Acasă Blog Pagina 161

Metroul din Cluj pierde finanțarea din PNRR: Ciolacu propune certificatele verzi ca sursă alternativă de finanțare

Premierul Marcel Ciolacu a confirmat recent că proiectul metroului din Cluj-Napoca a pierdut finanțarea europeană de 300 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În contextul pierderii acestei surse esențiale de finanțare, autoritățile române explorează alternative, iar una dintre opțiunile vehiculate este utilizarea sumelor provenite din certificatele verzi, având în vedere că metroul reprezintă un mijloc de transport ecologic, scrie economedia.

Cauzele pierderii finanțării și soluțiile propuse

Potrivit premierului, Comisia Europeană a retras finanțarea din cauza unor întârzieri semnificative în procedurile de licitație, inclusiv probleme legate de publicarea licitației în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Pe lângă întârzieri, alte vicii de procedură au contribuit la decizia Comisiei, după cum a menționat deputatul clujean Sabin Sărmaș.

În fața acestor provocări, Ciolacu a anunțat că a început deja demersurile pentru identificarea unei surse alternative de finanțare. „Metroul de la Cluj nu se făcea doar cu 300 de milioane din PNRR; costul total al proiectului depășește două miliarde de euro”, a subliniat Ciolacu. El a menționat că există acces la o sumă de aproximativ 4,5 miliarde de euro din certificate verzi, fonduri care ar putea fi direcționate spre finanțarea metroului din Cluj, considerat transport verde.

Impactul asupra altor proiecte și poziția autorităților locale

Premierul a sugerat că aceste fonduri din certificate verzi ar putea finanța și alte proiecte de metrou, inclusiv în București. „Eu aș introduce și o porțiune din metroul din București. Să mergem să folosim acei bani pentru transport verde, respectiv metrou în Cluj și București”, a declarat Ciolacu.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a evidențiat anterior că proiectul metroului din Cluj este unul dintre cele mai întârziate din PNRR, în contrast cu alte proiecte, cum ar fi Magistrala M6 spre Otopeni, care se află deja într-un stadiu avansat de execuție.

Primarul orașului Cluj-Napoca, Emil Boc, a răspuns acestor informații subliniind că proiectul metroului va continua, menționând că „discuția despre finanțare este de natură tehnică” și că proiectul are deja un contract de finanțare din fonduri europene. Boc a asigurat publicul că lucrările vor începe în toamna acestui an, odată cu sosirea „cârtițelor” pentru săparea tunelurilor.

Metroul din Cluj pierde finanțarea din PNRR: Ciolacu propune certificatele verzi ca sursă alternativă de finanțare
Metroul din Cluj pierde finanțarea din PNRR: Ciolacu propune certificatele verzi ca sursă alternativă de finanțare

Investiții de peste 300.000.000 lei la Hidroelectrica! Se modernizează centralele hidroelectrice Vaduri, Remeți și Arcești

Hidroelectrica, principalul producător de energie electrică din România, a semnat contracte de modernizare pentru centralele hidroelectrice Vaduri, Remeți și Arcești, cu un consorțiu format din Hidroserv și UCMH.

Valoarea totală a contractelor depășește 306 milioane de lei, marcând un pas important în strategia de modernizare a infrastructurii companiei, scrie news.ro.

Detalii ale proiectelor de modernizare

  1. Centrala Hidroelectrică Vaduri

Modernizarea va viza hidroagregatul numărul 2 (HA2), stația de 110 kV, echipamentele mecanice și electrice ale centralei și barajului. Valoarea de bază a contractului este de 79.196.442 lei, cu o posibilă majorare de 7.823.304 lei pentru cheltuieli diverse și neprevăzute.

  1. Centrala Hidroelectrică Remeți

Proiectul include modernizarea hidroagregatului numărul 2 (HA2), a stației de 110 kV, a instalațiilor generale, nodului de presiune și Barajului Drăgan. Valoarea contractului este de 144.868.245 lei, cu o posibilă suplimentare de 14.388.433 lei pentru costuri neprevăzute.

  1. Centrala Hidroelectrică Arcești

Vor fi modernizate hidroagregatul numărul 2 și sistemul de automatizare și monitorizare aferent serviciilor hidroagregatului numărul 1. Valoarea de bază a contractului este de 82.390.687 lei.

Declarațiile oficialilor Hidroelectrica

Karoly Borbely, CEO Hidroelectrica, a subliniat importanța acestor proiecte pentru menținerea profitabilității companiei și consolidarea poziției de lider pe piața energetică din România. „Modernizarea acestor centrale este un pas strategic pentru un portofoliu sigur și eficient. Investițiile în infrastructură sunt fundamentale pentru securitatea energetică a României”, a afirmat Borbely.

