Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat miercuri pe fostul primar PSD din Sectorul 1, Daniel Tudorache, la 3 ani și jumătate de închisoare în „dosarul diamantelor”. Decizia nu este definitivă.

Tudorache a fost condamnat pentru spălare de bani și achitat pentru complicitate la trafic de influență. Soția sa, Adina Tudorache, a fost achitată în dosar. Curtea Supremă a decis și confiscarea sumei de 56.820 lei, dobândită prin săvârșirea infracțiunii, precizează G4Media.

De remarcat este faptul că instanța a decis ca familia Tudorache să păstreze bijuteriile și pietrele prețioase evaluate la 2 milioane de euro, despre care procurorii DNA susțineau că ar fi fost obținute ilegal.

Fostul edil PSD din Sectorul 1 a fost acuzat de DNA de spălare de bani și complicitate la trafic de influență. Mitele primite de Ion Niță, un apropiat al lui Tudorache, ar fi ajuns și la fostul primar.

Procurorii au susținut că, în perioada septembrie 2016 – mai 2017, Ion Niță ar fi încasat un comision de 10% din valoarea contractului pe care Bogdan Șovar, patronul firmei de pază Tiger Security, îl avea cu Protecția Copilului Sector 1.

„Inculpatul Niță Ion a fost sprijinit de inculpatul Tudorache Daniel, la acel moment primar al Sectorului 1, care i-a întărit martorului Șovar Constantin Bogdan, cu prilejul a două întâlniri, convingerea că inculpatul Niță este trimisul său și că trebuie să țină legătura cu acesta pentru buna desfășurare a contractului”, arată DNA.

Procurorii au găsit 258 de bijuterii la percheziții, la menajera familiei Tudorache, Ștefana „Fana” Jurowska. Adina Tudorache a susținut că ținea bijuteriile în casa menajerei de teama hoților.

După expertiză, procurorii au constatat că cele 258 de bijuterii valorează 2 milioane de euro (9.784.295 lei). Cea mai scumpă bijuterie este un diamant turc pentru care procurorii au găsit o factură fiscală din 31 decembrie 2017, emisă de Cara Jewellers FZCO – Dubai, în valoare de 836.000 AED (190.000 euro).

Constanța Tudorache a susținut că avea bani și diamante de la o prietenă foarte bună a mamei sale, „o cântăreață rusoaică, care a plecat în Rusia înainte de 1989” și de la tatăl ei, „care era prieten cu foarte mulți pictori care i-au dăruit tablouri, pe care le-a vândut”

Minuta ședinței:

„Soluție: Condamnare – Condamnare fără acord de recunoaștere Detalii soluție:

I. În temeiul art. 48 alin. (1) din Codul penal raportat la art. 291 din Codul penal raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, condamnă pe inculpatul Tudorache Daniel, la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de influență. În temeiul art. 67 alin. (1) din Codul penal, interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) din Codul penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale. În temeiul art. 65 alin. (1) din Codul penal, aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și k) din Codul penal, pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul penal, confiscă de la inculpatul Tudorache Daniel suma totală de 56.820 lei, dobândită prin săvârșirea infracțiunii. În baza art. 20 din Legea nr.78/2000 raportat la art. 249 din Codul penal, dispune luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor mobile aparținând inculpatului Tudorache Daniel, în vederea executării măsurii de siguranță a confiscării speciale și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare, în limita obligației de plată, stabilite în prezența cauză, de 108.820 lei, rezultată din însumarea valorii totale confiscate (suma de 56.820 lei obținută din săvârșirea faptei) și a cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul dosar (suma de 52.000 lei: 33.334 lei pentru faza de urmărire penală, 16.666 lei pentru faza de judecată și 2000 pentru faza de cameră preliminară). În baza art. 274 alin. (1) din Codul de procedură penală, obligă pe inculpatul Tudorache Daniel la plata sumei de 52.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat (33.334 lei pentru faza de urmărire penală, 16.666 lei pentru faza de judecată și 2000 pentru faza de cameră preliminară).

