Sindicatul Europol a lansat, vineri, un nou set de critici privind calitatea uniformelor polițienești, acuzând că, deși acestea au un design mai modern, materialele și execuția sunt sub standardele acceptabile.

În ciuda problemelor repetate semnalate de polițiști, Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) se pregătește să semneze noi contracte în valoare de 65 milioane de euro pentru furnizarea de uniforme până în 2027, transmite News.ro.

Uniforme moderne, dar de calitate îndoielnică

Conform Europol, noile uniforme ale Poliției Române, introduse acum doi ani, au adus o schimbare estetică, însă beneficiile se opresc aici. Sindicatul critică dur materialele de proastă calitate și execuția defectuoasă a acestor uniforme. „Pantaloni care se rup în zonele de tensiune, tricouri de pe care se dezlipesc accesoriile, geci și bluze din care ies ațele” sunt doar câteva dintre problemele semnalate la nivel național.

Licitații mamut de milioane de euro

Sindicaliștii avertizează că IGPR urmează să organizeze trei licitații majore, cu o valoare totală de 324,25 milioane lei (aproximativ 64,85 milioane euro), pentru a asigura uniformele polițiștilor în perioada 2025-2027. Ei critică lipsa de consultare a polițiștilor în acest proces, susținând că achizițiile viitoare vor aduce aceleași probleme de calitate și utilitate, fără a se lua în considerare nevoile reale ale personalului din teren.

Reacția IGPR: Specificațiile tehnice sunt respectate

În replică, Poliția Română a declarat că procedura de achiziție pentru noile uniforme s-a derulat în conformitate cu legislația în vigoare și specificațiile tehnice au fost respectate. „Produsele livrate s-au încadrat în specificațiile tehnice stabilite prin contract, iar în cazurile în care au fost sesizate neconformități, articolele de îmbrăcăminte au fost înlocuite fără costuri suplimentare pentru polițiști,” a transmis IGPR.

Garanții și înlocuiri fără costuri suplimentare

IGPR a subliniat că, pentru orice deteriorare a uniformelor, polițiștii au posibilitatea de a solicita înlocuirea acestora prin intermediul structurilor teritoriale. De asemenea, pentru a asigura calitatea, produsele au fost verificate suplimentar la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie București, iar rezultatele au confirmat conformitatea acestora cu specificațiile tehnice.

Criticile aduse de Sindicatul Europol cu privire la calitatea uniformelor polițienești sunt departe de a fi o noutate, dar în contextul unor noi contracte majore, aceste preocupări capătă o importanță crescută. Rămâne de văzut dacă noile achiziții vor reuși să răspundă nevoilor reale ale polițiștilor sau dacă problemele semnalate vor persista, afectând moralul și eficiența forțelor de ordine din România.

La mai puțin de un an de la demisia sa din funcția de șef al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Constanța, chestorul Adrian Constantin Glugă a fost detașat în calitate de consul al României în Pakistan.

Această numire a fost făcută în secret și a fost dezvăluită recent de către Europa Liberă, informația fiind ulterior confirmată și de presa locală.

Conform sursei citate, Adrian Glugă a fost detașat în Pakistan începând cu 7 mai 2024. Numirea sa ca și consul al României nu a fost făcută publică de Ministerul Afacerilor Externe (MAE), singurul loc unde a fost menționată fiind declarația de interese pe 2024, disponibilă pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI).

MAE a confirmat, pentru Europa Liberă, că Glugă a fost detașat în calitate de consul la secția consulară a Ambasadei României în Pakistan. Ministerul a explicat că detașarea s-a făcut pentru a acoperi posturile vacante din Serviciul Exterior, în special în state unde activitatea consulară este deosebit de intensă, și a justificat necesitatea acestei măsuri prin creșterea cererilor de vize din partea pakistanezilor.

