Curtea de Apel Oradea a decis pe 11 iulie, printr-o hotărâre definitivă, să înceteze procesul penal împotriva lui Vasile Sălăjan, fostul medic primar și șef al Serviciului de Expertiză Medicală din cadrul Casei Județene de Pensii Bihor. În perioada 11 mai – 15 iunie 2015, Sălăjan a fost acuzat de procurorii anticorupție că a primit mită de 491 de ori, dar a scăpat de o eventuală condamnare deoarece fapta s-a prescris, potrivit sentinței de pe portalul instanțelor, scrie G4Media.

Vasile Sălăjan a fost acuzat de procurorii DNA că a primit sume de bani și alte foloase necuvenite pentru a încadra diverse persoane într-un grad de invaliditate, pentru a efectua revizuiri medicale și pentru a emite decizii medicale asupra capacității de muncă. În total, Sălăjan ar fi primit 90.370 lei, 17.760 euro, 100 dolari americani, 20 de litri de alcool dublu distilat din fructe (palincă) și două pachete de cafea marca Lavazza de 250 grame fiecare.

Pe 12 septembrie 2023, medicul Vasile Sălăjan, acum pensionar, a solicitat instanței să constate că faptele de care este acuzat s-au prescris. Judecătorii au admis cererea, constatând că termenul de prescripție a fost depășit și, astfel, procesul penal a încetat.

Cu toate acestea, Curtea de Apel Oradea a menținut hotărârea Tribunalului Satu Mare privind recuperarea sumelor primite ca mită de fostul șef al Serviciului de Expertiză Medicală. Magistrații au stabilit că Vasile Sălăjan trebuie să returneze 68.750 lei și 17.410 euro, sumă confiscată de la acesta.

Acest caz atrage atenția asupra vulnerabilităților sistemului judiciar românesc, în special în ceea ce privește prescripția faptelor de corupție. Faptul că Sălăjan a scăpat de pedeapsa penală ridică întrebări despre eficiența luptei împotriva corupției și despre măsurile necesare pentru a preveni astfel de situații în viitor. Este esențial ca legislația să fie revizuită pentru a se asigura că cei care comit acte de corupție sunt trași la răspundere, chiar și după trecerea unui anumit interval de timp.

Deși Vasile Sălăjan a scăpat de închisoare prin prisma prescrierii faptelor, decizia de a confisca mita primită arată un pas înainte în recuperarea prejudiciilor cauzate de corupție. Cu toate acestea, rămân multe de făcut pentru a îmbunătăți sistemul judiciar și a asigura că justiția este servită în toate cazurile de corupție.

Mai mulți pensionari speciali din Justiție – foști polițiști, judecători și procurori, cu vârste între 50 și 55 de ani – s-au reîntors în câmpul muncii pentru a fi numiți sau aleși în funcții de conducere/reprezentare în sistemul public.

Cumulul pensie-salariu le aduce în unele situații venituri de peste 10.000 de euro lunar. Informațiile provin din declarațiile de avere depuse luna trecută pe site-ul Agenției Naționale de Integritate. În jurul multora dintre aceștia au circulat controverse legate de parcursul lor profesional, scrie G4Media.

Silviu Gabriel Barbu (53 de ani) a fost judecător până în 2020. După pensionare, a fost numit secretar de stat – șef al Corpului de control al prim-ministrului de către fostul premier Florin Câțu. Din ianuarie 2024, este președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie. În calitate de șef la Corpul de control, a încasat 116.995 lei (circa 9.800 lei lunar), iar, ca pensionar, 273.318 lei (aproape 23.000 de lei lunar).

Mariana Alexandru, fost procuror DNA cu funcție de conducere, s-a pensionat în 2014. În prezent, este șef birou la DIICOT – Structura centrală, unde anul trecut a încasat 291.432 lei net (24.300 lei lunar). De asemenea, primește pensie de la Casa Națională de Pensii Publice de 338.287 lei (28.200 lei lunar) și pensie de serviciu de 269.096 lei (22.400 lei lunar).

Gheorghe Cornescu a fost procuror militar șef adjunct la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. După pensionare, a revenit în sistem ca procuror la Secția Specială de Investigare a Infracțiunilor comise de magistrați. În 2023, a încasat suma de 310.239 lei, pensia fiind de 424.632 lei, totalizând o medie de circa 61.000 lei lunar.

Nelu Ciobanu (57 de ani) și George Cătălin Șerban (52 de ani) sunt secretari de stat în Ministerul Justiției. În 2023, Ciobanu a încasat de la MJ suma de 104.897 lei și, ca „Drepturi de pensie, inclusiv drepturi acordate prin hotărâri judecătorești”, 1,17 milioane lei. Șerban a avut un venit de 142.194 lei de la MJ și pensie de 355.259 lei (aproape 30.000 de lei lunar).

Florin Bălăceanu este consilier al Ministrului Justiției, cu un venit de 85.994 lei pe anul 2023 și pensie din cadrul Ministerului Afacerilor Interne de 150.000 de lei.

Procedura de pensionare și reîncadrare a acestor magistrați a ridicat numeroase semne de întrebare și a generat critici legate de moralitatea și etica cumulului pensie-salariu. Criticii subliniază că astfel de practici nu doar că împovărează bugetul public, dar și ridică suspiciuni legate de integritatea sistemului de justiție și de gestionarea resurselor umane în sectorul public.

În ciuda mai multor tentative ale partidelor politice, intenția de a interzice cumulul pensiei cu salariul la stat a fost declarată neconstituțională. Date recente arată că, în aprilie 2024, pensia medie a unui fost magistrat era de 24.000 de lei, cu circa 3.000 de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Cazurile prezentate reflectă o realitate controversată în sistemul de justiție românesc, unde pensionarii speciali reîntorși în funcții publice beneficiază de venituri considerabile din cumulul pensiei cu salariul. Această situație a generat dezbateri aprinse și a adus în prim-plan necesitatea unor reforme legislative care să asigure echitatea și transparența în gestionarea resurselor publice.