Fostul lider al Partidului Național Liberal (PNL), Crin Antonescu, a lansat o critică vehementă la adresa conducerii actuale a partidului, referindu-se în special la campania de promovare a cărții lui Nicolae Ciucă, intitulată „Un ostaş în slujba ţării”. Antonescu consideră că această campanie este „pândită de ridicol” și că ar putea dăuna grav imaginii partidului, scrie Digi24.

Critici la adresa campaniei de promovare a cărții

Într-un interviu acordat Digi24, Crin Antonescu a subliniat că imaginea pe care încearcă să o promoveze PNL prin această campanie este departe de a fi potrivită pentru Nicolae Ciucă, descris de Antonescu ca fiind „un om cumsecade și care nu e un măscărici”, dar care nu se potrivește cu imaginea de „scriitor și eseist”. „PNL este pândit de ridicol, ridicolul vine din această campanie cu cartea. Domnul Ciucă, un om cumsecade și care nu e un măscărici, nu se potrivește, chiar dacă va scrie un bestseller sau încă zece, nu se potrivește cu imaginea de scriitor și eseist”, a afirmat fostul lider PNL.

Antonescu a mai adăugat că această campanie, care a implicat o cheltuială semnificativă din partea PNL pentru publicitatea outdoor – estimată la peste 4 milioane de euro până la sfârșitul anului – este „total neinspirată” și că riscă să transforme partidul într-o țintă a ridicolului. „În politică, ridicolul ucide, mai bine ești corupt decât ridicol”, a avertizat el.

Atacuri la adresa conducerii PNL

Crin Antonescu a fost, de asemenea, extrem de critic la adresa actualei conduceri a PNL, pe care a descris-o ca fiind formată din „niște semidocți”. El a susținut că doar „niște semidocți” ar fi putut gândi o campanie bazată pe performanțele literare ale lui Nicolae Ciucă. „Știu că mi se va spune Iohannis. Dar fiecare pe limba lui piere. Președinții intră în istorie”, a adăugat Antonescu, subliniind că politicienii actuali par a se „infantiliza”, în timp ce alegătorii s-au maturizat.

Opinia despre Nicolae Ciucă și guvernarea PNL-PSD

În ceea ce privește posibilitatea ruperii actualei coaliții de guvernare, Antonescu nu crede că aceasta va avea loc. El a afirmat că PNL ar pierde jumătate din primari dacă ar ieși de la guvernare și că nici PSD nu are interesul de a rupe coaliția. „PSD-ului i-a priit, după cum s-a văzut la locale și după cum se vede în sondaje”, a spus fostul lider liberal.

Crin Antonescu a încheiat prin a critica prezentarea lui Nicolae Ciucă ca scriitor și eseist, considerând că imaginea de general ar fi fost mult mai potrivită pentru acesta. „Domnul Ciucă e prezentat ca scriitor și eseist. Nu suntem în comedie. Prezintă-l ca general, cu un discurs apăsat… Domnul Ciucă e un domn cumsecade, anturajul strică”, a concluzionat Antonescu.

Înainte de a începe noul său mandat ca șef al NATO, Mark Rutte a analizat deja câteva CV-uri ale celor care ar putea să-i devină adjuncți, în contextul în care actualul secretar general adjunct, Mircea Geoană, se așteaptă să se retragă pentru a candida la alegerile prezidențiale din România din noiembrie, au declarat oficiali NATO pentru Politico, relatează Libertatea.

Schimbări la vârful NATO: Înlocuitorul lui Geoană în discuție

Un diplomat NATO de rang înalt din Europa de Vest a declarat că există un consens general în rândul aliaților că un est-european ar trebui să fie numit ca adjunct al lui Rutte. Discuțiile din cadrul NATO se concentrează pe două femei, foști oficiali de rang înalt din Macedonia de Nord și Bulgaria, două țări balcanice care au fost sub control sovietic până la sfârșitul Războiului Rece.

Oana Lungescu, fostul purtător de cuvânt al NATO, a confirmat pentru Politico că este foarte posibil ca postul să revină unei femei din Europa de Est, adăugând că „nu în ultimul rând din cauza presiunii publice de a numi o femeie ca secretar general în locul lui Rutte.”