II. În baza art. 396 alin. 5 din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedură penală, achită pe inculpatul Tudorache Daniel pentru infracțiunea de spălare a banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Legea nr. 129/2019. În baza art. 396 alin. 5 din Codul de procedură penală raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I din Codul de procedură penală, achită pe inculpata Tudorache Constanța Adina pentru infracțiunea de complicitate la spălare a banilor prev. de art. 48 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 49 alin. 1 lit. b din Legea nr. 129/2019. Constată că, prin încheierea din data de 13 decembrie 2023, pronunțată în prezenta cauză, definitivă prin decizia penală din data de 10.01.2024 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători, în dosarul 2977/1/2023, a fost revocată măsura preventivă a controlului judiciar pe cauțiune luată față de inculpații Tudorache Daniel și Tudorache Constanța Adina. Ridică măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanțele din data de 26 noiembrie 2021, emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, asupra bunurilor mobile aparținând inculpaților Tudorache Daniel și Tudorache Constanța Adina (11.210 euro, 4.235 USD, 258 de obiecte – bijuterii și pietre cu o valoare totală estimată de 9.784.295 lei, conform procesului-verbal de predare-primire nr. 1681 din 26.11.2020 și anexei la raportul tehnic de expertiză nr.1738 din 2.09.2021). Ridică măsura asigurătorie a sechestrului instituită prin ordonanța din data de 25 ianuarie 2022, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, asupra bunurilor imobile aparținând inculpatei Tudorache Constanța Adina, cu excepția imobilului compus din teren și construcție (casă de locuit – parter și etaj), situat în suprafață construită la sol de 96,67 mp și garaj în suprafață de 54,19 mp). Constată că, prin decizia penală nr. 18 din 27 februarie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători, în dosarul nr. 275/1/2023, a fost admisă contestația formulată de inculpata Tudorache Constanța Adina, s-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit prin ordonanța din data de 25 ianuarie 2022, asupra imobilului compus din teren și construcție (casă de locuit – parter și etaj), situat în ….. Dispune restituirea cauțiunii, în cuantum de 200.000 euro, stabilită prin ordonanța nr. 705/P/2016 din data de 03.12.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, consemnate de inculpata Tudorache Constanța Adina sub forma constituirii de garanții reale imobiliare asupra imobilului situat în …. Dispune restituirea cauțiunii, în cuantum de 1.000.000 euro, stabilită prin ordonanța nr. 705/P/2016 din data de 03.12.2020 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, consemnate de către inculpata Tudorache Constanța Adina, pentru inculpatul Tudorache Daniel, sub forma constituirii de garanții reale imobiliare asupra imobilelor situate în …. Constată că, prin încheierea din data de 31 ianuarie 2024, pronunțată în prezenta cauză, a fost admisă cererea formulată de inculpata Tudorache Constanța Adina și însușită de inculpatul Tudorache Daniel, dispunându-se ridicarea ipotecii legale reprezentând garanție reală imobiliară, instituită asupra imobilului situat în …., valorificată în cadrul cauțiunii în cuantum de 1000000 euro, stabilită la momentul luării măsurii preventive a controlului judiciar, prin ordonanța din 3.12.2020 emisă în dosarul nr. 705/P/2016 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție. În baza art. 275 alin. (6) din Codul de procedură penală, onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu, în sumă de câte 942 lei, rămân în sarcina statului.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată azi, 17 iulie 2024, prin punerea la dispoziția inculpaților și a procurorului, prin mijlocirea grefei instanței.”

Pe 9 iulie, la ora 12:55, omul de afaceri Remus Truică a ieşit pe poarta penitenciarului Jilava, potrivit relatărilor PROtv.

Pe 3 iulie, Judecătoria Sectorului 4 a dispus liberarea sa condiţionată, iar DNA nu a formulat apel, o mişcare surprinzătoare având în vedere că procurorii atacă, de regulă, astfel de decizii.

Într-un răspuns oficial pentru G4Media, DNA a explicat că nu a formulat contestaţie împotriva deciziei de liberare condiţionată în cazul lui Remus Truică, deoarece i s-au aplicat prevederile mai permisive ale vechiului Cod penal, pe principiul legii penale mai favorabile. DNA a arătat că Truică a executat două treimi din pedeapsă, stând în închisoare 1.707 zile din totalul de 2.556.

De asemenea, DNA a subliniat că Remus Truică a plătit despăgubirile la care a fost obligat de către instanţă. „Din actele dosarului rezultă că petentul-condamnat a achitat integral despăgubirile către partea civilă – Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor, inclusiv suma la care era obligat în solidar cu coinculpații”, a arătat DNA.