Bogdan Badea, CIO Hidroelectrica, a evidențiat beneficiile realizării lucrărilor cu resurse interne: „Suntem bucuroși să putem realiza aceste lucrări cu un consorțiu format din firme pe care le avem în portofoliu. Faptul că reușim să facem lucrări complexe cu resurse interne ne consolidează poziția pe piață pe termen lung și asigură premise majore pentru dezvoltarea viitoare a Hidroelectrica.”

Rolul strategic al Hidroelectrica în piața energetică din România

Hidroelectrica administrează 187 de centrale hidroelectrice, cu o capacitate totală de producție de 6,3 MWh, și contribuie semnificativ la acoperirea necesarului de energie electrică al României. Compania nu doar că produce energie verde, dar furnizează și servicii tehnologice pentru Sistemul Energetic Național și deține un parc eolian de 108 MW la Crucea.

Investiții de peste 300.000.000 lei la Hidroelectrica! Se modernizează centralele hidroelectrice Vaduri, Remeți și Arcești
Investiții de peste 300.000.000 lei la Hidroelectrica! Se modernizează centralele hidroelectrice Vaduri, Remeți și Arcești

Marcel Ciolacu, noi măsuri de sprijin pentru pensionarii cu pensii mărite: OUG pentru majorare tichete sociale, medicamente compensate și ajutoare pentru încălzire

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că Executivul va adopta o ordonanță de urgență menită să asigure că pensionarii care au beneficiat de majorări ale pensiilor în urma recalculărilor vor continua să primească diverse ajutoare sociale și facilități fiscale.

Măsura este menită să ofere echitate și sprijin pensionarilor cu venituri mici, care altfel ar fi putut pierde accesul la aceste beneficii în urma creșterii pensiilor, scrie Agerpres.

Majorarea pragurilor de venit pentru acces la ajutoare sociale

Marcel Ciolacu a explicat că guvernul va crește limitele de venit pentru mai multe tipuri de ajutoare sociale, astfel încât pensionarii să continue să beneficieze de sprijinul necesar, chiar dacă veniturile lor au crescut datorită recalculării pensiilor.

„Adoptăm azi o măsură complementară recalculării pensiilor, ce asigură echitate pensionarilor care primesc tichete sociale, medicamente compensate și ajutoare pentru încălzire. Astfel, majorăm pragurile veniturilor obținute de aceștia pentru ca, și după recalculare, cei cu venituri reduse să primească în continuare ajutorul necesar”, a declarat Ciolacu.

Tichete sociale și medicamente compensate

Pentru tichetele sociale destinate achiziției de alimente, pragul maxim de venituri a fost majorat de la 2.000 lei la 2.210 lei pe lună. În cazul pensionarilor care beneficiază de compensarea cu 90% a prețului de referință al medicamentelor, plafonul de venit a fost majorat de la 1.830 lei la 2.020 lei pe lună. Aceste măsuri sunt menite să prevină excluderea pensionarilor de la ajutoarele necesare pentru a-și menține calitatea vieții, în contextul în care pensiile au fost recalibrate.

Ajutor pentru încălzire

Referitor la ajutoarele pentru încălzire, premierul a subliniat că sumele rezultate în urma recalculării pensiilor nu vor fi luate în considerare la stabilirea drepturilor pentru acest tip de ajutor. „Rămâne valabil ultimul talon de pensie emis înainte de recalculare. În acest fel, ne asigurăm că un număr cât mai mare de pensionari pot primi în continuare sprijinul în perioada 1 septembrie 2024 – 15 octombrie 2025”, a explicat Marcel Ciolacu. Această măsură vizează asigurarea unei protecții adecvate pentru pensionarii vulnerabili pe perioada sezonului rece.

Proiectul de lege privind plafonul de impozitare a pensiilor

Marcel Ciolacu a adăugat că o altă prioritate a coaliției PSD-PNL este adoptarea rapidă a proiectului de lege care vizează majorarea plafonului de impozitare a pensiilor la 3.000 de lei. Premierul a subliniat importanța dezbaterii acestui proiect în regim de urgență, astfel încât casele de pensii să aibă timp să adapteze sistemele pentru implementarea noilor reguli de la 1 octombrie.

„Adoptăm în proces accelerat acest proiect și dăm astfel timp caselor de pensii să pregătească sistemul pentru a aplica decizia din 1 octombrie”, a concluzionat Ciolacu.

