Sociologul Alfred Bulai, un cunoscut analist politic și profesor, este acuzat de comportamente abuzive, solicitând studentelor să se dezbrace în fața lui sub pretextul „încrederii”.
Acest comportament, dezvăluit printr-o investigație jurnalistică amplă realizată de publicația SNOOP.ro, scoate la iveală o istorie îndelungată de abuzuri și manipulare.
Alfred Bulai, în vârstă de 61 de ani, este acuzat de comportamente abuzive care variază de la manipulare psihologică până la hărțuire sexuală. Mărturiile studentelor, unele dintre ele preferând să rămână anonime, dezvăluie un model de comportament care s-a repetat de-a lungul decadelor. Multe dintre victimele sale au raportat că au fost invitate în camera lui sub pretextul feedback-ului academic, doar pentru a fi presate să se dezbrace.
Conform mărturiilor, mediul academic de la SNSPA a permis perpetuarea acestui comportament, cu colegi și chiar conducerea care fie ignoră, fie minimalizează gravitatea acuzațiilor. În ciuda negărilor lui Bulai, înregistrările și mărturiile adună suficiente dovezi care ilustrează un abuz clar al poziției sale.
Victimele lui Bulai descriu diverse efecte psihologice pe termen lung, de la atacuri de panică și depresie până la PTSD. Alexandra Costa, o fostă studentă, împărtășește o poveste cutremurătoare despre cum a fost manipulată să se dezbrace, experiență care i-a marcat profund viața.
Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a declarat că nu a fost la curent cu aceste probleme, dar asigură că instituția va acționa conform legii. Totuși, istoricul de acțiuni (sau lipsa acestora) ale instituției în cazuri similare ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea răspunsurilor lor anterioare.
Există un apel clar din partea comunității academice și a victimelor pentru o reformă în procedurile de raportare și gestionare a hărțuirii și abuzurilor sexuale în cadrul SNSPA. Studenții și fostii studenți cer măsuri concrete pentru protecția tuturor membrilor comunității academice.
Această investigație scoate în lumină nu doar abuzurile unui profesor, ci și eșecul sistemului academic de a proteja studenții săi. Este imperativ ca instituțiile de învățământ să ia măsuri ferme pentru eradicarea abuzurilor și crearea unui mediu sigur pentru toți studenții. Rămâne de văzut cum va răspunde SNSPA la aceste dezvăluiri și ce pași va face pentru a rectifica aceste greșeli grave.
Profesorul Alfred Bulai, acuzat de abuz sexual. Le cerea studentelor să se dezbrace în fața lui sub pretextul „încrederii”
Partidele politice din Parlamentul României nu s-au zgârcit la cheltuieli în campania pentru alegerile europarlamentare, alocând aproximativ 145 de milioane de lei pentru promovarea lor, scrie Libertatea.
Această sumă a fost utilizată pentru emisiuni, spoturi, broșuri, promovare online și evenimente de campanie, conform ultimului raport al Autorității Electorale Permanente (AEP).
Alianța electorală PSD-PNL a alocat 97,55 milioane de lei pentru campania electorală, din care 97,32 milioane de lei au fost cheltuiți efectiv. Cea mai mare parte a venit din contribuțiile electorale provenite din transferul fondurilor obținute în afara perioadei electorale, însumând 64,34 milioane de lei. Din această sumă, PSD (condus de Marcel Ciolacu) a contribuit cu 38,34 milioane de lei, iar PNL (condus de Nicolae Ciucă) cu 25,99 milioane de lei.
Principalele direcții de cheltuieli
Materiale de propagandă online: 29,32 milioane de lei
Materiale de propagandă la Radio, TV și presă scrisă: 28,94 milioane de lei
Organizarea evenimentelor politice: 18,05 milioane de lei
Tipărirea de broșuri și pliante: 16,47 milioane de lei
Alianța AUR (formată din Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul Republican și PNRC) a avut venituri de 27,01 milioane de lei și cheltuieli de 26,99 milioane de lei. Cele mai mari cheltuieli au fost destinate producției și difuzării materialelor de propagandă electorală la radio, TV și în presa scrisă (10,41 milioane de lei), urmate de cheltuielile pentru propagandă electorală online (7,6 milioane de lei) și organizarea de evenimente politice (3,78 milioane de lei).
Alianța Dreapta Unită, formată din USR, PMP și Forța Dreptei, a avut venituri electorale de 17,9 milioane de lei și cheltuieli de 17,84 milioane de lei. Cea mai mare parte a fondurilor a provenit din contribuțiile electorale transferate în conturile județene sau ale municipiului București (11,15 milioane de lei) și din împrumuturi ale candidaților (4,31 milioane de lei).
