Niculae Havrileț, fostul șef al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) și fost secretar de stat în Ministerul Economiei, a fost trimis în judecată de către Direcția Națională Anticorupție (DNA).

Acesta este acuzat de primirea de foloase necuvenite, fiind suspectat că ar fi încasat ilegal venituri în valoare de 1,19 milioane de lei din partea unor companii din domeniul energiei, precum OMV Petrom, Electrica și Electrica Distribuție, scrie G4Media.

Conform rechizitoriului întocmit de DNA, Niculae Havrileț ar fi încălcat prevederile Legii 78/2000, care interzice unei persoane care controlează sau supraveghează un operator economic privat să desfășoare activități pentru acesta, fie concomitent cu funcția de control, fie în termen de cinci ani de la încetarea acesteia. În acest caz, Havrileț este acuzat că, în perioada 2019-2024, a deținut funcții de conducere la Electrica, Distribuție Energie Electrică România și OMV Petrom, în timp ce încă se afla sub incidența acestei restricții legale.

În perioada 2019-2024, Niculae Havrileț a ocupat mai multe poziții în cadrul companiilor menționate. Printre acestea se numără funcția de membru în Consiliul de Administrație al Electrica, director general la Distribuție Energie Electrică România și membru al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom. Aceste funcții i-au adus venituri de 1,19 milioane de lei, sumă pe care DNA o consideră drept foloase necuvenite.

Procurorii au solicitat confiscarea acestei sume, iar în cadrul procesului s-a pus sechestru pe mai multe bunuri ale lui Havrileț. În timpul urmăririi penale, fostul secretar de stat a refuzat să ofere declarații.

În contextul anchetei penale, în februarie 2024, Havrileț a renunțat la funcția de membru al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, pe care o ocupa din martie 2020. Deși OMV a anunțat această decizie la Bursa de Valori București, nu a fost oferită o motivare oficială.

Acesta nu este primul dosar penal în care este implicat Niculae Havrileț. În urmă cu aproape două decenii, el a fost urmărit penal de DNA pentru neglijență în serviciu, în perioada în care a fost președinte al Agenției Domeniilor Statului (1998-2000). Cu toate acestea, în 2010, instanțele au decis achitarea sa definitivă.

Procesul actual, care se află în faza de Cameră Preliminară la Tribunalul București, ar putea avea un impact semnificativ asupra carierei și reputației lui Niculae Havrileț, fostul șef al ANRE fiind acuzat de grave abateri de la lege, într-un domeniu de o importanță crucială pentru economia națională.

Lucian Radu, inspectorul șef adjunct al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Sibiu, se află sub investigația procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) pentru că ar fi informat diverse firme despre controalele pe care inspectorii din subordinea sa urmau să le desfășoare.

Anchetatorii au descoperit că, în unele situații, avertizările erau transmise prin intermediul soției sale, care avea contracte de consultanță cu societățile vizate, scrie G4Media.

Potrivit unui comunicat emis de DNA, Serviciul Teritorial Alba-Iulia a început urmărirea penală împotriva lui Lucian Radu, acesta fiind cercetat pentru săvârșirea a șapte infracțiuni, printre care se numără folosirea de informații confidențiale și trafic de influență. De asemenea, soția sa și o altă persoană sunt investigate pentru complicitate la utilizarea de informații nedestinate publicității și pentru instigare la aceste fapte.

Ancheta DNA a relevat că, în perioada aprilie-iulie 2024, Lucian Radu ar fi informat directorii unor companii și conducătorii unor instituții publice din județul Sibiu despre controalele iminente ale inspectorilor ITM, cu scopul de a preveni aplicarea sancțiunilor. În unele cazuri, aceste informații erau transmise prin soția sa, care administra o firmă de consultanță în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM), consolidând astfel relațiile comerciale cu aceste societăți.