Marcel Ciolacu, noi măsuri de sprijin pentru pensionarii cu pensii mărite: OUG pentru majorare tichete sociale, medicamente compensate și ajutoare pentru încălzire
Marcel Ciolacu, noi măsuri de sprijin pentru pensionarii cu pensii mărite: OUG pentru majorare tichete sociale, medicamente compensate și ajutoare pentru încălzire

S-a înțeles cu Cristi Borcea! Gigi Nețoiu, relansare în afaceri cu energie și imobiliare după condamnarea din „Dosarul Transferurilor”

Gigi Nețoiu, fostul deputat și om de afaceri controversat, s-a relansat în afaceri cu energie și imobiliare după ce a fost condamnat în „Dosarul Transferurilor”. Condamnat în 2014 la trei ani și patru luni de închisoare pentru implicarea sa în transferul fraudulos al unui jucător de fotbal, Nețoiu și-a continuat activitatea de afaceri și a fondat mai multe firme care generează profituri substanțiale, scrie LIBERTATEA.

Un trecut politic și fotbalistic tumultuos

În perioada 2012-2014, Nețoiu a fost deputat de Dolj, ales pe listele PP-DD, însă cariera sa politică a început în 1994 ca membru al PSD, unde a ajuns vicepreședinte al filialei Ilfov. După demisia sa din PSD în 2008, a trecut la UNPR, partidul condus de Gabriel Oprea, unde a deținut funcția de vicepreședinte. În 2012, Nețoiu s-a alăturat PP-DD, care l-a propulsat în Camera Deputaților, însă s-a reîntors rapid la UNPR.

Cunoscut ca fost acționar la cluburile de fotbal Rocar București, Dinamo și Universitatea Craiova, Gigi Nețoiu a fost implicat în numeroase afaceri, multe dintre ele prosperând în prezent, în ciuda problemelor sale legale.

Parteneriate strategice cu familia Borcea și Gabriel Oprea

După eliberarea sa condiționată la sfârșitul anului 2015, Nețoiu a fondat o serie de firme, multe dintre acestea având denumiri neobișnuite, dar care au reușit să genereze profituri considerabile. Una dintre firmele recente este Danubiu Cet Volt SRL, fondată în 2022 în satul Cetate, județul Dolj. Firma se ocupă cu producția de energie electrică și este administrată alături de Mihai-Angelo Borcea, fiul cel mic al lui Cristi Borcea, precum și alți asociați. Compania a raportat un profit de peste jumătate de milion de lei anul trecut.

De asemenea, Nețoiu este implicat în Agricola East Way Distribution SRL, înființată în 2012 și deținută în mod egal cu Patrik Borcea, fiul cel mare al lui Cristi Borcea. Firma a avut un profit de aproape un milion de lei anul trecut, după ce ani la rând a raportat pierderi.

În continuare, Nețoiu a fondat alte companii cu denumiri precum Dimineața la Cetate SRL, Seara la Cetate SRL, Răsăritul la Cetate SRL și Apusul la Cetate SRL, în care este asociat și cu Ana Maria Tudor, fiica generalului Gabriel Oprea. Aceste firme sunt implicate în producția de energie electrică și tranzacții imobiliare, toate având sediul în Cetate, județul Dolj, aproape de comuna natală a lui Nețoiu, Poiana Mare.

Un trecut pătat, dar o relansare ambițioasă

Gigi Nețoiu a fost condamnat în 2014 în „Dosarul Transferurilor” pentru implicarea sa în transferul fraudulos al jucătorului Alexa Dan de la Dinamo București la clubul Guoan Beijing din China. Nețoiu, împreună cu Cristi Borcea și Ioan Becali, a ascuns suma reală de transfer a jucătorului, cauzând clubului Dinamo un prejudiciu de 403.000 de euro. În urma rejudecării dosarului, Nețoiu a fost condamnat la trei ani și patru luni de închisoare.

În ciuda trecutului său infracțional, Nețoiu a reușit să se reinventeze în lumea afacerilor, unde continuă să colaboreze cu persoane influente din cercurile fotbalistice și politice, rămânând o figură controversată în peisajul de business din România. Cu toate acestea, rămâne de văzut cum vor evolua noile sale inițiative și dacă asocierile sale cu familii puternice vor aduce succes sau noi provocări legale.

