„Cumpărăm și noi, dar mai avem nevoie de ajutor. Le puteți cumpăra și le puteți trimite direct la noi la sediu. Avem pază non-stop pe strada Doctor Ernest Juvara 3-5, sector 6, București. Sau, dacă aveți pe acasă și nu le mai folosiți, nu le aruncați, trimiteți-le la noi”, a declarat Hilde Tudora.
Adăpostul din Buftea, care se ocupă de animale abandonate și maltratate, se confruntă cu provocări majore, iar resursele sunt adesea insuficiente pentru a acoperi toate nevoile. „Împreună schimbăm vieți și mentalități”, adaugă Tudora, subliniind importanța solidarității și a ajutorului comunitar.
Cum puteți ajuta?
Donând obiectele necesare
Puteți cumpăra și trimite direct la sediul adăpostului sau dona obiectele pe care nu le mai folosiți.
Distribuind acest apel
Rugați prietenii și familia să împărtășească această nevoie urgentă, astfel încât să ajungă la cât mai multe persoane.
Puteți trimite cele necesare la sediul din strada Doctor Ernest Juvara 3-5, sector 6, București.
„Fiecare mic gest contează și contribuția voastră poate face o mare diferență în viața acestor animale”, a concluzionat Hilde Tudora.
Adresa: Strada Doctor Ernest Juvara 3-5, Sector 6, București Email: hilde.tudora@cjilfov.ro
Normedia încurajează toți cititorii să se implice și să contribuie la această cauză nobilă. Ajutorul vostru este vital pentru a oferi acestor animale o șansă la o viață mai bună.
Împreună putem face o diferență!
Hilde Tudora, Protecția Animalelor CJ Ilfov, apel către comunitate: „Cumpărăm și noi, dar mai avem nevoie de ajutor”
Fondul de pensii administrat privat cu contribuții obligatorii al Metropolitan Life și-a ajustat semnificativ portofoliul în prima jumătate a anului 2024.
Acesta și-a majorat activele cu 13,10%, ajungând la 20,28 miliarde lei (4,07 miliarde euro), de la 17,93 miliarde lei (3,60 miliarde euro) la sfârșitul anului 2023, conform datelor analizate de Profit.ro.
Dinamicile au fost semnificative, mai ales pentru titlurile de stat cu scadență la un an, care reprezintă 62,50% din totalul portofoliului, crescând la 12,68 miliarde lei (2,55 miliarde euro) de la 11,18 miliarde lei (2,28 miliarde euro). De asemenea, deținerile de acțiuni la Bursa de Valori București (BVB) au crescut cu 21,26%, ajungând la 5,36 miliarde lei, echivalentul a 26,42% din totalul activelor, față de 4,42 miliarde lei la sfârșitul anului trecut. Aceasta creștere se datorează atât investițiilor noi, cât și aprecierii cotațiilor de pe BVB din prima jumătate a anului.
Printre cele mai notabile modificări din portofoliu se numără:
Hidroelectrica (H2O): Peste 1 miliard de lei, reprezentând aproape 5% din totalul activelor.
Banca Transilvania (TLV) și OMV Petrom (SNP): Dețineri semnificative în valoare de peste 1 miliard de lei.
Romgaz (SNG): 740,00 milioane lei.
BRD Groupe Societe Generale (BRD): 578,83 milioane lei.
Pe lângă aceste investiții de top, fondul și-a dublat participațiile la acțiuni precum Antibiotice Iași (ATB), ajungând la 9,28 milioane lei, și a redus dramatic deținerile la Fondul Proprietatea (FP), ajungând la un nivel marginal de 11,28 milioane lei, față de 76,37 milioane lei la sfârșitul anului trecut.
Fondul de pensii și-a diversificat portofoliul adăugând noi acțiuni, printre care:
Aquila Part Prod Com (AQ): 50,62 milioane lei.
Sphera Franchise Group (SFG): 24,37 milioane lei.