UDMR a avut venituri electorale de 2,35 milioane de lei și cheltuieli de 2,20 milioane de lei. Finanțarea a venit din contribuțiile electorale și împrumuturi, cea mai mare sumă fiind alocată propagandei electorale online (1,07 milioane de lei) și materialelor de propagandă la radio, TV și presă scrisă (907.000 de lei).
Alianța România Socialistă a avut venituri electorale de 2.000 de lei și cheltuieli de 2.004 lei.
Nicu Ștefănuță, singurul eurodeputat ales ca independent, a avut venituri electorale de 256.232 de lei și cheltuieli de 238.237 de lei. Aproape jumătate din sumă a fost utilizată pentru promovarea online (123.871 de lei), iar restul pentru organizarea evenimentelor și alte cheltuieli de campanie.
Raportul detaliat al AEP evidențiază faptul că partidele politice nu au ezitat să investească masiv în campania pentru alegerile europarlamentare, majoritatea fondurilor fiind alocate pentru propagandă electorală și organizarea de evenimente. În lipsa unor date detaliate despre toate partidele, este evident că alianțele PSD-PNL și AUR au dominat scena financiară a acestei campanii.
145.000.000 lei pentru promovare electorală! Partidele nu s-au zgârcit deloc, în frunte cu PSD și PNL
Curtea de Apel București a anulat, printr-o decizie definitivă din 23 iulie, condamnarea afaceristului Ovidiu Tender. Decizia vine pe fondul dezincriminării infracțiunii de abuz în serviciu prin încălcarea legislației secundare, conform minutei de ședință a instanței.
Astfel, sechestrul pus pe averea lui Tender pentru recuperarea prejudiciului de 30 de milioane de euro a fost ridicat, iar toate interdicțiile au fost șterse, scrie G4Media.
Ovidiu Tender și Marian Iancu au fost condamnați în iunie 2015, la 12 ani și șapte luni de închisoare, respectiv 14 ani, pentru preluarea ilegală a companiei Carom SA Onești, pe care au prejudiciat-o cu 140 de milioane de lei. Aceștia au fost găsiți vinovați de înșelăciune și spălare de bani. Rechizitoriul a fost întocmit de fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, iar procesul a durat aproape un deceniu, cei doi fiind trimiși în judecată în 2006.
Curtea de Apel București a considerat că infracțiunea de abuz în serviciu, pentru care Tender fusese condamnat, a fost dezincriminată. Prin urmare, a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii și încetarea tuturor interdicțiilor, incapacităților și decăderilor rezultate din condamnare. În minuta ședinței se menționează:
„Admite contestația declarată de contestatorul TENDER OVIDIU LUCIAN împotriva sentinței penale nr. 424/f/03.04.2024, pronunțate de Tribunalul București – Secția I penală în dosarul penal nr. 37020/3/2023. Desființează sentința contestată și rejudecând în fond: constată dezincriminată infracțiunea de abuz în serviciu.”
Decizia este definitivă și urmează ca dosarul să fie trimis spre rejudecare la Tribunalul București pentru analizarea cererilor referitoare la infracțiunile de constituire de grup infracțional organizat, spălare de bani și înșelăciune.
Carom SA Onești a făcut parte din Platforma Petrochimică Onești înainte de 1990. Tender și Iancu au fost acuzați că au drenat resursele companiei printr-un circuit financiar complex. Condamnarea din 2015 a venit după un lung proces, în care fosta șefă DIICOT, Alina Bica, a întocmit rechizitoriul.
Tender a fost eliberat din penitenciar după ce a ispășit 4 ani și 6 luni din pedeapsa de 12 ani și 7 luni. Decizia de acum anulează practic toate măsurile luate împotriva lui pe baza infracțiunii de abuz în serviciu.
Decizia Curții de Apel București de a anula condamnarea lui Ovidiu Tender ridică întrebări serioase despre modul în care sunt aplicate și interpretate legile privind abuzul în serviciu în România. Dezincriminarea acestei infracțiuni a avut un impact semnificativ, nu doar în cazul Tender, dar și în multe alte cazuri similare. Rămâne de văzut cum va evolua rejudecarea dosarului pentru celelalte acuzații aduse împotriva sa.
Condamnarea afaceristului Ovidiu Tender, anulată printr-o decizie definitivă! Sechestrul pus pe averea de 30.000.000 euro, ridicat
Noul spital de oncologie din Arad, inaugurat în 29 noiembrie 2023, va deveni operațional vineri, când toți pacienții din actuala secție a Spitalului Clinic Județean de Urgență vor fi mutați în noua locație. Investiția de 16 milioane de lei a permis modernizarea unei clădiri istorice din centrul orașului, oferind pacienților condiții mult mai bune de tratament.
Directorul Direcției de Comunicare și Strategii din cadrul Consiliului Județean Arad, Andrei Ando, a declarat pentru Agerpres că baza de tratament a fost echipată complet pentru a deveni operațională.