S-a înțeles cu Cristi Borcea! Gigi Nețoiu, relansare în afaceri cu energie și imobiliare după condamnarea din „Dosarul Transferurilor”
S-a înțeles cu Cristi Borcea! Gigi Nețoiu, relansare în afaceri cu energie și imobiliare după condamnarea din „Dosarul Transferurilor”

Paradox energetic în România: Vara când consumăm cel mai mult plătim și importăm energie la prețuri mari, iarna când consumul e mai mic vindem energia la prețuri de nimic

România se confruntă cu un paradox energetic: vara, când consumul intern depășește producția, cumpărăm energie la prețuri foarte mari, iar iarna, când producția depășește consumul, exportăm energia la valori mult mai mici.

Această situație este generată de multiple cauze, printre care se numără infrastructura învechită, lipsa capacităților de stocare și fluctuațiile specifice surselor de energie regenerabilă, scrie LIBERTATEA.

Starea rețelelor electrice de transport din România este una precară, cu peste 80% din liniile electrice de transport realizate înainte de anul 2000, în perioada regimului comunist. Modernizarea acestor rețele este esențială pentru a putea gestiona mai eficient fluxurile de energie între zonele de producție și cele de consum, precum și pentru a integra mai bine sursele regenerabile de energie. Lipsa de investiții în infrastructura critică este un factor cheie care limitează capacitatea României de a face față cererii mari de energie din timpul verii.

Deși România dispune de capacități semnificative de producție de energie din surse regenerabile, există o congestie majoră în zonele cu potențial ridicat, precum Dobrogea. În această zonă, cererea de conectare la rețea depășește cu mult capacitatea disponibilă, ceea ce duce la întârzieri și la exploatarea incompletă a resurselor de energie regenerabilă. În 2024, Transelectrica a reușit să crească capacitatea disponibilă în zona Moldovei cu 848 MW, dar cererile continuă să crească într-un ritm accelerat.

România face parte din Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Electricitate (ENTSO-E), care facilitează tranzacționarea energiei electrice între statele membre. Totuși, există limite în ceea ce privește cantitățile de energie care pot fi importate din țările vecine, cum ar fi Bulgaria (1.560 MW), Ungaria (800 MW) și Serbia (500 MW). Aceste limite fac ca România să nu poată depinde în totalitate de importuri în perioadele de consum maxim.

Unul dintre marile obstacole în calea echilibrării producției și consumului de energie în România este lipsa capacităților adecvate de stocare. Soluțiile moderne, cum ar fi centralele de stocare cu acumulare prin pompaj sau acumulatorii de energie electrică, sunt aproape inexistente la scară națională. Acest deficit amplifică dependența de importuri în perioadele critice și limitează capacitatea țării de a gestiona fluctuațiile specifice energiilor regenerabile.

În timpul verii, temperaturile ridicate afectează negativ producția de energie din surse regenerabile. De exemplu, eficiența panourilor fotovoltaice scade cu aproximativ 30% din cauza supraîncălzirii, iar producția de energie eoliană este redusă în lipsa vântului. De asemenea, nivelurile scăzute ale apei și debitul redus al Dunării limitează producția centralelor hidroelectrice, creând astfel o cerere suplimentară pentru importuri de energie.

Pentru a atenua problemele generate de acest paradox energetic, sunt necesare investiții substanțiale în modernizarea infrastructurii și în crearea unor capacități de stocare adecvate. Transelectrica a anunțat planuri pentru a dubla capacitatea de import/export cu țările vecine până în 2030 și pentru a moderniza liniile de înaltă tensiune. Pe lângă acestea, investițiile în stocarea energiei la scară largă și în modernizarea infrastructurii de joasă și medie tensiune sunt esențiale pentru a crea un sistem energetic robust și flexibil.

De asemenea, un aspect crucial este implementarea tarifelor dinamice orare pentru a motiva consumatorii să își ajusteze comportamentul de consum în perioadele de vârf, ceea ce ar putea contribui la reducerea presiunii asupra rețelelor. Acest lucru necesită un grad ridicat de adopție a contoarelor inteligente și o conștientizare sporită din partea publicului.

România trebuie să adopte o abordare integrată care să includă modernizarea infrastructurii, dezvoltarea capacităților de stocare, optimizarea producției și consumului de energie, și educarea publicului în vederea unor comportamente mai responsabile. Numai prin astfel de măsuri se poate reduce dependența de importuri scumpe și se poate valorifica eficient potențialul surselor regenerabile pentru a crea un sistem energetic sustenabil și competitiv.