Bursa de Valori București (BVB): 20,36 milioane lei.
Aceste adăugiri strategice reflectă un interes crescut pentru diversificarea investițiilor și optimizarea randamentului pentru viitorii pensionari.
Metropolitan Life și-a redus expunerea pe obligațiuni corporative cu 12,16%, ajungând la 1,30 miliarde lei, față de 1,48 miliarde lei la sfârșitul anului trecut. Fondul a renunțat complet la obligațiunile emise de instituții financiare internaționale precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Nordic Investment Bank.
Pentru a menține flexibilitatea și a avea resurse pentru noi oportunități de investiții, fondul are disponibilități bancare de 483,30 milioane lei, majoritatea depozitelor fiind la Raiffeisen Bank și Exim Banca Românească.
Fondul de pensii Pilon II Metropolitan Life își reduce deținerea la Fondul Proprietatea. Portofoliul include Aquila și operatorul KFC și depășește nivelul unei participații de 1 miliard de lei la Hidroelectrica
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat că despăgubirile pentru calamitățile provocate de secetă vor fi plătite fermierilor în luna octombrie, pentru a le asigura resursele necesare campaniei de toamnă.
Conform estimărilor oficiale, seceta a afectat culturi agricole pe o suprafață de aproximativ două milioane de hectare, iar suma minimă a despăgubirilor pe hectar va fi de 200 de euro, scrie Digi24.
„În acest moment, din evaluările realizate de Ministerul Agriculturii și direcțiile de specialitate din teritoriu, am constatat că seceta a afectat aproximativ două milioane de hectare de culturi de primăvară. Am discutat cu domnul prim-ministru și am anunțat public că despăgubirile vor fi de minim 200 de euro pe hectar,” a declarat Florin Barbu.
Ministrul a subliniat că toate comisiile și instituțiile publice subordonate Ministerului Agriculturii au obligativitatea de a finaliza procesele-verbale de calamități până la 15 septembrie. „Este pentru prima oară când Ministerul Agriculturii finalizează aceste procese-verbale până în septembrie, astfel încât să putem plăti despăgubirile în luna octombrie. Fermierii se confruntă cu dificultăți tot mai mari din cauza secetei din ultimii trei ani, iar aceste despăgubiri sunt esențiale pentru a începe campania de însămânțare de toamnă,” a adăugat ministrul.
Întrebat dacă România își va putea asigura necesarul de cereale în contextul secetei din acest an, ministrul Barbu a dat asigurări că țara are suficiente cereale atât pentru consum propriu, cât și pentru export. „În prezent, se irigă culturi pe o suprafață de 1,6 milioane de hectare. Din punctul de vedere al siguranței alimentare, România are cerealele necesare atât pentru consumul intern, inclusiv pentru sectorul zootehnic, cât și pentru export,” a precizat Florin Barbu.
Ministrul Agriculturii a abordat și subiectul sistemelor de rachete antigrindină, menționând că un studiu este în lucru pentru a evalua eficiența acestora. „Există voci în rândul fermierilor care susțin că sistemele antigrindină ar fi cauzat lipsa ploilor în județul Prahova. Marți, la ora 15:00, ne vom întâlni membrii CSAT la Ministerul Apărării și Ministerul Economiei, împreună cu INMH, pentru a urgenta acest studiu. Vă asigur că sistemul antigrindină va continua să funcționeze și să fie dezvoltat în România, deoarece este un sistem foarte bun,” a susținut Barbu.
Despăgubirile pentru calamitățile provocate de secetă, plătite fermierilor în luna octombrie. Reacția ministrului Agriculturii
Într-o mișcare care a stârnit controverse, zeci de procurori ieșeni au chemat în judecată Ministerul Public, solicitând un nou spor salarial sub forma unei diurne, chiar dacă își desfășoară activitatea în aceeași localitate.