Rutte va prelua conducerea NATO la 2 octombrie, într-un moment critic în care alianța militară își propune să consolideze flancul estic pentru a preîntâmpina orice potențială agresiune rusă. Germania, de exemplu, estimează că Rusia ar putea fi pregătită militar să atace țările NATO în următorii cinci până la opt ani. În acest context, cunoașterea aprofundată a modului în care gândește Kremlinul devine esențială pentru alegerea adjunctului lui Rutte.

Cine sunt candidații pentru funcția de adjunct al lui Rutte?

Unul dintre numele vehiculate este cel al fostului ministru al apărării din Macedonia de Nord, Radmila Šekerinska. Șekerinska, un prooccidental cunoscut, a jucat un rol-cheie în aderarea țării sale la NATO, în urmă cu patru ani. Potrivit unui diplomat NATO și unui oficial de rang înalt din alianță, Šekerinska este un candidat puternic pentru a-l înlocui pe Geoană.

Majda Ruge, expert în regiunea balcanică și senior policy fellow la think tank-ul European Council on Foreign Relations, a lăudat-o pe Šekerinska ca fiind „candidatul ideal” pentru poziția de secretar general adjunct al NATO, având competențele necesare pentru a face față provocărilor impuse de Rusia și de regiunea Balcanilor de Vest.

Un alt nume în discuție este cel al fostului vicepremier al Bulgariei și fost comisar european Mariya Gabriel. Aceasta este văzută ca o posibilă candidată la poziția de adjunct al lui Rutte, însă nici Gabriel, nici delegațiile Bulgariei și Macedoniei de Nord la NATO nu au comentat până acum speculațiile.

Geoană și cursa prezidențială din România

Deși Mircea Geoană nu a făcut încă un anunț oficial cu privire la candidatura sa la alegerile prezidențiale din România, acesta a declarat recent că este „tot mai aproape de o decizie”. Geoană a indicat că va anunța planurile sale profesionale după summitul de la Washington, care a avut loc în perioada 9-11 iulie, dar până acum nu a făcut nicio declarație publică în acest sens.

Primul tur al alegerilor prezidențiale din România este programat pentru 24 noiembrie, iar al doilea tur pe 8 decembrie. Alegerile parlamentare vor avea loc pe 1 decembrie, marcând un final de an plin de evenimente politice importante pentru țară.

Geoană, care a ocupat funcția de secretar general adjunct al NATO din 2019, este văzut ca un candidat puternic pentru alegerile prezidențiale din România, având în vedere experiența sa vastă în diplomație și politica internațională.

Liviu Dragnea, fostul lider al Partidului Social Democrat (PSD), a trecut de la a fi unul dintre cei mai influenți oameni din politica românească la o figură irelevantă pe scena publică, mai ales după ce a fost condamnat și încarcerat. Gruparea care gravita în jurul său s-a destrămat, iar foștii săi aliați au luat drumuri diferite: unii au ajuns în închisoare, alții au fondat partide minore, în timp ce o parte și-au găsit locuri în sistemul bugetar, precizează Libertatea.

Carmen Dan: De la loialitate totală la ruptura definitivă

Carmen Dan, una dintre cele mai fidele susținătoare ale lui Dragnea, a fost ultima persoană care a rămas alături de el. Aceasta a ajuns în politica mare prin sprijinul lui Dragnea, ocupând funcții importante precum cea de ministru de interne în mai multe guverne PSD. În ciuda loialității sale, relația dintre cei doi s-a încheiat abrupt în iulie 2024, când Carmen Dan a anunțat că se delimitează de Dragnea și de proiectul politic Mișcarea România Suverană (MRS), formațiune care a încercat să se relanseze folosind imaginea lui Dragnea.

Sevil Shhaideh și Viorica Dăncilă: Foste doamne de fier ale PSD

Sevil Shhaideh, o altă apropiată a lui Dragnea, a fost prima sa propunere pentru funcția de premier în 2016, dar refuzată de președintele Klaus Iohannis. Shhaideh a ocupat însă funcția de vicepremier și ministru al dezvoltării, dar a părăsit scena publică în urma unui dosar penal. În prezent, ea lucrează în cadrul Agenției de Dezvoltare Regională Sud-Est.