Paradox energetic în România: Vara când consumăm cel mai mult plătim și importăm energie la prețuri mari, iarna când consumul e mai mic vindem energia la prețuri de nimic
Paradox energetic în România: Vara când consumăm cel mai mult plătim și importăm energie la prețuri mari, iarna când consumul e mai mic vindem energia la prețuri de nimic

Primarul din Limanu acuză Apele Române de neglijență în gestionarea zonelor inundabile din 2 Mai și Vama Veche

Primarul comunei Limanu, Daniel Georgescu, a lansat acuzații grave la adresa Administrației Naționale Apele Române (ANAR), susținând că instituția închiriază agenților economici zone vulnerabile la inundații în stațiunile 2 Mai și Vama Veche, fără a analiza cererile administrației locale privind gestionarea adecvată a acestor terenuri.

Aceste stațiuni, care aparțin de comuna Limanu, se confruntă frecvent cu inundații severe în timpul ploilor torențiale, în special în sezonul estival, scrie G4Media.

Primarul acuză lipsa de colaborare și neglijență în gestionarea riscurilor de inundații

Daniel Georgescu a declarat că administrația locală se confruntă cu consecințe devastatoare din cauza inundațiilor, inclusiv case inundate, plaje distruse și drumuri impracticabile. El susține că de fiecare dată când ploile torențiale lovesc zona, autoritățile locale sunt lăsate să gestioneze singure situațiile de criză, fără sprijin sau măsuri preventive din partea ANAR.

„Am făcut apel către Apele Române, de nenumărate ori, ca aceste zone cu probleme să nu mai fie închiriate agenților economici în timpul sezonului estival. Solicitările noastre nu au fost nici măcar analizate. Este absolut necesară intervenția pentru executarea unor lucrări hidrotehnice de specialitate pentru reconstruirea canalelor de deversare a apelor. De fiecare dată suntem puși în fața unor dezastre pe care trebuie să le gestionăm singuri,” a declarat primarul Georgescu.

Replica ANAR: Inundațiile nu sunt legate de închirierea plajelor

În replică, Administrația Națională Apele Române a transmis că inundațiile care au afectat sudul litoralului nu au legătură cu închirierea sectoarelor de plajă către agenții economici. ANAR a explicat că inundațiile au fost cauzate de precipitații abundente, cu valori de peste 225 l/mp în Mangalia, și că problema principală este infrastructura de canalizare subdimensionată, nu activitatea de închiriere a plajelor.

„Inundațiile nu au nicio legătură cu închirierea sectoarelor de plajă, care se face prin licitație. Este nevoie de investiții în infrastructura de colectare a apelor pluviale și o sistematizare urbanistică. Colectarea apelor pluviale și dirijarea lor către mare sunt responsabilitatea primăriei sau a altor operatori locali,” a precizat Anamaria Agiu, purtătorul de cuvânt al ANAR.

Impactul inundațiilor asupra stațiunilor 2 Mai și Vama Veche

Vineri noapte și sâmbătă dimineață, mai multe stațiuni din sudul litoralului, inclusiv 2 Mai și Vama Veche, au fost grav afectate de inundații, în urma ploilor torențiale care au lovit zona. Aceste stațiuni sunt printre cele mai populare destinații turistice din România în timpul verii, iar inundațiile au cauzat pagube semnificative, afectând atât infrastructura cât și siguranța turiștilor.

Primarul Georgescu a subliniat necesitatea unor lucrări hidrotehnice pentru a preveni inundațiile viitoare și a proteja locuitorii și turiștii. El a făcut apel la autoritățile de specialitate să intervină prompt și să colaboreze pentru a implementa soluții eficiente de gestionare a apelor pluviale.

Necesitatea unor măsuri urgente și investiții în infrastructură

Situația din 2 Mai și Vama Veche scoate în evidență vulnerabilitatea zonelor de coastă din sudul litoralului românesc la fenomenele meteorologice extreme. Primarul Georgescu insistă că intervenția ANAR și investițiile în infrastructura de canalizare sunt esențiale pentru a preveni alte dezastre similare.

Primarul din Limanu acuză Apele Române de neglijență în gestionarea zonelor inundabile din 2 Mai și Vama Veche
Primarul din Limanu acuză Apele Române de neglijență în gestionarea zonelor inundabile din 2 Mai și Vama Veche

Ministrul PSD al Turismului, Radu Oprea, REVOLTAT de noile complexe imobiliare: „Noțiunea de stațiune a fost stricată pe litoral din cauza construcțiilor haotice”

Radu Oprea, ministrul PSD al Turismului, a declarat sâmbătă, în stațiunea Neptun, că dezvoltarea imobiliară necontrolată a afectat grav conceptul de stațiune pe litoralul românesc.