Aceștia consideră că sunt discriminați față de magistrații membri ai fostei Secții pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), care beneficiau de un spor de 2% la salariu, indiferent de locul de muncă, scrie ZiaruldeIași.
Procurorii susțin că acest spor de diurnă este, de fapt, o majorare salarială mascată, de care și ei ar trebui să beneficieze. Indemnizația unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunal sau Curtea de Apel variază între 20.000 și 23.000 de lei lunar, în funcție de grad și vechime. Sporul revendicat ar adăuga 400-460 de lei la salariu, influențând, ulterior, și pensia.
„Conform legii, judecătorii și procurorii detașați în altă localitate beneficiază de o diurnă de 2% din indemnizația brută lunară. În cazul magistraților SIIJ, acest spor era acordat indiferent de locul de muncă sau de domiciliu, constituind astfel o majorare salarială mascată,” se arată în acțiunea depusă de cei 28 de procurori ieșeni la Tribunal.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel a cerut respingerea acțiunii, argumentând că unii dintre reclamanți sunt pensionari, iar un altul reprezintă un procuror decedat în 2017. În analiza plângerii, magistrații Tribunalului s-au raportat la prevederile Codului Muncii, care specifică un termen de prescripție de trei ani pentru drepturile salariale. Astfel, cererea de chemare în judecată, înregistrată în februarie anul trecut, permitea reclamanților să solicite sporul doar pentru perioada de după 1 februarie 2020.
Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că diurna de 2% reprezintă un drept salarial, având același regim juridic, însă doar magistrații cu funcții similare celor din SIIJ pot invoca principiul nediscriminării. Conform hotărârii, acest spor ar fi aplicabil doar procurorilor cu un grad profesional de Parchet de pe lângă Curtea de Apel și cu o vechime de cel puțin 18 ani.
Tribunalul a constatat că jumătate dintre cei 28 de petenți se pensionaseră înainte de înființarea SIIJ, iar alții nu mai lucrau pentru Parchetul de pe lângă Curtea de Apel sau Tribunal. Cererea a fost acceptată doar pentru trei procurori care îndeplineau condițiile necesare: Diana Bâldea, fost procuror al Parchetului de pe lângă Tribunal, Diana Horodniceanu, fostă șefă de secție în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunal, și Ionela Gâmbuță, prim procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunal. Pentru aceștia, indemnizațiile vor fi recalculcate, incluzând sporul de 2%.
Parchetul de pe lângă Tribunal a contestat sentința, dosarul urmând să fie evaluat de Curtea de Apel.
Această cerere de sporuri salariale în instanță subliniază tensiunile și provocările din sistemul judiciar românesc, evidențiind totodată nevoia de clarificări legislative și de aplicare uniformă a drepturilor salariale pentru magistrați.
Zeci de procurori ieșeni au chemat în judecată Ministerul Public pentru noi sporuri salariale. Aceștia consideră că sunt discriminați
Începând cu data de 1 septembrie 2024, cererile de acordare sau redobândire a cetăţeniei române soluţionate favorabil vor avea ca rezultat eliberarea unui card de cetăţenie română.
Acest document inovator va fi personalizat de Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice din cadrul Direcţiei Generale de Paşapoarte, conform unui comunicat transmis de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și citat de Agerpres.
Pe data de 25 iulie, a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 100, care aduce modificări semnificative Legii cetăţeniei române nr. 21/1991 și altor acte normative conexe. Aceste modificări sunt menite să îmbunătățească procesul de acordare și redobândire a cetăţeniei române prin introducerea cardului de cetăţenie, un document cu un nivel sporit de securitate.
Conform noilor reglementări, cererile de eliberare a paşapoartelor româneşti cu menţionarea ţării de domiciliu, depuse de persoanele care au dobândit sau redobândit cetăţenia română și care nu au mai deținut anterior un pașaport românesc sau un act de identitate românesc, trebuie să fie însoțite de certificatul de cetățenie și de cardul de cetățenie română.