„La această oră, la Oncologie sunt internați 12 pacienți. Toți vor ajunge vineri seara la noul spital, unde condițiile sunt mult mai bune, tot mobilierul este nou. A fost reamenajată inclusiv baza de tratament, cu fotolii noi pentru pacienții care fac chimioterapie. Și farmacia spitalului este nouă, iar mobilier nou a fost cumpărat și în spațiile pentru cadrele medicale,” a declarat Andrei Ando.
Noul spital va fi echipat în perioada următoare și pentru petrecerea timpului în mod agreabil, fiind planificată achiziția de televizoare pentru toate saloanele. Totodată, Consiliul Județean caută finanțare pentru realizarea unei secții de Radioterapie în noul spital.
Noul spital de oncologie din Arad va deveni operațional! 16 milioane de lei investiți pentru a oferi pacienților condiții mult mai bune de tratament
În vechea clădire a Oncologiei vor fi relocate alte servicii medicale, cum ar fi îngrijirile paliative, o secție care a rămas fără sediu în urma unui cutremur din 2023.
Noul spital de oncologie din Arad va deveni operațional! 16 milioane de lei investiți pentru a oferi pacienților condiții mult mai bune de tratament
Spitalul de Oncologie a fost amenajat într-o clădire istorică reabilitată complet cu o finanțare de 13 milioane de lei acordată prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), diferența de trei milioane de lei fiind asigurată de Consiliul Județean. Are o suprafață desfășurată de aproximativ 3.500 de metri pătrați, 50 de paturi pentru spitalizare continuă și trei paturi pentru spitalizare de zi.
La momentul finalizării lucrărilor, reprezentanții SCJU Arad au subliniat necesitatea absolută a noii unități de tratament, în condițiile în care vechea clădire în care funcționează încă Secția Oncologie este retrocedată.
În județul Arad sunt în evidență aproximativ 14.500 de pacienți oncologici, Aradul fiind unul dintre județele cu cea mai mare rată de îmbolnăvire din țară.
Victor Moraru, care a demisionat recent de la conducerea super-agenției AMEPIP pe fondul unor suspiciuni de incompatibilitate, și-a depus candidatura pentru un post în directoratul Transelectrica, operatorul rețelei naționale de transport a energiei electrice, conform informațiilor Economedia.
Moraru este un apropiat al vicepremierului Marian Neacșu, iar președintele comisiei care va analiza candidatura lui Moraru este chiar finul lui Neacșu. Transelectrica este o companie de stat cu miză uriașă în următoarea perioadă, ținând cont că urmează să primească circa 424 de milioane de euro bani europeni prin Fondul de Modernizare pentru dezvoltarea infrastructurii energetice naţionale.
Transelectrica, monopolul transportului de electricitate din România, își selectează în această perioadă Directoratul format din cinci membri, posturi foarte bine plătite, ca toate cele de la companiile energetice de stat. Compania este condusă în sistem dual, adică atât prin Directorat, cât și prin Consiliul de Supraveghere. Majoritatea companiilor de stat din România trebuie să își selecteze conducerea „corporatistă”, pe patru ani, printr-un proces de selecție corect și transparent, iar Transelectrica se supune de asemenea acestei obligații. În prezent, compania este condusă de un Directorat provizoriu format din Ștefăniță Munteanu, Florin Cristian Tătaru, Cătălin Constantin Nadolu și Bogdan Toncescu.
Noul Directorat al companiei va fi ales astfel: comitetul de nominalizare și remunerare din cadrul Consiliului de Supraveghere este cel care selectează candidații și formulează propuneri pentru funcția de membru al Directoratului, în timp ce Consiliul de Supraveghere îi numește.
Informațiile Economedia arată că 38 de persoane și-au depus dosarele de candidatură pentru Directoratul Transelectrica până miercuri seară, când a fost termenul-limită pentru depunere. Transelectrica a transmis pentru Economedia că lista lungă a candidaților este confidențială. „Întrucât candidaturile ce formează lista lungă au caracter confidențial, nu putem da curs solicitării dvs de a vă comunica lista persoanelor”, este răspunsul transmis de Transelectrica la solicitarea Economedia.
Din informațiile Economedia, unul dintre candidați în Directoratul Transelectrica este Victor Moraru, fost vicepreședinte al super-agenției care controlează companiile de stat, AMEPIP, și un apropiat al vicepremierului Marian Neacșu. El și-a depus dosarul pentru selecție miercuri. Întrebat de Economedia dacă candidează pentru acest post, Moraru a ezitat să dea un răspuns ferm și nici nu a negat: „Nu știu, mă gândesc, o să iau o decizie la momentul oportun”.
Totodată, comisia de nominalizare a Directoratului este condusă de Alexandru-Cristian Vasilescu care, potrivit avertizorului de integritate Ștefan Jicol, fost director în SGG, este finul lui Marian Neacșu, apropiat de Victor Moraru. Vasilescu este, de asemenea, și membru în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica.