Construcțiile de blocuri de apartamente, care au fost ridicate în paralel cu hotelurile, au transformat multe dintre stațiuni, făcând dificilă promovarea lor ca destinații turistice pentru străini, scrie G4Media.

Problema construcțiilor necontrolate în Năvodari și Mamaia

Ministrul Oprea a subliniat că cele mai afectate stațiuni sunt Năvodari și Mamaia, unde dezvoltarea imobiliară a fost accelerată în ultimii 20 de ani, sub conducerea primarilor PSD Radu Mazăre și Nicolae Matei. Ambii foști edili au avut probleme penale, fiind condamnați pentru fapte de corupție legate de retrocedări ilegale și emiteri de autorizații de construcție nejustificate.

„Am stricat conceptul de stațiune. Avem blocuri de apartamente la un loc cu hotelurile, iar asta afectează capacitatea de a mai promova stațiunile de pe litoral pentru turiștii străini din țări ca Franța, Israel sau Marea Britanie. Este dificil să spunem o poveste turistică convingătoare fără o strategie coerentă de dezvoltare,” a declarat Radu Oprea.

Retrocedări și corupție la nivel local

Haosul imobiliar din Năvodari și Mamaia a fost marcat de decizii controversate ale foștilor primari PSD. Nicolae Matei, fost primar al Năvodariului, a fost condamnat în mai multe dosare penale, inclusiv pentru corupție și retrocedări ilegale. În 2016, a fost condamnat la 1,6 ani de închisoare pentru dare de mită și într-un alt dosar a primit o condamnare inițială de 9 ani, fiind acuzat că a retrocedat ilegal terenuri. În stațiunea Mamaia, fostul primar Radu Mazăre a retrocedat plaje și spații verzi, ceea ce i-a adus o condamnare definitivă la 9 ani de închisoare în 2019 pentru constituirea unui grup infracțional organizat.

Construcțiile haotice au continuat și sub conducerea actualului primar din Năvodari, Florin Chelaru, tot de la PSD, perpetuând dezvoltarea necontrolată și afectând grav peisajul turistic al stațiunilor.

Problemele de infrastructură și inundațiile recente

La evenimentul „Universitatea de Vară a PES Activists România” desfășurat în Neptun, ministrul PSD al Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a subliniat problemele infrastructurii din stațiunile de pe litoral, menționând că inundațiile severe care au afectat recent zone precum Vama Veche și alte stațiuni sunt rezultatul neglijenței autorităților locale pe parcursul decadelor.

„Nepăsarea de zeci de ani a autorităților locale, care nu au făcut nimic pentru infrastructura acestor stațiuni, este evidentă în efectele inundațiilor recente. Lipsa investițiilor în sistemele de canalizare și drenaj contribuie la haosul actual,” a afirmat Câciu.

Impactul pe termen lung asupra turismului pe litoralul românesc

Situația din Năvodari și Mamaia reflectă un model mai amplu de dezvoltare necontrolată și corupție care afectează litoralul românesc. Absența unei planificări urbane riguroase și prioritizarea intereselor imobiliare în detrimentul protejării peisajului și a infrastructurii turistice pune în pericol atractivitatea stațiunilor românești pentru turiștii străini.

Ministrul PSD al Turismului, Radu Oprea, REVOLTAT de noile complexe imobiliare: „Noțiunea de stațiune a fost stricată pe litoral din cauza construcțiilor haotice”
Ministrul PSD al Turismului, Radu Oprea, REVOLTAT de noile complexe imobiliare: „Noțiunea de stațiune a fost stricată pe litoral din cauza construcțiilor haotice”

Parcarea din Parcul Pantelimon unde un adolescent a omorât un băiețel de 9 ani, construită ilegal și fără trotuar

0

Primăria Sectorului 3 din București a realizat parcarea de-a lungul Șoselei Gării Cățelu, între stația de metrou Pantelimon și intrarea în Parcul Pantelimon, fără a obține avizul necesar de la Brigada Rutieră, potrivit informațiilor făcute publice de grupul civic „Vrem schimbare”.

Această parcare, cu o capacitate de aproximativ 500 de locuri, a fost amenajată în 2018 în zona dintre șosea și parc și nu dispune de trotuar, punând în pericol siguranța pietonilor, scrie G4Media.

Brigada Rutieră a informat recent că nu a emis avizul pentru configurația actuală a parcării, iar Primăria Sectorului 3 a fost sancționată pentru nerespectarea legislației rutiere, conform articolului 105 din OUG 195/2002. Amenajările rutiere, inclusiv semnalizarea necesară, trebuie efectuate cu avizul poliției rutiere, lucru care nu s-a întâmplat în cazul parcării de lângă Parcul Pantelimon.

