Directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest, prin intermediul căreia sunt finanțate cu bani europeni mari proiecte de reabilitare, atrage atenția că o mare problemă a României este întreținerea acestor lucrări. Sorin Maxim spune că pur și simplu România nu are o „cultură a mentenanței”.
Bulevardul Cetății din Timișoara a fost inaugurat în luna februarie 2024, în urma unei investiții de peste 100 de milioane de lei, din care peste 66 de milioane de lei provin din fonduri europene. În cadrul proiectului, bulevardul a fost reabilitat complet: liniile de tramvai au fost schimbate pe o lungime de peste 1,5 km, au fost refăcute rețelele de utilități și au fost amenajați 20.000 mp de spațiu verde. În premieră pentru Timișoara, liniile de tramvai au fost înierbate.
La inaugurarea cu fast făcută de primarul Dominic Fritz în luna februarie 2024, spațiul verde dintre liniile de tramvai, proaspăt amenajat, arăta impecabil. Însă, la doar jumătate de an, spațiul verde este uscat, iar reprezentanții Societății de Transport Public Timișoara, responsabili de întreținerea acestuia, susțin că sarcina lor este doar să tundă iarba.
La conferința organizată la jumătatea lunii iulie pentru a marca finalizarea investiției de pe Bulevardul Cetății, directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest, Sorin Maxim, a subliniat importanța întreținerii lucrărilor realizate din bani publici. Maxim a insistat asupra nevoii de mentenanță, afirmând că „Mi-aș dori să văd pentru întreținere la fel de multă preocupare cum avem pentru construire.”
Sorin Maxim susține că românii nu au cultura întreținerii și a parteneriatului, a încrederii de a construi lucruri împreună. „Comunismul nu ne-a învățat asta”, a mai arătat directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest.
Maxim a explicat că un proiect major de infrastructură ar trebui să aibă o durată de 20-30 de ani, „poate chiar mai mult”. „La valorile de care discutăm, un oraș nu-și permite să înlocuiască aceste infrastructuri la un termen mai scurt. Este o problemă națională acest lucru și nu vreau să menționez, dar sunt foarte multe proiecte în oraș (n.r. – Timișoara) care au fost realizate fie din banii locali, fie din banii naționali, fie din alte resurse și după ce s-au terminat investițiile au rămas într-o stare destul de precară în partea de întreținere”, a mai reclamat Maxim.
Directorul agenției prin care sunt atrași banii europeni în vestul țării a mai spus că dacă sunt calculate costurile mentenanței pe o durată de 20-30 de ani, „cu siguranță ieși mult mai ieftin dacă întreții în fiecare an câte un pic decât să te apuci să tot schimbi lucrurile de la zero”.
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, recunoaște necesitatea întreținerii lucrărilor noi. Edilul susține că fosta Direcție Tehnică și-a schimbat denumirea în Direcția de Investiții și Mentenanță tocmai pentru a acorda atenție întreținerii investițiilor noi. „În titlul direcției este și misiunea ei tocmai pentru a uni, de fapt, gândirea de investiții și gândirea de mentenanță”, a explicat Dominic Fritz.
Edilul susține că unele dintre probleme sunt generate de proiectanții care „au tot felul de fantezii și idei bune și nu sunt suficient de atenți la costurile care sunt generate de această idee în plus”. „În sensul ăsta, de exemplu, înierbarea liniilor de tramvai este o idee bună, o idee necesară, pe care o și susțin, dar clar că ea generează niște costuri care trebuie din start gândite. În cazul acesta (n.r. – bulevardul Cetății), sistemul de irigație e inclus. Cei de la STPT (n.r. – Societatea de Transport Public Timișoara) sunt responsabili pentru mentenanța liniilor, inclusiv pentru cosirea ierbii”, a mai spus Fritz.
Simon Pescari, conf. dr. inginer și prorector responsabil de investiții, patrimoniu și dezvoltare sustenabilă la Universitatea Politehnica din Timișoara, indiferent că e vorba de o construcție civilă sau industrială, lucrările de mentenanță sunt foarte importante și trebuie gândite încă din faza de proiectare. „Noi trebuie să respectăm niște standarde care țin de calitatea materialului, de tehnologie și de modul în care se aplică tehnologia respectivă. Partea de întreținere e foarte importantă, e chiar o cerință de calitate din lege prin care trebuie să ne asigurăm că o bună funcționare a unei construcții trebuie să ne asigurăm că o exploatăm în condiții normale. De aceea, e obligatorie o evaluare continuă și o întreținere continuă”, a explicat Simon Pescari.
Specialistul a mai arătat că în cazul lucrării de pe Bulevardul Cetății, unde s-au făcut mai multe lucrări (terasamente, edilitare), proiectantul ar fi trebuit să facă un grafic de verificare a modului în care se comportă lucrarea. „Uneori nu apare în proiectele de execuție programul de urmărire. Uneori apare indirect prin caietul de sarcini, apare o descriere despre cum ar trebui să fie urmărită construcția respectivă”, a mai explicat Simon Pescari pentru Libertatea.
