investiție: 5,069,604 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 3,041,762 RON
Comly S.R.L.
Valoare investiție: 3,199,413 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 3,199,413 RON
Preparatele Romano-Italiene S.R.L.
Valoare investiție: 7,312,659 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 4,387,592 RON
Pescado Grup S.R.L.
Valoare investiție: 6,987,827 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 4,192,696 RON
Euro Mopan S.R.L.
Valoare investiție: 6,345,503 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 4,192,696 RON
SC Pet Pers Invest S.R.L.
Valoare investiție: 2,595,768 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 1,806,184 RON
Scrijele de Fructe S.R.L.
Valoare investiție: 4,194,728 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 2,516,833 RON
Moldopan Concept Solution S.R.L.
Valoare investiție: 2,514,876 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 1,508,922 RON
Agromodrus S.R.L.
Valoare investiție: 2,599,998 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 935,998 RON
Sagrod S.R.L.
Valoare investiție: 16,982,301 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 10,189,380 RON
Marsat S.A.
Valoare investiție: 17,645,703 RON
Valoare ajutor de stat solicitat: 10,587,412 RON
AFIR: 41 de procesatori au obținut finanțare prin Programul INVESTALIM: Lista completă
David Popovici, înotătorul român care a cucerit medalia de bronz în cursa de 100 de metri liber la Jocurile Olimpice de la Paris, a oferit un discurs-manifest care scoate la lumină problemele grave din sportul românesc și indiferența guvernanților.
Într-un interviu pentru TVR Sport, Popovici a criticat dur lipsa de condiții și interes a autorităților române în susținerea sportului de performanță.
David Popovici, în vârstă de 19 ani, a subliniat că succesul său vine în ciuda unor condiții de antrenament precare. „Iarna ne antrenăm într-un balon în care ne-am obișnuit cu frigul și în care un om normal se sufocă după trei minute,” a declarat înotătorul, aducând astfel în atenție modul în care sportivii români sunt nevoiți să se descurce în lipsa unei infrastructuri adecvate.
El a subliniat că bazinul din complexul Lia Manoliu, unde se antrenează, nu a beneficiat de îmbunătățiri semnificative de ani de zile. „Se promite că se va face ceva, dar nu se începe niciodată nimic,” a adăugat Popovici, subliniind astfel lipsa de acțiune a autorităților.
David Popovici a fost clar și direct în mesajul său către politicieni: „E frumos că politicienii se bucură, dar după marile rezultate totul e la fel. Nu avem condiții.” El a subliniat că doar vorbele nu vor schimba nimic, fiind necesare presiuni și acțiuni concrete pentru a îmbunătăți situația sportului din România.
„Avem câte un campion olimpic din an în Paști în ultima perioadă. Mi-ar plăcea să avem multe medalii, să fim mai mult de trei oameni calificați la JO pentru înot,” a continuat el, evidențiind comparația nefavorabilă cu țările mai mici care investesc în sport și au delegații mult mai mari la competițiile internaționale.
David Popovici a încheiat discursul său-manifest cu un avertisment pentru viitorul sportului românesc: „Pentru o Românie educată, sănătoasă, trebuie să investim mai mult în sport. E un mesaj pentru toți politicienii care vorbesc despre asta, dar la un moment dat mesajul se pierde pe undeva.”
Această critică vine într-un moment important pentru sportul românesc, subliniind nevoia urgentă de reformă și investiții. Popovici a arătat că, deși România are potențialul de a produce campioni, lipsa de sprijin și condiții adecvate îi împiedică pe sportivi să-și atingă potențialul maxim.
Ministerul Finanțelor a anunțat o serie de modificări importante la codul de procedură fiscală, printre care se numără introducerea unui număr de identificare digitală (CNP fiscal) ca alternativă la CNP-ul clasic.
Modificarea vine în ciuda declarației anterioare a premierului Marcel Ciolacu, care a subliniat că nu vor mai apărea modificări fiscale fără dezbatere publică. Alte măsuri vizează scăderea plafoanelor de încasări și plăți pentru cei care au popriri pe conturi și simplificarea eșalonării la plată pentru obligațiile fiscale, precizează Economedia.