Accidentul tragic din parcare

Lipsa de siguranță a infrastructurii a devenit evidentă în urma unui accident grav petrecut în luna iulie, când un adolescent de 16 ani, fără permis de conducere, a pierdut controlul volanului într-un incident care a dus la moartea unui băiat de 9 ani și la rănirea gravă a surorii sale de 6 ani, căreia i-a fost amputat un picior. Accidentul a avut loc în seara zilei de 28 iulie, când adolescentul a condus o mașină pe aleea de acces a parcării, a acroșat trei vehicule parcate și i-a lovit pe cei doi frați.

Procurorii au stabilit că tânărul de 16 ani nu avea experiență de conducere și se afla sub influența protoxidului de azot în momentul incidentului. Acesta a condus mașina pe o distanță de aproximativ 145 de metri, în timp ce discuta la telefon prin apel video și inhala gazul dintr-un balon. În urma accidentului, minorul a fost arestat preventiv și este cercetat pentru omor, tentativă de omor, conducere fără permis și părăsirea locului accidentului.

Problemele infrastructurii și lipsa trotuarelor

Grupul „Vrem schimbare”, care militează pentru drepturile pietonilor și pentru trotuare libere în București, a adus în atenția publică problemele legate de lipsa infrastructurii pietonale în zona parcării. Conform acestora, accesul în Parcul Pantelimon se face direct din parcare, fără un trotuar adecvat care să asigure siguranța pietonilor.

Această parcare, construită prin desființarea unei bucăți de spațiu verde și a unui trotuar existent, a fost realizată fără respectarea normelor legale de siguranță rutieră, fapt recunoscut și sancționat de poliție.

Investițiile Primăriei Sectorului 3 și controversa avizului

Parcarea din Parcul Pantelimon face parte dintr-un proiect mai amplu al Primăriei Sectorului 3, care include investiții de 11,5 milioane de euro pentru amenajarea unui parc acvatic și a unui centru SPA multifuncțional, integrate în suprafața de 6 hectare a parcului. În plus, restul de 37 de hectare ale parcului urmează să fie reabilitate, cu modernizări ale locurilor de joacă, aleilor și sistemelor de iluminat și irigare.

Accidentul tragic și lipsa avizului pentru parcare subliniază necesitatea unui management mai responsabil și al unei planificări adecvate a infrastructurii urbane pentru a preveni astfel de tragedii. Comunitatea și autoritățile trebuie să colaboreze pentru a asigura respectarea legii și protejarea cetățenilor în spațiile publice.

Parcarea din Parcul Pantelimon unde un adolescent a omorât un băiețel de 9 ani, construită ilegal și fără trotuar
Parcarea din Parcul Pantelimon unde un adolescent a omorât un băiețel de 9 ani, construită ilegal și fără trotuar

Guvernul României vrea să majoreze ținta de deficit la 7% din PIB, de la 6,8% negociat cu Comisia Europeană

Guvernul României plănuiește să majoreze ținta de deficit bugetar la 7% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru acest an, în creștere față de pragul de 6,8% negociat în prezent cu Comisia Europeană, potrivit surselor guvernamentale citate de Economedia.

Executivul speră să obțină un acord cu Comisia Europeană prin care să se reducă gradual deficitul, cu o scădere de 0,5% în 2026 și o reducere suplimentară cuprinsă între 0,5% și 0,7% în următorii ani. Această abordare urmărește o stabilizare bugetară pe termen lung, evitând astfel măsuri fiscale drastice într-o perioadă de investiții semnificative.

Planul Guvernului pentru reducerea deficitului bugetar

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat săptămâna trecută că România va cere Comisiei Europene un acord pe o perioadă de șapte ani pentru reducerea deficitului. Ciolacu a subliniat că această solicitare este esențială, deoarece cele mai mari investiții din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vor avea loc în 2025 și 2026, iar termenul limită pentru finalizarea acestora este sfârșitul anului 2026.

„Am discutat despre un nou acord în ceea ce privește deficitul României. Venim cu propunerea de a avea un acord pe 7 ani. Am explicat de ce ne dorim acest lucru. Pentru că cele mai mari investiții vor urma în 2025 și 2026. PNRR are un deadline la sfârșitul anului 2026 în ceea ce privește investițiile”, a explicat premierul.