De asemenea, persoanele care primesc cardul de cetățenie română începând cu 1 septembrie 2024 și doresc să își stabilească domiciliul în străinătate au obligația de a solicita, în termen de trei ani de la data dobândirii/redobândirii cetățeniei, eliberarea unui pașaport românesc cu menționarea țării de domiciliu.
MAI subliniază că modificările legislative introduse prin OUG 100/2024 sprijină continuarea procesului de digitalizare a serviciilor publice oferite cetățenilor, necesare pentru verificarea statutului juridic al persoanelor față de statul român. Direcția Generală de Pașapoarte și Direcția Generală pentru Tehnologia Informației din cadrul MAI vor constitui prima platformă de cetățenie integrată în platforma HUB de servicii a ministerului.
O altă modificare majoră vizează reglementarea Sistemului informatic de evidență a datelor despre cetățenia română din Registrul Național de Evidență a Pașapoartelor Simple, administrat de Direcția Generală de Pașapoarte. Această inițiativă este menită să îmbunătățească gestionarea și accesul la datele privind cetățenia română.
MAI reamintește cetățenilor că, în situația în care descendenții cetățenilor români sau foștii cetățeni români doresc să obțină acte de stare civilă, documente de identitate sau de călătorie românești ori redobândirea cetățeniei române, trebuie să se adreseze direct instituțiilor competente. Este important de subliniat că aceste solicitări nu trebuie adresate Direcției Generale de Pașapoarte pentru furnizarea datelor din Registrul Național de Evidență a Pașapoartelor Simple.
Cei care vor face cereri sau redobândiri de cetățenie vor primi și un card de cetățenie română. Documentul va fi personalizat de CNUPPE
La ora 2:10, în dimineața de duminică, la un club din Centrul Vechi al Bucureștiului, a avut loc o altercație disproporționată între paznicii clubului (6-7) și un tânăr, în afara clubului, pe culoarul de mers. Motivele pentru care s-a acționat atât de brutal nu sunt încă cunoscute, dar incidentul a avut loc sub ochii polițiștilor și jandarmilor prezenți în zonă, conform jurnaliștilor Normedia.ro prezenți la locul evenimentului.
Martorii oculari au relatat că cei care încercau să pozeze sau să filmeze incidentul erau imediat abordați de paznici și li se închideau telefoanele. Nimeni din zonă nu a putut interveni din cauza atitudinii agresive a paznicilor.
Vom solicita un răspuns din partea poliției și jandarmeriei pentru a clarifica motivele pentru care nu s-a intervenit pentru a opri agresiunea.
Incidentul de la club nu este un caz izolat. În ultima perioadă, astfel de altercații între paznici sau anumite persoane din anturajul cluburilor și clienți au devenit din ce în ce mai frecvente, atât în Centrul Vechi din București, cât și la mare. Aceste evenimente pun în pericol siguranța publică și subliniază necesitatea unei intervenții mai ferme și mai eficiente din partea autorităților.
Este esențial ca astfel de incidente să fie investigate riguros și să se ia măsuri pentru a preveni repetarea lor. Siguranța publică și dreptul la protecție împotriva abuzurilor trebuie să fie o prioritate pentru toți cei implicați.
FOTO EXCLUSIV. Incident brutal în Centrul Vechi: Altercație între paznicii unui club și un tânăr
Un audit al performanţei sectorului de apă din România, publicat joi, 1 august, de către Curtea de Conturi, arată un tablou trist în ceea ce privește accesul la apă pentru români.
Unul din patru români nu are acces la sistemul public de alimentare cu apă și doar 40% dintre români au acces la canalizare. De asemenea, calitatea apei lasă de dorit.
