Într-o decizie controversată, judecătorul Sterică Toma de la Tribunalul București a suspendat recuperarea prejudiciului de 60 de milioane de euro din dosarul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), în care Dan Voiculescu a fost condamnat, susținând că specialistul DNA ar fi „umflat” paguba la instigarea procurorului de caz și ar fi comis infracțiunea de mărturie mincinoasă.

Aceste afirmații sunt parte din motivarea judecătorului, dar verificările G4Media.ro au arătat că expertul DNA Aurelia Nicolae nu a fost niciodată condamnată sau trimisă în judecată pentru mărturie mincinoasă. Mai mult, ea a primit clasări în toate plângerile penale depuse împotriva sa, precizează G4MEDIA.

Dan Voiculescu, mogulul Antenelor, a fost condamnat în 2014 la 10 ani de închisoare pentru spălare de bani în legătură cu privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare. Deși Voiculescu a executat o treime din pedeapsă, recuperarea prejudiciului estimat la 60 de milioane de euro și a produsului infracțiunii de 20 de milioane de euro rămâne parțial nerealizată.

Judecătorul Sterică Toma a decis să suspende recuperarea prejudiciului pe motiv că decizia inițială de condamnare s-ar fi bazat pe un raport eronat întocmit de expertul DNA, care a calculat greșit rata inflației pentru anii anteriori privatizării ICA. În 2003, Institutul de Cercetări Alimentare a fost vândut unei companii controlate de Voiculescu, iar raportul expertei a concluzionat că rata inflației cumulată depășise 100%, ceea ce a determinat re-evaluarea activelor ICA.

Inculpații susțin că expertul DNA a „umflat” prejudiciul, acțiune care ar fi fost instigată de procurorul Emilian Eva. Aceștia argumentează că DNA nu ar fi trebuit să ajungă la concluzia că terenurile și clădirile ICA au fost subevaluate. În apărarea sa, specialistul Aurelia Nicolae a recunoscut în declarațiile date la Secția Specială că a comis o eroare materială în calculul inflației, însă aceasta nu a fost intenționată și a rezultat din termenele scurte de realizare a raportului.

Deși judecătorii Curții de Apel București și Tribunalului București au susținut că raportul a fost determinant în condamnarea inculpaților, G4Media.ro a descoperit că Aurelia Nicolae a primit clasări în toate cele patru dosare deschise împotriva sa. Clasările s-au bazat pe motivul că faptele reclamate nu există sau erau prescrise.

Miza actuală este revizuirea și eventuala anulare a condamnării lui Dan Voiculescu, un scenariu similar cu cel al oamenilor de afaceri Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu, care au reușit să obțină anulări ale condamnărilor în cazuri asemănătoare. Contestația companiei lui Voiculescu împotriva deciziei de clasare a dosarului specialistei DNA este judecată la Înalta Curte, cu un verdict așteptat pe 26 septembrie 2024.

În timp ce Dan Voiculescu a executat deja pedeapsa, statul român a recuperat doar 18 milioane de euro din totalul prejudiciului de 80 de milioane de euro stabilit în dosarul ICA, ceea ce ridică semne de întrebare asupra eficienței procesului de recuperare a banilor publici. Dacă contestația va fi admisă, acest lucru ar putea duce la reluarea dosarului și, posibil, la anularea condamnării lui Voiculescu.

Șoferii ce vor conduce sub influența substanțelor halucinogene ar putea scăpa de arest, asta va arăta, însă, într-o decizie critică ce urmează să fie luată pe 16 septembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție ar putea stabili un prag minim pentru incriminarea conducerii sub influența drogurilor, similar celui existent pentru alcool.

Această schimbare ar putea avea efecte majore asupra dosarelor penale, inclusiv asupra unor cazuri notabile precum cel al lui Vlad Pascu, un tânăr care a provocat un accident mortal sub influența drogurilor, scrie G4Media.

Conform legislației actuale, conducerea sub influența drogurilor este incriminată fără un prag minim specificat, ceea ce duce la sancționarea oricărei prezențe de substanțe interzise în sânge. În schimb, pentru alcool, infracțiunea este definită numai atunci când concentrația depășește 0,80 g/l alcool pur în sânge, sub acest nivel fiind considerată contravenție.

Dacă Înalta Curte decide introducerea unui prag minim și pentru droguri, șoferii care se află sub această limită ar putea fi sancționați doar cu amendă și suspendarea permisului de conducere, în loc de închisoare. Parchetul General avertizează că această schimbare ar putea conduce la eliberarea șoferilor drogați din arest preventiv și la tergiversarea sau chiar prescrierea dosarelor penale.

Parchetul General subliniază că, dacă va fi impus un prag pentru droguri, instanțele vor trebui să solicite expertize medico-legale toxicologice pentru a determina concentrația specifică a substanțelor în sângele inculpaților și impactul asupra capacității de a conduce. Realizarea acestor expertize poate dura între 1 și 2 ani, ceea ce ar putea duce la întârzieri semnificative în finalizarea proceselor.

De exemplu, în cazul lui Vlad Pascu, tânărul aflat în arest preventiv din august 2023 pentru ucidere din culpă și conducere sub influența drogurilor, o astfel de întârziere ar putea însemna eliberarea sa înainte de finalizarea expertizelor, având în vedere durata maximă legală a arestului preventiv. În conformitate cu legislația actuală, Pascu nu poate fi ținut în arest preventiv mai mult de doi ani și jumătate, din care deja a petrecut un an.

Există, de asemenea, riscul prescrierii dosarelor penale în cazul în care timpul necesar pentru efectuarea expertizelor depășește termenul legal de prescripție, ceea ce ar conduce la închiderea cazurilor fără sancționarea vinovaților.

Parchetul General atrage atenția asupra dificultăților suplimentare în stabilirea unui prag minim pentru droguri, având în vedere diversitatea și complexitatea substanțelor psihoactive. Noile substanțe apar frecvent, cu compoziții chimice modificate care le fac dificil de reglementat și de evaluat impactul asupra capacităților psihomotorii ale conducătorilor auto. Aceste provocări ar putea duce la un vid legislativ temporar sau la necesitatea unor actualizări frecvente ale legislației, ceea ce ar complica aplicarea legii.

Organizații precum Comunitatea Declic și APADOR-CH militează pentru introducerea unui prag minim, argumentând că acesta ar clarifica situațiile în care șoferii ar putea fi penalizați pe nedrept pentru consumul de medicamente legale, precum antitusive sau antialergice. Aceste organizații susțin că România ar trebui să urmeze exemplul altor state din UE, care au implementat astfel de praguri, permițând o diferențiere clară între consumul neglijent de substanțe legale și cel periculos de droguri.

Decizia Înaltei Curți de a introduce un prag minim pentru incriminarea conducerii sub influența drogurilor ar putea avea implicații profunde asupra sistemului juridic românesc și asupra siguranței rutiere. În timp ce pragul ar putea clarifica anumite aspecte legale, există riscul major ca dosarele să fie tergiversate sau prescrise, permițând astfel infractorilor să scape de răspundere penală și să revină pe drumurile publice, punând în pericol siguranța cetățenilor. Autoritățile și legislatorii vor trebui să evalueze cu atenție toate implicațiile și să găsească un echilibru între protejarea drepturilor individuale și asigurarea unei justiții eficiente și prompte.