O numire controversată, pe fondul demisiei forțate din Poliție

Adrian Glugă a demisionat din funcția de șef al IPJ Constanța în urma tragediei din localitatea 2 Mai, din august 2023, unde doi tineri au fost uciși de șoferul Vlad Pascu, aflat sub influența drogurilor. Incidentul a scos la iveală numeroase deficiențe în modul de intervenție al poliției, culminând cu concluziile anchetei realizate de Corpul de Control al ministrului de Interne, Cătălin Predoiu. Ministrul a declarat atunci că modul de intervenție a fost marcat de „încălcări ale normelor”, pe fondul unei „pregătiri profesionale precare” și al unei „lipse de experiență” în rândul personalului implicat.

După ce Predoiu a anunțat declanșarea cercetării prealabile pentru neglijență în serviciu față de Glugă, acesta și-a depus demisia, un gest care a atras atenția publicului și a opiniei publice.

Tragedia de la 2 Mai: Un moment de cotitură în cariera lui Glugă

Pe 19 august 2023, Vlad Pascu, un tânăr de 19 ani, a intrat cu mașina într-un grup de pietoni în apropierea localității 2 Mai, provocând moartea a două persoane și rănirea altor șase. Cu doar o oră înainte de accident, Pascu fusese oprit de poliție și în mașina sa fuseseră găsite droguri, dar nu a fost testat și a fost lăsat să plece. Această neglijență a stârnit un val de indignare publică și a determinat demisia lui Glugă din Poliție.

După accident, Pascu a fost prins în stațiunea Vama Veche și testat pozitiv pentru cocaină, amfetamină și metamfetamină. Procesul său continuă, cu o nouă amânare în cazul său fiind decisă recent.

Numirea lui Glugă ca și consul în Pakistan a ridicat numeroase întrebări și critici, în special în contextul demisiei sale forțate din funcția de șef al IPJ Constanța. În timp ce MAE justifică detașarea sa prin necesitatea acoperirii unui post diplomatic vital, opinia publică rămâne sceptică, considerând că este vorba de o recompensă mascată pentru un oficial care ar fi trebuit să răspundă pentru deficiențele grave din sistemul pe care l-a condus.

Această numire ridică semne de întrebare privind criteriile pe baza cărora sunt făcute astfel de detașări în Serviciul Exterior și dacă acestea sunt cu adevărat în interesul public sau doar al unor persoane cu influență în structurile de putere.

Începând cu 1 august, Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) a lansat un nou portal, menit să revoluționeze procesul de înființare și gestionare a firmelor din România.

Cu o investiție totală de 187 de milioane de lei (aproximativ 40 de milioane de euro), platforma ar fi trebuit să reducă timpul necesar pentru înființarea unei firme la doar 24 de ore și să faciliteze accesul online la serviciile Registrului Comerțului.

Cu toate acestea, implementarea a fost departe de a fi un succes, cauzând probleme grave atât pentru antreprenori, cât și pentru băncile care lucrează cu aceste firme, scrie ECONOMEDIA.

În săptămâna de la lansare, noul portal a întâmpinat numeroase dificultăți tehnice. Datele personale ale antreprenorilor, inclusiv CNP-urile și contractele de închiriere, au fost expuse publicului, fără nicio protecție de securitate adecvată. Aceste vulnerabilități au fost descoperite în timpul testelor și au continuat să afecteze funcționarea platformei chiar și după lansare.

În plus, portalul a fost în repetate rânduri nefuncțional, împiedicând astfel băncile să acceseze informațiile necesare pentru procesarea cererilor de creditare sau pentru emiterea de carduri pentru companii. Această situație a dus la blocarea activității multor firme, care nu au putut continua operațiunile financiare normale.

Platforma, care a costat 40 de milioane de euro, a fost dezvoltată cu scopul de a simplifica și eficientiza procesele din cadrul ONRC. Cu toate acestea, realitatea a demonstrat că noua platformă nu este nici pe departe funcțională la standardele așteptate. Pe lângă problemele de securitate și accesibilitate, interfața utilizatorului a fost criticată pentru complexitatea inutilă și pentru timpul excesiv necesar completării formularelor online.

