Marius Cătălin Ușurelu, fostul director al companiei de apă din Slatina, a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT sub acuzația de cumpărare de cocaină de la Marina Pandarof, conform rechizitoriului. Marina Pandarof, o tânără din Slatina cunoscută pentru legăturile sale cu politicieni din Olt, este și ea inculpată în același dosar.

Ușurelu a deținut funcția de președinte al PSD Scornicești până în 2022, după care a fost promovat de partid în poziția de șef al companiei de apă din Slatina. Mandatul său s-a încheiat brusc pe 10 iulie 2024, când a demisionat în urma scandalurilor legate de activitatea sa.

Citește aici rechizitoriul DIICOT anonimizat

Demisia lui Ușurelu a venit la scurt timp după un incident tragic care a zguduit comunitatea locală. În luna iunie, un tânăr de 19 ani din Slatina, pe nume Flavius, s-a înecat în râul Olt în timpul unei petreceri. Skijetul pe care se afla s-a răsturnat în apropierea terenului deținut de Ușurelu. Incidentul a provocat un val de proteste în Slatina, participanții acuzând autoritățile de mușamalizare.

În urma tragediei, sute de adolescenți și tineri din Slatina au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva corupției și a presupusei mușamalizări a cazului. Protestele, desfășurate marți, au fost marcate de scandări precum „Vrem dreptate!”, „Jos Corupția!” și „Hoții!”. Participanții au mărșăluit prin oraș, cerând clarificări în fața principalelor clădiri administrative, în ciuda încercărilor poliției și jandarmeriei de a-i dispersa.

Familia și prietenii lui Flavius susțin că vinovat de moartea tânărului ar fi un alt adolescent care conducea băut skijetul și care ar fi avut legături cu Ușurelu. Aceste acuzații au alimentat tensiunile și nemulțumirile din comunitate, crescând presiunea asupra autorităților de a investiga și a aduce justiție în acest caz.

Cazul lui Marius Cătălin Ușurelu și Marina Pandarof reprezintă un episod deosebit de complex în peisajul politic și social al județului Olt. Investigațiile în curs și procesul care urmează vor arăta dacă acuzațiile se confirmă și ce consecințe legale vor avea acestea pentru cei implicați. Între timp, comunitatea din Slatina așteaptă răspunsuri și acțiuni concrete din partea autorităților pentru a restabili încrederea în justiție.

Într-o mișcare care a stârnit controverse, zeci de procurori ieșeni au chemat în judecată Ministerul Public, solicitând un nou spor salarial sub forma unei diurne, chiar dacă își desfășoară activitatea în aceeași localitate.

Aceștia consideră că sunt discriminați față de magistrații membri ai fostei Secții pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), care beneficiau de un spor de 2% la salariu, indiferent de locul de muncă, scrie ZiaruldeIași.

Procurorii susțin că acest spor de diurnă este, de fapt, o majorare salarială mascată, de care și ei ar trebui să beneficieze. Indemnizația unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunal sau Curtea de Apel variază între 20.000 și 23.000 de lei lunar, în funcție de grad și vechime. Sporul revendicat ar adăuga 400-460 de lei la salariu, influențând, ulterior, și pensia.

„Conform legii, judecătorii și procurorii detașați în altă localitate beneficiază de o diurnă de 2% din indemnizația brută lunară. În cazul magistraților SIIJ, acest spor era acordat indiferent de locul de muncă sau de domiciliu, constituind astfel o majorare salarială mascată,” se arată în acțiunea depusă de cei 28 de procurori ieșeni la Tribunal.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel a cerut respingerea acțiunii, argumentând că unii dintre reclamanți sunt pensionari, iar un altul reprezintă un procuror decedat în 2017. În analiza plângerii, magistrații Tribunalului s-au raportat la prevederile Codului Muncii, care specifică un termen de prescripție de trei ani pentru drepturile salariale. Astfel, cererea de chemare în judecată, înregistrată în februarie anul trecut, permitea reclamanților să solicite sporul doar pentru perioada de după 1 februarie 2020.

Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că diurna de 2% reprezintă un drept salarial, având același regim juridic, însă doar magistrații cu funcții similare celor din SIIJ pot invoca principiul nediscriminării. Conform hotărârii, acest spor ar fi aplicabil doar procurorilor cu un grad profesional de Parchet de pe lângă Curtea de Apel și cu o vechime de cel puțin 18 ani.

Tribunalul a constatat că jumătate dintre cei 28 de petenți se pensionaseră înainte de înființarea SIIJ, iar alții nu mai lucrau pentru Parchetul de pe lângă Curtea de Apel sau Tribunal. Cererea a fost acceptată doar pentru trei procurori care îndeplineau condițiile necesare: Diana Bâldea, fost procuror al Parchetului de pe lângă Tribunal, Diana Horodniceanu, fostă șefă de secție în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunal, și Ionela Gâmbuță, prim procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunal. Pentru aceștia, indemnizațiile vor fi recalculcate, incluzând sporul de 2%.

Parchetul de pe lângă Tribunal a contestat sentința, dosarul urmând să fie evaluat de Curtea de Apel.

Această cerere de sporuri salariale în instanță subliniază tensiunile și provocările din sistemul judiciar românesc, evidențiind totodată nevoia de clarificări legislative și de aplicare uniformă a drepturilor salariale pentru magistrați.