Potrivit deciziei de condamnare din decembrie 2020, Remus Truică trebuia să plătească, în solidar cu alte persoane condamnate, despăgubiri de aproape 18.000 de euro şi peste 58.000 de lei, în total aproape 30.000 de euro. Sentința a inclus următoarele obligații:

• Plata sumei de 17.829,73 euro, contravaloarea în lei la cursul B.N.R. din ziua plății efective, către partea civilă (Romsilva), cu titlu de despăgubiri civile materiale.
• Plata sumei de câte 2.000 lei către partea civilă, Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Protecția Plantelor, reprezentând cheltuieli judiciare.
• Plata sumei de 55.300 lei fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare către stat în primă instanță, pe Păvăloiu Nela la plata sumei de 15.300 lei și pe Chiriac Theodor la plata sumei de 7.300 lei, cu același titlu.
• Plata sumei de câte 1.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

DNA a explicat că, pe lângă criteriile legale, a luat în considerare data săvârșirii faptelor (2006-2009) și gradul extrem de redus al admisibilității contestațiilor în această materie. „A se vedea Decizia penală nr. 168/C din data de 01.03.2024, pronunțată în dosarul nr. 277/4/2024 al Tribunalului Ilfov”, a adăugat DNA.

Exemplul oferit de DNA pentru a demonstra că instanţele resping contestaţiile formulate împotriva deciziilor de liberare condiţionată se referă la Theodor Nicolescu, un fost secretar de stat din Ministerul Justiţiei, condamnat în 2019 la 8 ani de închisoare pentru luare de mită într-un dosar legat de retrocedări.

Un alt exemplu recent, din 4 iulie, arată că fostul primar al Piteștiului, Tudor Pendiuc, a rămas în închisoare după ce Tribunalul Argeș a admis contestația procurorilor DNA și a desființat hotărârea de eliberare condiționată pronunțată de instanța ierarhic inferioară.

Pe 17 decembrie 2020, un complet de la Înalta Curte, condus de fostul judecător Ionuţ Matei, l-a condamnat pe Remus Truică la 7 ani de detenţie în dosarul Ferma Băneasa. Aşa-zisul prinţ Paul al României a fost condamnat la 3 ani şi 4 luni, dar a fugit în Franţa, iar acum statul român se luptă să îl aducă în ţară.

Instanţa i-a condamnat şi pe adevăraţii beneficiari ai acestei afaceri: miliardarul israelian Benyamin Steinmetz şi consultantul politic Tal Silberstein au primit câte 5 ani de detenţie. Mandatul european de arestare nu a fost executat însă de Elveţia, Grecia şi Cipru în cazul lui Steinmetz.

Instanţa a anulat retrocedarea terenurilor fostei Ferme regale de la Băneasa şi a pădurii Fundu Sacului din Snagov, evaluate la 145 de milioane de euro, şi care ajunseseră la o firmă a lui Steinmetz. Instituţiile care trebuie să se asigure că sentinţa a fost executată sunt Ministerul Finanţelor prin ANAF şi Romsilva.

Beny Steinmetz a fost considerat cel mai bogat israelian şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, ocupând locul 178 la nivel mondial, cu o avere estimată la 7,4 miliarde de dolari. Este unul dintre investitorii proiectului minier de la Roşia Montana. În iulie 2020, DIICOT a clasat pista de anchetă din dosarul Black Cube care viza implicarea miliardarului în operaţiunea de spionare şi hărţuire a fostei șefe DNA Laura Codruţa Kovesi.

Tal Silberstein, un alt personaj implicat în acest scandal, a fost consultant politic al premierilor Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu, apoi ai PDL şi ai fostului preşedinte al României, Traian Băsescu. În august 2017, Steinmetz și Silberstein au fost arestați în Israel pentru fraudă și spălare de bani în legătură cu presupuse ilegalități comise în România.

În noiembrie 2018, fostul președinte Traian Băsescu a fost audiat ca martor la DNA în cadrul unei comisii rogatorii cu Israelul în dosarul în care Beny Steinmetz și Tal Silberstein au fost arestați în 2017.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a trimis în judecată luna trecută mai mulți angajați ai Companiei Municipale Cimitire București SA, acuzați de săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu și uz de fals, scrie G4Media.