Viorica Dăncilă, fost premier al României, a fost și ea un pion important în perioada de glorie a lui Dragnea. După căderea acestuia, Dăncilă a fondat Partidul Națiunea Oameni Împreună (NOI), dar fără prea mare succes politic.

Darius Vâlcov și Ionel Arsene: De la putere la închisoare

Darius Vâlcov, fost ministru și unul dintre cei mai de încredere sfetnici ai lui Dragnea, a fost condamnat definitiv în 2023 la șase ani de închisoare pentru trafic de influență și spălare de bani. Ionel Arsene, un alt fost baron local și președinte al CJ Neamț, a fost condamnat și el la șase ani și opt luni de închisoare, dar a fugit în Italia, unde este încarcerat în prezent.

Niculae Bădălău: Din vârful PSD la probleme cu justiția

Niculae Bădălău, fost ministru al economiei și vicepreședinte al PSD, a încercat să-și negocieze un loc în Curtea de Conturi după plecarea lui Dragnea. Însă, în 2022, a fost acuzat de DNA de trafic de influență și dare de mită, ceea ce i-a forțat demisia din funcția publică. În prezent, Bădălău încearcă să scape de dosarul penal.

Lia Olguța Vasilescu și Claudiu Manda: Schimbarea taberei și succesul local

Lia Olguța Vasilescu, fost ministru al muncii, și Claudiu Manda, europarlamentar, au fost apropiați de Dragnea până la momentul în care acesta a fost încarcerat. Ulterior, cei doi au ales să se alăture taberei opuse în PSD. Vasilescu a obținut două mandate de primar al Craiovei, iar Manda a continuat să reprezinte România în Parlamentul European.

Gruparea Dragnea, odată temută și influentă în PSD și pe scena politică românească, este acum o umbră a ceea ce a fost. Unii dintre membrii săi au ajuns în închisoare, alții și-au creat partide fără relevanță, iar cei mai norocoși au reușit să rămână pe posturi în sistemul bugetar. Dragnea însuși rămâne o figură marginalizată, iar încercările sale de a reveni în prim-planul politicii românești par sortite eșecului.

Președintele USR, Elena Lasconi, a lansat un apel public către președintele României, Klaus Iohannis, solicitând retragerea imediată din funcția de consul a fostului șef al Poliției din Constanța, Adrian Constantin Glugă.

Reacția Elenei Lasconi vine în urma dezvăluirilor făcute de Europa Liberă, conform cărora Glugă, care a demisionat din funcție după tragicul accident de la 2 Mai, a fost detașat ca consul în Pakistan, scrie HotNews.

Un apel ferm pentru responsabilitate

Elena Lasconi și-a exprimat revolta față de această numire, acuzând administrația prezidențială că permite ca greșelile grave să fie recompensate, în loc să fie sancționate. Într-o postare pe Facebook, liderul USR a declarat: „România în mandatul lui Iohannis pare că devine, în fiecare zi, țara lui ‘Așa vreau eu!’ și ‘Pentru greșeli, plătesc doar nevinovații’. Mi se pare absolut revoltător ce au descoperit jurnaliștii de la Europa Liberă: comisarul Glugă, cel care conducea IPJ Constanța când a avut loc tragedia de la 2 Mai, a fost numit consul al României în Pakistan.”

Lasconi a subliniat că această decizie este „o palmă peste obrazul părinților care și-au îngropat copiii” și a cerut explicații publice de la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) cu privire la circumstanțele acestei detașări.

Contextul numirii și reacțiile publice

Chestorul Adrian Constantin Glugă a fost detașat în Pakistan la începutul lunii mai, la mai puțin de un an de la demisia sa din funcția de șef al IPJ Constanța, ca urmare a tragediei de la 2 Mai, unde doi tineri și-au pierdut viața, uciși de șoferul Vlad Pascu, aflat sub influența drogurilor. Această numire a fost păstrată sub tăcere de MAE, iar faptul că Glugă a fost detașat fără concurs a stârnit indignare în rândul publicului și al presei.

Lasconi a cerut președintelui Iohannis, în calitatea sa de șef al politicii externe a României, să intervină de urgență pentru a corecta această „decizie aberantă”. Liderul USR consideră că menținerea lui Glugă în acest post reprezintă un afront adus celor care au suferit în urma tragediei de la 2 Mai și o dovadă că „dreptatea este doar pentru speciali”.