De asemenea, Lucian Radu ar fi intervenit în mod direct pentru a influența rezultatele unor controale. De exemplu, pe 9 mai 2024, el ar fi solicitat inspectorilor ITM să reducă amenda impusă unei firme de service auto de la 40.000 de lei la jumătate. Într-un alt caz, pe 5 iunie 2024, Radu ar fi cerut unui inspector să întrerupă un control la o firmă cu care soția sa avea contracte, evitând astfel aplicarea unei sancțiuni care ar fi putut afecta relațiile comerciale.

În prezent, Lucian Radu se află sub control judiciar, cu interdicția de a părăsi teritoriul României fără acordul procurorilor și de a comunica cu persoanele implicate în anchetă. De asemenea, el nu poate exercita funcția de inspector șef adjunct al ITM Sibiu pe durata măsurii preventive.

Cazul atrage atenția asupra integrității în administrația publică și subliniază necesitatea unei transparențe sporite în relația dintre autorități și mediul de afaceri. Ancheta DNA este în desfășurare, iar rezultatele finale vor fi decisive pentru viitorul profesional al lui Lucian Radu și pentru credibilitatea instituției pe care o reprezintă.

Curtea de Apel Iași a dispus confiscarea a aproape 2,2 milioane de lei (peste 560.000 de euro) de la Daniela Druguș, fostă directoare general administrativă la Universitatea de Medicină și Farmacie Gr. T. Popa din Iași, după ce a constatat că aceasta nu poate justifica proveniența sumelor de bani. Decizia instanței nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, scrie G4Media.

Conform portalului instanței, Daniela Druguș nu a reușit să justifice proveniența unor sume considerabile de bani depuse în conturi bancare și utilizate pentru achiziții imobiliare. În speță, instanța a menționat următoarele sume și active ca fiind nejustificate:

1. Depozite în numerar:
   • 100.000 lei (27.374 euro) depuși pe 29.04.2008 într-un cont curent la BRD.
   • 170.000 lei (46.617,48 euro) depuși pe 02.05.2008 în același cont.
   • 350.000 lei (96.357,67 euro) depuși pe 05.05.2008 în același cont.
   • 4.000 euro (16.251,6 lei) depuși pe 06.01.2009 într-un cont curent la BRD.
   • 20.000 lei (4.911,59 euro) depuși pe 07.01.2009 într-un cont de economii la BRD.
   • Alte sume similare depuse în anii următori.
2. Sumă identificată în urma percheziției domiciliare:
   • 81.000 lei (19.065,55 euro) descoperiți la domiciliul Danielei Druguș în timpul unei percheziții efectuate de DNA Iași pe 07.02.2011.
3. Imobile nejustificate:
   • Două case din Iași, evaluate la 758.037,46 lei (189.524,97 euro) și 520.325,29 lei (133.079,30 euro), construite în perioada iulie 2007 – septembrie 2009, respectiv iulie 2007 – octombrie 2009.

Agenția Națională de Integritate (ANI) a sesizat Curtea de Apel Iași în 2016, punând sub semnul întrebării proveniența averii Danielei Druguș. În urma investigațiilor și a procesului, instanța a decis că sumele menționate nu pot fi justificate din venituri legale și, prin urmare, a dispus confiscarea acestora.

Decizia Curții de Apel Iași nu este definitivă. Daniela Druguș are posibilitatea de a contesta hotărârea la Înalta Curte de Casație și Justiție, ceea ce înseamnă că procesul ar putea continua pentru clarificarea finală a situației.

Acest caz atrage atenția asupra importanței transparenței și integrității în gestionarea averilor de către funcționarii publici, subliniind rolul esențial al instituțiilor de control și justiție în asigurarea respectării legii.

Cazul Danielei Druguș reflectă un exemplu semnificativ al modului în care instituțiile statului investighează și acționează împotriva funcționarilor publici care nu pot justifica sursele de îmbogățire. Decizia de confiscare a sumelor nejustificate transmite un mesaj clar despre toleranța zero față de corupție și îmbogățire ilicită, contribuind la consolidarea încrederii publice în sistemul de justiție.

Au avut loc peste 60 de percheziții domiciliare și ale unor autovehicule în Republica Moldova, inclusiv la sediile unor persoane juridice, într-un dosar deschis de autoritățile române.