Aceștia au fost acuzați că au achitat câte 24 de salarii compensatorii unor angajați concediați, deși contractul colectiv de muncă nu prevedea acest drept. Compania s-a constituit parte civilă în dosarul penal pentru a recupera prejudiciul de 1,1 milioane de lei.

Compania Municipală Cimitire București SA, una dintre numeroasele societăți înființate în mandatul fostului edil al Bucureștiului, Gabriela Firea, se află în prezent în curs de lichidare. În 2019, compania a achiziționat un teren în Glina, care anul trecut a fost scos la vânzare la un preț cu 600.000 de euro mai mic decât cel de achiziție. Reprezentantul companiei în timpul proceselor cu angajații ar fi fost o persoană care nu era membru al Baroului, situație investigată de asemenea de DNA.

Pe data de 27 iunie 2024, la Tribunalul București a fost înregistrat un dosar al DNA în care inculpați sunt mai mulți actuali sau foști angajați ai Companiei Municipale Cimitire București SA, societate subordonată Primăriei Generale a Municipiului București. Inculpații sunt:

• Ștefan Rădulescu (director general în perioada octombrie 2020-februarie 2021)
• Mariana Gina Mitroi (consilier la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților)
• Gheorghe Florin Andreica (director în Primăria Sectorului 3)
• Camelia Slivneanu
• Mihaela Duță (șef birou la Administrația Comercială a Primăriei Sectorului 6)
• Elisabeta Maria Grigore
• Laura Andreea Lupă (angajată a unei firme private)
• Ioana Paula Podeanu
• Alexandru Cristian Cristache

Aceștia au semnat documente prin care s-a aprobat acordarea a câte 24 de salarii compensatorii unor salariați concediați, suma totală plătită acestora fiind de 1,14 milioane lei. Procurorii DNA au stabilit că plățile au fost efectuate ilegal, deoarece nu erau prevăzute în contractul colectiv de muncă. O parte dintre cei de mai sus au fost beneficiari ai acestor sume, care au variat între 60.091 lei și 192.067 lei.

Compania Municipală Cimitire București SA s-a constituit parte civilă în dosarul care, în acest moment, se află în faza de Cameră Preliminară. Conform rechizitoriului, în anchetă au avut calitatea de suspecți alte 10 persoane cercetate pentru constituire grup infracțional organizat, complicitate la abuz în serviciu și fals material în înscrisuri oficiale. Pentru ultima infracțiune, DNA și-a declinat competența către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4.

Compania Municipală Cimitire București SA a fost înființată de Consiliul General al Municipiului București în 2017-2018, în mandatul Gabrielei Firea. Scopul firmei era întreținerea, igienizarea și salubrizarea cimitirelor aparținând Primăriei, precum și organizarea procedurilor de concesionare a locurilor de înhumare.

Nicușor Dan, actualul primar al Capitalei, a anunțat în 2020 că va desființa majoritatea acestor companii, asupra cărora au existat suspiciuni referitoare la legalitatea înființării și la modalitatea de cheltuire a fondurilor. În plus, funcțiile de conducere au devenit sinecuri pentru protejați politic.

În cazul Companiei Municipale Cimitire București SA, directorul general menționa în raportul de activitate pe 2021 că, până la numirea sa, „nimeni nu reprezenta compania în instanță, iar persoana cu care compania avea contract în mandatul anterior nu era membru al Baroului. Acest lucru a dus la pierderea multor procese, fie întâmpinările nefiind redactate așa cum trebuie, fie pur și simplu neparticipând la procese. Există o plângere la DNA pe această temă”.

Un alt eveniment care a dus la pierderi a fost achiziția în 2019 a unui teren de aproape 10 hectare în comuna Glina pentru amenajarea unui cimitir. Prețul plătit a fost de aproape 2,2 milioane de euro. Intrată în insolvență, compania a scos la licitație acest teren în august 2023, prețul solicitat fiind de doar 1,6 milioane de euro.

Consiliul General al Municipiului București a votat încă din 2021 dizolvarea și lichidarea companiei, dar hotărârea nu a fost pusă încă în aplicare. Cele mai recente date contabile disponibile pe site-ul Ministerului de Finanțe, valabile pe anul 2022, indicau că societatea a avut o cifră de afaceri de 6,7 milioane lei, pierderi nete de 8,3 milioane lei, datorii de 11,4 milioane lei și 93 de angajați.