Impactul asupra reformelor fiscale și măsurilor bugetare

Premierul a menționat că reducerea deficitului bugetar nu va atinge pragul de 8% în acest an și că România a solicitat să aibă o reducere graduală pe parcursul celor șapte ani. În plus, Ciolacu a precizat că nu anticipează necesitatea unor creșteri de taxe în viitorul apropiat: „Nu cred că va veni cu măsuri de creșteri de taxe. Cum n-am venit nici în 2024, nici în 2025”, a spus acesta.

În cadrul discuțiilor cu Comisia Europeană, Guvernul României examinează și opțiunea de a ajusta plafonul pentru microîntreprinderi, fie în contextul reformei fiscale, fie prin renunțarea la anumite fonduri din PNRR pentru a evita ajustarea plafonului.

Guvernul României vrea să majoreze ținta de deficit la 7% din PIB, de la 6,8% negociat cu Comisia Europeană
Guvernul României vrea să majoreze ținta de deficit la 7% din PIB, de la 6,8% negociat cu Comisia Europeană

Bani pentru AGRICULTURĂ: 4 măsuri pentru fermierii afectați de secetă. Asigurări pentru culturi, credite modificate și despăgubiri de 1.000 lei/hectar

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat în cadrul ședinței de guvern că vor fi implementate patru măsuri esențiale pentru sprijinirea fermierilor români grav afectați de seceta severă din acest an.

Aceste măsuri, care vor fi supuse aprobării în următoarele ședințe de Guvern, includ mecanisme de asigurare pentru culturi, modificări la programele de creditare pentru fermieri și acordarea de despăgubiri înainte de începerea lucrărilor de toamnă, scrie G4food.ro.

Măsura 1: Mecanism de asigurare pentru culturi afectate de secetă

Prima măsură propusă de Ministerul Agriculturii este crearea unui mecanism de asigurare a culturilor împotriva secetei, care va acoperi o suprafață de 7 milioane de hectare, incluzând culturi de toamnă și primăvară. Conform declarațiilor ministrului Barbu, acest sistem de asigurare va oferi despăgubiri de până la 3.000 de lei pe hectar pentru pierderile cauzate de secetă.

„Am colaborat cu mediul bancar și cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru a agrea acest mecanism de asigurare, care vine ca o măsură vitală de protecție pentru agricultori în fața provocărilor climatice extreme”, a explicat Barbu.

Măsura 2: Modificarea programului Creditul Fermierului

A doua măsură vizează modificarea programului Creditul Fermierului, crescând gradul de garantare oferit de Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) la 100% din fondurile disponibile prin Ministerul Agriculturii. Această schimbare este menită să sprijine afacerile agricole, facilitând rambursarea ratelor pentru anii 2023-2024 și reducând presiunea financiară asupra fermierilor, inclusiv pentru cei cu credite restante care dețin un proces-verbal de constatare a calamităților.

„Bugetul alocat pentru schema de ajutor de stat va fi majorat de la 1,4 miliarde la 1,8 miliarde de lei, fără a impacta deficitul bugetar, asigurând astfel sprijinul necesar pentru menținerea viabilității economice a fermierilor români”, a adăugat ministrul.

Măsura 3: Suspendarea creditelor și a execuțiilor silite

A treia măsură prevede suspendarea automată a creditelor cu dobânzi mai mari de 2% plus ROBOR, a ratelor restante, dobânzilor și comisioanelor scadente pentru fermierii care dețin procese-verbale de calamitate pentru anii agricoli 2023-2024. Această suspendare se aplică până la 31 decembrie 2025 și include și oprirea operațiunilor de executare silită pentru datorii către bănci, IFN-uri, furnizori de utilități și distribuitori de inputuri agricole.

„Scopul acestei măsuri este să reducem presiunea financiară asupra fermierilor care au suferit pierderi masive din cauza secetei, oferindu-le răgazul necesar pentru a-și redresa activitatea agricolă fără teama de penalități sau execuții silite”, a explicat Barbu.

Măsura 4: Despăgubiri de 1.000 lei pe hectar înainte de lucrările de toamnă

Ultima măsură anunțată prevede acordarea de despăgubiri de 1.000 lei pe hectar pentru fermierii afectați, înainte de începerea lucrărilor de toamnă. Ministrul a subliniat că peste 80% din procesele-verbale de constatare a calamităților sunt deja finalizate și estimează că toate formalitățile vor fi încheiate până la 15 septembrie, asigurând astfel sprijinul necesar la timp pentru fermieri.

4 măsuri pentru fermierii afectați de secetă. Asigurări pentru culturi, credite modificate și despăgubiri de 1.000 lei/hectar
4 măsuri pentru fermierii afectați de secetă. Asigurări pentru culturi, credite modificate și despăgubiri de 1.000 lei/hectar