Procedura intră acum în faza următoare, de interviuri și alte probe, pentru stabilirea listei scurte de candidați. Conform informațiilor Economedia, pe lista scurtă are șanse să intre actualul președinte al Directoratului, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean pe listele PSD Buzău, fieful lui Marcel Ciolacu, actualul premier și președinte al PSD. Anterior, el nu ocupase niciodată un post similar într-o companie atât de complexă și experiența lui în general în domeniul energetic este limitată. O șansă să intre pe lista scurtă o are, de asemenea, Victor Moraru, fiind apropiat de Marian Neacșu. Pe lista scurtă ar putea intra și Adrian Moraru, fost consilier general al Capitalei din partea PNL și în prezent membru în Consiliul Consultativ la Curtea de Conturi a României. O șansă o are și Ioana Liana Costin, apropiată de Mihai Tudose, fosta soție a actualului președinte al CJ Maramureș Gabriel Zetea. De asemenea, pe lista scurtă s-ar putea afla și Gheorghe Cristian Vișan, care are o experiență profesională în sectorul energetic de peste 24 de ani.
Actualii membri ai directoratului Florin Tătaru, Cătălin Nadolu și Bogdan Toncescu ar urma să își încheie mandatul. Conform informațiilor Economedia, Curtea de Conturi urmează să facă public un raport care să ilustreze o serie de rezultate proaste ale companiei.
Amintim că Economedia a scris în exclusivitate despre acest raport, în luna aprilie. Potrivit lui, Transelectrica a fost obligată în instanță să plătească peste 30 de milioane de lei drept salarii, bonusuri și penalități către foști șefi concediați ilegal, și nu a făcut tot ce putea pentru a câștiga aceste procese. În prezent, încă mai există și alte procese pe rol, așa că suma s-ar putea majora. Compania a acordat angajaților adaosuri salariale care au costat-o peste 35 de milioane de lei în numai 3 ani, dar și prime care ajung până la 20.000 de lei, fără a avea o justificare și fără a fi reflectate de performanță sau a fi motivate de vreo ocazie specială, mai arată raportul Curții de Conturi. În plus, și-a plătit membrii consiliului de supraveghere și ai directoratului cu până la 55.050 lei brut/lună, sume care depășeau nivelul maxim care le putea fi acordat. De asemenea, compania a angajat inclusiv un lucrător comercial (adică un casier) pe un post în care acesta avea nevoie de alt tip de experiență. Lista neregulilor descoperite este lungă și poate fi citită aici.
Un post în conducerea Transelectrica este vânat deoarece este un post foarte bine plătit, după cum se vede atât din raportul Curții de Conturi, cât și din declarațiile de avere depuse de șefi.
De exemplu, Ștefăniță Munteanu a încasat anul trecut, de la numirea din luna aprilie, un venit net de 427.595 lei din funcția de președinte al Directoratului la Transelectrica. Astfel, el a încasat un venit lunar net de circa 53.400 lei (10.600 euro). Aceste sume sunt similare și pentru restul conducerii Transelectrica.
Compania de stat Transelectrica urmează să primească în perioada următoare o finanțare europeană de 424,4 milioane de euro din Fondul pentru modernizare pentru nouă proiecte de investiţii.
Prin semnarea acestor contracte de finanţare sunt făcuţi paşi concreţi pentru dezvoltarea infrastructurii energetice naţionale, spunea fostul ministru al Energiei Virgil Popescu.
Secretatul general al Guvernului Marian Neacşu a precizat că proiectele complexe care vor fi finanţate „demonstrează angajamentul Transelectrica, companie de interes naţional şi strategic, aflată sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului, pentru modernizare”.
Compania Transelectrica a obținut singură 30% din finanţările totale aprobate pentru România din Fondul de Modernizare.