Valentina Burdescu, directorul ONRC, a recunoscut existența problemelor, dar a încercat să le minimalizeze, susținând că echipele de specialiști lucrează continuu pentru a remedia erorile. Cu toate acestea, frecvența ridicată a erorilor și lipsa unei soluții rapide au pus sub semnul întrebării capacitatea ONRC de a gestiona în mod eficient o platformă de o asemenea complexitate.

Blocajele și erorile sistemului au avut un impact semnificativ asupra mediului de afaceri. Mulți antreprenori s-au confruntat cu întârzieri în obținerea documentelor necesare pentru derularea afacerilor, iar băncile au fost nevoite să amâne sau să refuze cereri de creditare din cauza incapacității de a verifica datele firmelor prin noul portal.

Noul portal al Registrului Comerțului, deși lansat cu promisiuni mari și cu o investiție substanțială, a demonstrat până acum că este incapabil să își îndeplinească scopul. În loc să simplifice și să eficientizeze procesele pentru antreprenori și instituțiile financiare, platforma a creat noi bariere și a expus date sensibile într-un mod periculos. Soluționarea acestor probleme este urgentă, iar ONRC trebuie să ia măsuri decisive pentru a proteja datele și interesele utilizatorilor săi.

Sindicatul Europol a adus din nou în atenția publicului problemele legate de calitatea uniformelor polițiștilor din România, distribuind luni o fotografie care ilustrează o pereche de pantaloni ruptă pe cusătură.

Potrivit sindicatelor, astfel de incidente nu ar trebui să apară la echipamentele destinate să reziste în condiții dificile, iar prețul ridicat al uniformelor nu reflectă calitatea acestora, scrie G4Media.

„Colegul nostru, Cristian, a coborât din autospecială și a simțit o adiere neobișnuită. Se simțea ca în zilele de concediu, din care tocmai s-a întors, când era toată ziua în șort. Realitatea însă l-a făcut să fie stânjenit și să se refugieze în autospeciala de poliție. Adierea provenea de la noua ‘ventilație’ apărută la pantalonii uniformei, care s-au rupt fix pe cusătură!”, au transmis reprezentanții Sindicatului Europol într-o postare pe pagina de Facebook.

Sindicaliștii subliniază că incidentul, deși aparent banal, ridică probleme serioase cu privire la durabilitatea și rezistența echipamentelor pe care polițiștii le poartă zilnic. „Da, acei pantaloni tactici, care se presupune că sunt realizați din țesătură ‘ripstop’, rezistentă la rupere și abraziune. Iar costul pe care îl plătim pentru calitatea turcească/chinezească, frumos ambalată sub steagul României de pe reperele noii uniforme de poliție, este de 7.465 lei,” au adăugat aceștia.

Aceasta nu este prima dată când Sindicatul Europol atrage atenția asupra problemelor legate de uniformele polițiștilor. În repetate rânduri, sindicaliștii au semnalat că echipamentele distribuite nu corespund cerințelor de durabilitate și calitate necesare pentru a face față condițiilor de muncă ale polițiștilor.

Reprezentanții sindicatului au cerut în repetate rânduri autorităților să ia măsuri pentru a îmbunătăți calitatea echipamentelor, subliniind că siguranța și eficiența intervențiilor polițienești pot fi afectate de aceste deficiențe.

În ciuda prețului ridicat plătit pentru aceste uniforme, calitatea lor continuă să fie sub standardele așteptate, lăsând loc de îngrijorare cu privire la modul în care fondurile publice sunt gestionate și investite în echipamentele esențiale pentru forțele de ordine.

Postarea distribuită de Sindicatul Europol a stârnit numeroase reacții din partea publicului, mulți utilizatori exprimându-și nemulțumirea față de situația actuală. În contextul acestei nemulțumiri generalizate, se așteaptă ca autoritățile să reevalueze furnizorii și materialele utilizate pentru echiparea polițiștilor, astfel încât să fie asigurată o calitate corespunzătoare pentru prețul plătit.

Situația ridică, de asemenea, întrebări cu privire la procesele de achiziție publică și la criteriile folosite în selectarea furnizorilor de echipamente pentru forțele de ordine din România.