Ministerul Finanțelor propune utilizarea unui număr de identificare digitală pentru persoanele fizice, ca alternativă la CNP-ul clasic. Această măsură este menită să îmbunătățească funcționarea sistemelor digitale care necesită utilizarea CNP-ului.
„Se propune utilizarea de către persoanele fizice a unui număr de identificare digitală, ca o alternativă la CNP, pentru funcționarea corectă a sistemelor digitale care solicită utilizarea CNP-ului persoanelor fizice”, se arată în propunerea Ministerului Finanțelor.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat că nicio modificare de natură fiscală nu va fi adoptată fără consultare publică și acord cu mediul privat și societatea civilă.
„Nici domnul Boloș, nici alți miniștri nu pot veni cu proiecte în acest sens, cum ar fi CNP-ul fiscal, până când nu parcurg acest traseu. Cred că așa e corect și aceasta este așteptarea românilor”, a subliniat Marcel Ciolacu.
Modificările propuse la Codul de Procedură Fiscală
Ministerul Finanțelor propune o serie de modificări menite să îmbunătățească capacitatea operativă a ANAF în prevenirea și combaterea neconformităților fiscale. Printre acestea se numără:
1. Eșalonarea la plată în formă simplificată
Se propune includerea în categoria obligațiilor fiscale ce pot face obiectul eșalonării la plată în formă simplificată a celor cu reținere la sursă. Aceasta va ajuta mediul de afaceri aflat în dificultate financiară temporară, permițând includerea obligațiilor fiscale cu reținere la sursă în eșalonare, cu condiția achitării a cel puțin 15% din cuantumul obligațiilor bugetare.
2. Posibilitatea plății obligațiilor fiscale în conturile aferente fiecărui tip de obligație
Contribuabilii vor avea posibilitatea de a alege modalitatea de efectuare a viramentelor pentru achitarea obligațiilor fiscale, fie în contul unic, fie în conturile de venituri bugetare specifice fiecărui tip de obligație fiscală.
3. Mijloace electronice de comunicare facilitate
Se propune stabilirea unor mijloace electronice de comunicare mai facile cu reprezentanții legali/desemnați ai mediului de afaceri. Acestea vor include declarații pe propria răspundere semnate cu certificat calificat și opțiuni pentru plata recurentă a obligațiilor fiscale.
4. Simplificarea procedurilor de valorificare a bunurilor sechestrate și confiscate
Procedurile de valorificare a bunurilor sechestrate și confiscate vor fi simplificate, iar licitațiile vor fi mediatizate prin platforme specializate și organizate online, pentru a crește prețul bunurilor valorificate.
5. Întărirea disciplinei financiare
Plafoanele de încasări și plăți pentru debitorii cu popriri asupra conturilor bancare vor fi micșorate. Aceasta vizează îmbunătățirea gradului de recuperare a datoriilor și reducerea lichidităților financiare care nu sunt rulate prin conturile bancare.
Plafoane propuse pentru debitorii cu popriri bancare
Mare contribuabil: plafon zilnic total de 5.000 lei pentru încasări și plăți.
Contribuabil mijlociu: plafon zilnic total de 2.500 lei pentru încasări și plăți.
Alte categorii de debitori: plafon zilnic total de 1.000 lei pentru încasări și plăți.
Modificările Codului de procedură fiscală au fost discutate într-o întâlnire amplă între Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, și reprezentanții mediului de afaceri. S-a stabilit un termen de 20 de zile pentru transmiterea de propuneri din partea mediului de afaceri pentru eventuale modificări ale proiectului de act normativ.
„Proiectele noastre de digitalizare converg spre obiectivul general de reducere a gap-urilor la diverse categorii de impozite și taxe. Toate aceste măsuri ne vor ajuta să valorificăm mai bine creanțele bugetare și să reducem sarcina fiscală de pe umerii contribuabililor”, a declarat Marcel Boloș.
Se introduce CNP-ul fiscal, alternativa Ministerului de Finanțe pentru cel clasic. Ultimele modificări