Cele nouă proiecte care au obţinut finanţare din Fondul pentru Modernizare sunt:
Construirea unei noi LEA de 400 kV (dublu circuit) Constanţa Nord – Medgidia Sud, echipată cu un singur circuit – cu o valoare de aproximativ 23 de milioane de euro;
Construirea unei noi LEA în simplu circuit de 400 kV Gădălin – Suceava, inclusiv interconectarea acesteia la sistemul naţional de transport al energiei electrice – cu o valoarea de peste 101 milioane de euro;
Linie interioară între Reşiţa şi Timişoara/Săcălaz (PCI 3.22.3.), constând într-o nouă LEA de 400 kV Reşiţa-Timişoara/Săcălaz şi în retehnologizarea la 400 kV a substaţiei Timişoara de 110/2020 kV – cu o valoare de aproximativ 64 de milioane de euro;
Construirea LEA de 400 kV Timişoara/Săcălaz/Arad – cu o valoare de peste 57 de milioane de euro;
Trecerea la tensiunea de 400 kV a LEA Brazi Vest-Teleajen-Stâlpu – cu o valoare de circa 51 de milioane de euro;
Proiect-pilot – Retehnologizarea staţiei de 220/110/20 kV Alba Iulia – în concept de staţie digitală – cu o valoare de aproximativ 47 de milioane de euro;
Instalarea a două mijloace moderne de compensare a puterii reactive în substaţiile de 400/220/110/20 kV Sibiu Sud de 400/220/110/20 kV Bradu – cu o valoare de peste 52 de milioane de euro;
Optimizarea funcţionării LEA de 400 kV existente în SEN, folosite în interconexiune şi pentru evacuarea de putere din centrala nucleară Cernavodă şi centralele de energie din surse regenerabile din Dobrogea, prin montarea de sisteme de monitorizare online (tip Smart Grid) – cu o valoare de peste 10 milioane de euro;
Digitalizarea reţelei de transport al energiei electrice din România prin instalarea a două sisteme online, pentru contorizarea şi managementul datelor de măsurare a energiei electrice pe piaţa angro şi pentru monitorizarea calităţii energiei electrice – cu o valoare de peste 18 milioane de euro.
Fondul pentru modernizare reprezintă un instrument de finanţare constituit din veniturile obţinute prin licitarea pe piaţă a 2% din totalul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, în baza prevederilor Directivei EU-ETS şi are, ca perioadă de implementare, intervalul de timp 2021-2030. România are alocat un procent de 11,98% din totalul de 2% din cantitatea totală de certificate pentru perioada 2021-2030, ceea ce reprezintă peste 15 miliarde de euro, sumă pe care o poate utiliza pentru finanţarea investiţiilor.
Compania de stat Transelectrica, operatorul rețelei de înaltă tensiune și al sistemului energetic național, a avut un profit net de 219 milioane lei în 2023, în scădere cu 57% față de 2022, din cauza faptului că în anul curent nu s-au înregistrat venituri din capitalizarea CPT la nivelul sumei din perioada similară a anului precedent (13,8 milioane lei în 2023 vs 338,5 milioane lei în anul 2022), potrivit unui document publicat la Bursa de Valori București (BVB).
Veniturile totale operaționale ale Transelectrica au înregistrat o scădere în procent de 25% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior (4,7 miliarde lei la 31 decembrie 2023 față de 6,2 miliarde lei la 31 decembrie 2022), în contextul diminuării semnificative a veniturilor din activitățile zero-profit (piața de echilibrare, servicii de sistem).
Fost șef al super-agenției AMEPIP, candidat acum la un post în directoratul Transelectrica. A demisionat, fiind suspect de incompatibilitate cu funcția
Uniunea Salvați România (USR) a criticat dur recentul raport al Comisiei Europene privind statul de drept din România, acuzându-l de superficialitate în tratarea problemelor din justiție. Potrivit comunicatului USR, documentul nu reflectă complet situația actuală și complexitatea problemelor din sistemul judiciar românesc.
Deputatul USR și fost ministru al Justiției, Stelian Ion, a subliniat că raportul nu are profunzimea rapoartelor Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) din anii trecuți, care erau detaliate și argumentate.
„Se pare că, din nou, Comisia Europeană se face că nu vede tot ceea ce se petrece în România. Este chiar necredibil să ni se spună că lupta anticorupție merge bine, când am văzut cu toții că abia mai are suflu de câțiva ani încoace,” a declarat Stelian Ion.
Deputatul a criticat decizia Direcției Naționale Anticorupție (DNA) de a nu contesta soluția de liberare condiționată a lui Remus Truică și a evidențiat problemele grave din sistemul judiciar care au fost abia menționate în raport.
Stelian Ion a evidențiat și faptul că multe dosare se închid din cauza prescripției sau a legilor date cu dedicație de liderii politici Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, care au dezincriminat evaziunea fiscală sub un milion de euro. „Aceste aspecte meritau un capitol special în raportul CE,” a adăugat el.
De asemenea, fostul ministru a criticat derapajele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în ceea ce privește hărțuirea unor magistrați incomozi și a menționat că problemele create de noua structură de investigare a infracțiunilor de corupție în justiție (SIIJ 2.0) au fost trecute cu vederea.
„De la crearea noii structuri de investigare a infracțiunilor de corupție în justiție, au fost finalizate doar două rechizitorii. Rețeaua gândită de Predoiu este un eșec, așa cum a fost și SIIJ,” a subliniat Stelian Ion.
Fostul ministru a mai adăugat că problema neaplicării deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind prescripția răspunderii penale și cauzele care au condus la închiderea a mii de dosare penale, inclusiv decizia Curții Constituționale referitoare la prescripție, ar fi trebuit analizate mai atent în raport.