Acest dosar vizează comiterea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune, acces fără drept la un sistem informatic, efectuarea de operațiuni în mod fraudulos, fals informatic, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, șantaj și spălare a banilor, scrie G4Media.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală, împreună cu polițiști din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și ai Direcției Investigații Criminale, au efectuat simultan activități de urmărire penală cu autoritățile judiciare din Republica Moldova – Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Dosarul aflat pe rolul DIICOT – Structura Centrală a fost constituit ca urmare a unei sesizări formulate de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Ulterior, în dosar au fost reunite 120 de dosare penale înregistrate la alte unități de parchet, privind sesizările formulate de 150 de persoane vătămate.

„Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că în cursul anului 2022, pe teritoriul Republicii Moldova a fost constituit un grup infracțional organizat. Membrii acestuia au creat și distribuit în mediul virtual reclame care promovau câștiguri sigure, rapide și substanțiale prin investiții reduse în acțiuni/monede virtuale prin intermediul unor platforme de tranzacționare online.” au stabilit anchetatorii.

Reclamele erau însoțite de imagini ale unor persoane cu notorietate sau sigle ale unor unități bancare, publicații de specialitate economică sau posturi de televiziune, pentru a le conferi credibilitate. Aceste reclame aveau atașate link-uri către pagini web create de membrii grupării, care simulau platforme de investiții. Odată accesate, se deschidea un formular de înregistrare în care persoana trebuia să completeze numele, numărul de telefon și adresa de email.

„Ulterior, persoanele erau contactate de membri ai grupului infracțional care, folosind identități false (consultant financiar, broker de asigurări, recuperator de creanțe, ofițer de securitate cibernetică, consilier personal de investiții, expert financiar etc.), le induceau în eroare. Aceștia le prezentau ca adevărată împrejurarea mincinoasă că, investind în acțiuni/monede virtuale, vor obține câștiguri sigure și rapide.” detaliază procurorii DIICOT.

După transmiterea documentelor și transferul sumei către conturile indicate de membrii grupului, persoanele vătămate erau îndrumate să instaleze programe informatice care permiteau controlul de la distanță al sistemului informatic pe care erau instalate. Astfel, infractorii obțineau acces atât la sistemele informatice ale victimelor, cât și la aplicațiile de mobile/internet banking și implicit la conturile bancare și conturile deschise pe platformele de monede virtuale.

În situațiile în care victimele își manifestau reticența de a continua investițiile sau de a plăti „taxele” pentru profitul obținut, făptuitorii recurgeau la amenințări. Prejudiciul total înregistrat de victime se ridică la aproximativ 15 milioane de lei.

În vederea soluționării cauzei, prin intermediul Eurojust, au avut loc întâlniri de coordonare între autoritățile judiciare din România și Moldova. La data de 19 martie 2024, a fost încheiat un Acord privind constituirea unei echipe comune de anchetă între autoritățile judiciare române, DIICOT – Structura Centrală și autoritățile judiciare din Republica Moldova – Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Pe 7 august, au fost puse în aplicare peste 60 de mandate de percheziție domiciliară și a unor autovehicule în Republica Moldova, fiind identificate și ridicate calculatoare, laptopuri, unități de stocare a datelor, ștampile, înscrisuri, arme letale și muniție (două pistoale și o pușcă de vânătoare), sume de bani, precum și alte mijloace de probă. A fost dispusă măsura sechestrului asupra a 10 autoturisme.

La activitățile desfășurate în Republica Moldova au participat și specialiști din cadrul DIICOT – Structura Centrală, precum și polițiști din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și Direcției Investigații Criminale. Autoritățile judiciare din Republica Moldova au reținut 12 suspecți. Acțiunea a beneficiat de sprijinul Europol și SELEC.

Această anchetă arată amploarea și sofisticarea operațiunilor desfășurate de grupările infracționale transfrontaliere, subliniind necesitatea unei cooperări internaționale eficiente pentru combaterea criminalității organizate.

Distribuie acest articol pentru a informa publicul despre riscurile asociate investițiilor online necertificate și despre eforturile autorităților de a combate aceste practici ilegale.