Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), se află în centrul unui scandal major, după ce Curtea de Conturi a descoperit că și-a majorat ilegal salariul și diurnele, ceea ce i-a adus un venit de peste 700.000 de lei (aproximativ 140.000 de euro) în anul precedent.
Greblă a fost nevoit să returneze peste 100.000 de lei și a susținut public că el însuși ar fi solicitat auditul Curții de Conturi pentru a îndrepta situația. Cu toate acestea, Curtea de Conturi contrazice declarațiile lui Greblă, afirmând că auditul a fost inițiat independent, fără vreo sesizare din partea acestuia, scrie în detaliu SNOOP.
Greblă, fost judecător la Curtea Constituțională și senator PSD, a încercat să se apere în fața acuzațiilor susținând că majorarea ilegală a salariului său a fost rezultatul unor erori comise de fostul secretar general al AEP, Constantin-Florin Mitulețu-Buică. În declarațiile sale pentru site-ul de investigații Snoop și într-o conferință de presă susținută la Guvern, Greblă a afirmat că a chemat Curtea de Conturi imediat ce a constatat problema, în noiembrie 2023, după suspendarea lui Mitulețu-Buică.
„Când am constatat, eu am chemat Curtea de Conturi și am spus că este o greșeală. Am dat un angajament de plată și de șase luni de zile plătesc diferența pe care au constatat-o. Le-am spus eu celor de la Curtea de Conturi și au prins-o ca măsură rezolvată,” a declarat Greblă. El a subliniat că a acționat imediat pentru a corecta situația, lucru pe care l-a reiterat în timpul unei conferințe de la Guvern, sugerând că ar fi luat măsuri rapide și proactive pentru a remedia ilegalitatea.
Într-o investigație jurnalistică ulterioară, Snoop a solicitat clarificări de la Curtea de Conturi privind modul în care a fost inițiat auditul. Răspunsul instituției a fost clar și contrazice direct afirmațiile lui Greblă: „La nivelul instituției noastre, nu a existat nicio sesizare cu privire la subiectul întrebărilor dumneavoastră.” Curtea de Conturi a explicat că misiunea de audit a fost aprobată autonom, în cadrul ședinței plenului din 29 decembrie 2023, prin hotărârea nr. 916, pentru exercițiul bugetar 2023, și că aceasta a fost programată regulat, pentru perioada martie – iunie 2024.
Această informație dezvăluie faptul că auditul nu a fost rezultatul unei intervenții directe a lui Greblă, ci parte a calendarului obișnuit de controale ale Curții de Conturi. De asemenea, controlul nu a avut loc „imediat” după suspendarea lui Mitulețu-Buică, cum a susținut Greblă, ci a urmat procedurile standard și calendarul intern stabilit de Curte.
Faptul că Greblă și-a atribuit în mod fals inițierea auditului ridică întrebări despre integritatea sa și capacitatea de a supraveghea corectitudinea alegerilor în România. Greblă, care ocupă o poziție esențială în garantarea transparenței și a corectitudinii procesului electoral, se confruntă acum cu critici dure pentru încercarea de a manipula percepția publică privind implicarea sa în dezvăluirea neregulilor.
Reacțiile din mediul politic și civic nu au întârziat să apară. Mai mulți comentatori și reprezentanți ai societății civile au cerut explicații suplimentare și clarificarea tuturor detaliilor legate de acest caz. Ei subliniază necesitatea unei conduceri transparente și responsabile la nivelul AEP, mai ales în contextul apropiatelor alegeri prezidențiale și parlamentare din România.
Situația complicată a lui Greblă subliniază, încă o dată, importanța unei supravegheri independente și eficiente a funcționarilor publici de rang înalt, mai ales în instituții care au roluri critice în funcționarea democratică a statului. Cazul rămâne un punct sensibil și este probabil să influențeze discuțiile publice despre integritatea și responsabilitatea liderilor din instituțiile-cheie ale României.