USR critică DUR raportul Comisiei Europene privind statul de drept din România. Nu reflectă deloc problemele în justiție
Primarul Ioan Mate (PSD) din comuna Sânmihaiu de Câmpie, județul Bistrița-Năsăud, alături de viceprimar și secretarul comunei, au fost reținuți vineri de procurori sub acuzația de turism electoral în alegerile locale din 9 iunie, conform unui comunicat al Direcției Generale Anticorupție Bistrița. În urma alegerilor, Ioan Mate a fost reales primar.
Procurorii susțin că cei trei oficiali au emis în fals mai multe adeverințe de domiciliu pentru persoane care nu dețineau proprietăți în comună, permițând astfel acestor persoane să voteze pentru primarul în funcție. Se presupune că fiecare vot a fost recompensat cu 700 de lei.
Poliția și procurorii investighează aproximativ 200 de mutații de domiciliu efectuate înaintea alegerilor, potrivit informațiilor furnizate de G4Media.
„Ieri, 25 iulie 2024, ofițerii de poliție judiciară ai Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Bistrița-Năsăud, cu sprijinul colegilor din cadrul Serviciilor Județene Anticorupție Maramureș, Cluj, Sălaj și Mureș, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, au pus în aplicare 7 mandate de percheziții domiciliare, dintre care unul la sediul unei primării și 6 la persoane fizice. De asemenea, au fost puse în executare 5 mandate de aducere a unor persoane la sediul unității de parchet,” se arată în comunicat.
Primarul, viceprimarul și secretarul comunei Sânmihaiu de Câmpie din Bistrița, reținuți de către DNA. Acuzații de turism electoral. Foto: FB/ Ion Mate / Primăria Sânmihaiu
Activitățile au avut ca scop colectarea de probe pentru infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, fals, uz de fals, fals informatic și coruperea alegătorilor.
În perioada martie – iunie 2024, funcționarii din cadrul primăriei au eliberat în fals mai multe adeverințe de domiciliu pentru persoane care nu dețineau proprietăți în comună, cu scopul de a influența votul în favoarea unui anumit candidat/partid la alegerile locale din 9 iunie 2024. Fiecare persoană care și-a schimbat domiciliul și a votat a primit 700 de lei.
În urma activităților desfășurate, au fost reținute pentru 24 de ore patru persoane, respectiv primarul, viceprimarul, secretarul primăriei și un viitor consilier local. Un alt viitor consilier local a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile.
Astăzi, cele patru persoane reținute vor fi audiate la parchet, unde procurorul va decide asupra măsurilor ulterioare. Ofițerii DGA Bistrița-Năsăud pun în aplicare și un mandat de aducere pentru un alt funcționar al primăriei în vederea audierii.
Acțiunea a beneficiat de sprijinul jandarmilor din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi Bistrița-Năsăud.
Primarul, viceprimarul și secretarul comunei Sânmihaiu de Câmpie din Bistrița, reținuți de către DNA. Acuzații de turism electoral
Un băiat de 16 ani din Râmnicu Sărat, fost fotbalist la CS Dinamo U17, a murit de meningită și septicemie, presa locală susținând că băiatul a contractat bacteria de la o piscină din oraș, informează News.ro.
Direcția de Sănătate Publică și Oficiul pentru Protecția Consumatorului Buzău au deschis anchete în acest caz, iar rezultatele autopsiei sunt așteptate.
Sorin Naziru s-ar fi aflat la o cunoscută piscină din oraș, potrivit presei locale din RâmnicuSărat. La scurt timp, adolescentul a început să se simtă rău, motiv pentru care a fost dus la Spitalul Municipal din Râmnicu Sărat, iar de acolo la Spitalul „Matei Balș” din capitală. Managerul Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” din Capitală, Daniel Buzatu, a declarat că tânărul de 16 ani nu a ajuns la spital, așa cum au fost primele informații.
Adolescentul a murit la patru zile după ce a mers la piscină din cauza meningitei și septicemiei, relatează News.ro. Presa locală relatează că familia și prietenii adolescentului cred că acesta ar fi luat o bacterie din piscina unde a mers să înoate, fapt care nu a fost încă confirmat.
Sorin Naziru, transferat la București
Inspectorii OPC s-au deplasat joi la piscina din Râmnicu Sărat unde copilul ar fi făcut baie pentru a preleva câteva probe. De cealaltă parte, DSP Buzău a luat problema în propriile mâini și a început cercetările. De asemenea, DSP Buzău se află în prezent în mijlocul unei acțiuni tematice privind condițiile oferite de agenții economici care dețin piscine.
Surse medicale spun că Sorin Nazîru s-a prezentat prima dată la spitalul din Râmnicu Sărat pe 19 iulie, unde a declarat că a ingerat apă dintr-o piscină la care fusese cu o zi înainte. El se simțea rău, de fapt, chiar a vomitat în timp ce se afla la spital. I s-a administrat o perfuzie, iar după câteva ore a fost lăsat să plece acasă.
Pe 22 iulie, a revenit la același spital, situația sa fiind și mai gravă, motiv pentru care medicii au decis să-l transfere la Spitalul „Matei Balș” din Chișinău.
Tânărul a fost portar la CSM Râmnicu Sărat
Sorin Nazîru era un tânăr talentat de 16 ani care jucase anterior pentru CS Dinamo U17, iar începutul noului sezon fotbalistic l-a găsit la CSM Râmnicu Sărat, unde s-a pregătit ca portar.
„Sincere condoleanţe! Academia clubului nostru regretă dispariţia fostului junior dinamovist Sorin Florin Nazîru, ultima oară la CSM Râmnicu Sărat, decedat astăzi în urma unui accident cumplit. Născut pe 27 iunie 2008, tânărul Sorin Florin Nazîru (foto, primul din stânga, cu numărul 12) a fost portar al echipei CS Dinamo U17 până la finalul sezonului trecut. Academia de Fotbal CS Dinamo îşi exprimă pe această cale profunda tristeţe şi transmite sincere condoleanţe familiei îndoliate şi suporterilor echipei CSM Râmnicu Sărat. Dumnezeu să-l odihnească!”, precizează un mesaj postat de Academia de Fotbal CS Dinamo.
DOLIU în fotbalul din România! Un băiat de 16 ani, fost junior la CS Dinamo, găsit mort după ce a mers la o piscină. Care sunt cauzele
Creșterea gradului de independență energetică și diversificarea surselor de energie, alături de parteneriatul strategic cu SUA, au dus la o cooperare fără precedent între companiile din România și cele americane.
Ministrul Energiei din SUA, Jennifer Granholm, a anunțat la București trei mari proiecte comune care ar putea schimba semnificativ harta investițiilor în energie din România.
Fluor și Sargent & Lundy, două companii americane, au ajuns la un acord de principiu cu Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN) pentru modernizarea și dezvoltarea centralei nucleare de la Cernavodă. Nuclearelectrica, companie la care Ministerul Energiei este acționar majoritar, plănuiește retehnologizarea Reactoarelor 1 și 2 și construirea a două noi reactoare pentru a-și crește capacitatea de producție.
„Sunt foarte încântată să anunț că Fluor și Sargent & Lundy au ajuns la un acord de principiu cu Nuclearelectrica pentru modernizarea și dezvoltarea centralei nucleare de la Cernavodă. Acest proiect a fost un rezultat al unui acord interguvernamental inovator între Statele Unite și România privind cooperarea în domeniul energiei”, a declarat Jennifer Granholm.
Granholm a anunțat lansarea unei noi etape în proiectul de construire și amplasare la Doicești a șase reactoare modulare nucleare de mici dimensiuni dezvoltate de compania americană NuScale.
„Vom lansa mâine următoarea fază a studiilor de inginerie specifice amplasamentului pentru un proiect SUA-România al unui reactor modular de mici dimensiuni. Această sursă fără emisii de carbon va contribui la eliminarea treptată a activelor pe cărbune din România și o va poziționa drept un potențial centru al lanțului de distribuție SMR”, a declarat Granholm.
Proiectul este derulat de Compania RoPower, deținută în cote egale de Nuclearelectrica SA și Nova Power & Gas. RoPower va cumpăra reactoarele modulare de la NuScale, care dezvoltă și deține tehnologia acestor mini-reactoare.
Un al treilea proiect în domeniul energiei implică compania cu capital majoritar de stat Elcen și Sage Geosystems, o companie americană de energie geotermală. Cele două companii au semnat un memorandum de înțelegere pentru a prospecta bazinul de ape geotermale din nordul Bucureștiului, resursă ce ar putea fi folosită pentru producția energiei termice necesare pentru a încălzi Capitala.
Creșterea intensității parteneriatului dintre România și SUA vine după două experiențe negative în deceniul precedent. În 2022, ExxonMobil și-a vândut participația la proiectul gazelor din Marea Neagră după ani de șicane din partea guvernelor PSD. În 2015, Chevron a plecat din România după protestele de la Pungești (Vaslui), unde voia să extragă gaze de șist.
SUA-România, parteneriat strategic pentru independență energetică. Modernizarea centralei nucleare de la Cernavodă, un pas important
În România, o tabără din două este în ruină! În 35 de ani, statul român nu a avut nicio strategie de salvare a patrimoniului turistic școlar.
Ultimul raport al Curții de Conturi arată modul în care au fost neglijate centre de agrement de peste 100 de milioane de euro, precizează ProTv.
Taberele s-au aflat când la Educație, când la Tineret și Sport, fără ca vreunul dintre ministere să investească în ele. Acum, Inspectorul Pro a aflat că Guvernul a decis să mute patrimoniul către un al treilea minister.
„Bine ați venit în tabără!” De câte ori nu ați fost întâmpinați, în copilărie, cu acest mesaj care dădea startul vacanței perfecte? Pe cât de mare era atunci bucuria, pe atât de puternică este acum indignarea. Din 145 de tabere școlare, 82 sunt în paragină. Și mare parte dintre ele nu au nici măcar acte de proprietate, pentru că terenurile nu sunt intabulate.
Aceasta anulează din start orice investiție din fonduri europene, poate singura gură de oxigen. Statul a lăsat în faliment cea mai mare avere educațională. Ultimul raport al Curții de Conturi arată că patrimoniul centrelor de agrement se ridica, în urmă cu un deceniu, la peste 100 de milioane de euro.
Tabăra școlară de la Arbanasi, județul Buzău, se întinde pe mai bine de 6 hectare și era cândva unul dintre cele mai mari locuri de relaxare pentru elevi. Directoarea taberei susține că centrul va fi refăcut, dar nu știm când.
Medina Papuc, director tabără Arbanasi: „Aceste clădiri vor fi demolate.” Reporter: „Și vor fi construite altele de la zero?” Medina Papuc, director tabără Arbanasi: „De la zero, da. S-a elaborat un proiect, proiect care s-a depus la Compania Națională de Investiții.”
De la bugetul de stat, ajutorul a fost aproape zero. Curtea de Conturi arată, în ultima analiză făcută, că timp de 4 ani investițiile pentru 23 de tabere nefuncționale au fost de 3.750 de lei, adică 750 de euro în total!
După zeci de ani în care taberele s-au plimbat de la Ministerul Educației la Ministerul Tineretului și Sportului, în 2011 guvernul a găsit o modalitate să scape de ele. 26 de centre au trecut în administrarea consiliilor județene.
Transferul nu a fost un succes! Vă prezentăm cazul taberelor din Dâmbovița. Suntem la 5 km de tabăra Vânătorul. Peisajul este absolut mirific, însă este imposibil ca autocarele cu elevi să ajungă aici. Nu au mai venit copii de ani de zile, tabăra este închisă.
Consiliul Județean Dâmbovița nu a putut să pună tabăra pe picioare. În urmă cu 5 ani, a concesionat-o unei firme. Nici aceasta nu a redeschis-o!
Director de proiect tabăra Vânătorul: „Suntem în urmă cu investițiile. Ea va fi introdusă în circuitul turistic… dar trebuie un pic de răbdare.” Dan Popa, secretar general al CJ Dâmbovița: „Colegii mei, după materialul dvs., o să meargă la fața locului să vedem efectiv stadiul investițiilor. Putem trece și la rezilierea acestui contract.”
În tabăra Stejarul, lucrurile stau și mai rău. Locurile de cazare au fost înghițite pur și simplu de pădure, din cauza unor alunecări de teren. Motivul real pare să fi fost defrișările necontrolate. Iată ce mărturisește un specialist al Direcției Județene de Tineret și Sport.
Dan Popa, secretar general al CJ Dâmbovița: „Până în acest moment nu am identificat o soluție financiară nici pe programe europene și nici pe program național. Au trecut câțiva ani, trebuia să se vadă ceva. Suntem eligibili într-un nou program care ar putea să ducă la reabilitarea acestor tabere.”
La Cerbul, concesiunea pare să funcționeze. Firma care administrează centrul de agrement de aici a refăcut jumătate din tabără. A investit 650.000 de euro și plătește acum Consiliului Județean o redevență de 35.000 de lei pe an.
În urmă cu 2 ani, Guvernul a hotărât să treacă taberele în administrarea Ministerului Familiei. Acest lucru nu s-a întâmplat.
Am mers, pentru explicații, la Doina Pârcălăbu, secretar de stat în Ministerul Familiei. Oficialul susține că Agenția Națională pentru Sport nu a fost pregătită să predea acest patrimoniu.
Doina Pârcălăbu, secretar de stat Ministerul Familiei: „Nicăieri nu te poți duce să înregistrezi fără să ai actele de proprietate. Nu am fost de acord să preluăm, că era așa un biblioraft cu toate, doar pe baza acelui biblioraft să-ți asumi că ai preluat patrimoniul.”
Din cauza acestui haos administrativ, în ultimii patru ani s-a pierdut un milion de euro din fonduri europene, bani care ar fi putut să renască centrele de agrement de la 2 Mai, Băile Herculane, Păltiniș, Valea Budului și Șuncuiuș. Această pierdere subliniază nevoia urgentă de strategie și coordonare în gestionarea patrimoniului turistic școlar al României.
În România, o tabără din două este în ruină! Au fost neglijate centre de agrement de peste 100 de milioane de euro