Raportul Curții de Conturi a criticat lipsa unei viziuni strategice integrate și coerente, subliniind faptul că responsabilitățile sunt fragmentate la nivelul mai multor ministere. Auditul, realizat în semestrul doi al anului 2022 și pe toată durata anului 2023, vizează performanța cu tema „Politici publice în domeniul serviciului public de apă și canalizare. Echitate vs. disparitate privind accesul populației la aceste servicii”.
„Unul din patru români nu are acces la sistemul public de alimentare cu apă şi aproximativ 40% din populaţia ţării nu este racordată la sistemul de canalizare. În mediul rural, la nivelul anului 2022, accesul la aceste servicii esențiale era și mai redus: 59% dintre locuitorii satelor nu aveau acces la sistemul public de apă, iar 84% nu erau racordați la rețele publice de canalizare. Deși situația s-a îmbunătățit semnificativ față de momentul aderării la Uniunea Europeană, România înregistrează, în continuare, cea mai mică rată de racordare la sistemele de apă și canalizare dintre țările UE, unde rata medie de conectare la rețele publice de alimentare cu apă depășește 94%, respectiv 81% la sisteme de canalizare”, a transmis Curtea de Conturi, într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului citat, în ceea ce privește accesul populației la condițiile unui trai decent, la nivelul anului 2020, circa o cincime (21%) din populația României nu avea acces la baie/duș și nici toaletă în locuință.
„Acest indicator este și mai pronunțat la categoria de populație vulnerabilă care trăiește la limita subzistenței și care este denumită, generic, „în risc de sărăcie”: mai mult de jumătate (57%) dintre românii aflați în această situație nu beneficiau nici de baie/duș și nici de toaletă în locuință la nivelul anului 2020, cel mai recent pentru care există date în acest sens. Dimensiunea ponderilor de mai sus relevă, conform profilului calitativ al indicatorului statistic urmărit, un aspect semnificativ de deprivare materială în rândul gospodăriilor acestei categorii de populație vulnerabilă din România”, a transmis Curtea de Conturi în urma auditului.
Instituția anunță că a auditat implementarea politicilor publice privind accesul cetățenilor la serviciul public de apă și canalizare, din perspectiva accesibilității, echității și calității serviciilor, respectiv a coordonării finanțării și eficienței investițiilor în acest domeniu.
„Concluziile rezultate și recomandările formulate de auditori pentru remedierea deficiențelor și îmbunătățirea activității din sectorul de apă și apă uzată din România au fost cuprinse într-un raport de audit transmis autorităților responsabile. Misiunea de audit al performanței cu tema „Politici publice în domeniul serviciului public de apă și canalizare. Echitate vs. disparitate privind accesul populației la aceste servicii” s-a desfășurat în semestrul II 2022 și anul 2023. Au fost analizate datele disponibile la Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) și, ulterior, au fost colectate informații atât de la instituții ale administrației publice centrale, cât și de la instituții și operatori de apă de la nivel teritorial”, a mai transmis instituția.
Potrivit acesteia, au fost evaluate cu prioritate activitățile și evenimentele din ultimii cinci ani, iar pentru analiza unor evoluții și tendințe pe perioade mai îndelungate au fost prelucrate date statistice pe o perioadă de cel puțin zece ani.
Principalele concluzii ale auditului
Responsabilitățile sunt fragmentate la nivelul mai multor ministere și autorități publice, iar politica investițională guvernamentală a fost deseori neunitară și inconsecventă.
Acordarea finanțărilor se face pe baza unor criterii neunitare, ceea ce reflectă lipsa unei viziuni de consolidare strategică a sectorului.
Doar 78% din fondurile europene și 74% din cele naționale au fost utilizate până la 31.12.2022, indicând o eficacitate redusă a programelor de investiții.
Întârzierile mari în execuție, soluțiile tehnice necorespunzătoare și problemele de calitate a lucrărilor au condus la o performanță redusă a programelor de investiții.
Mulți operatori funcționează fără licență sau autorizație sanitară, ceea ce indică o capacitate insuficientă a instituțiilor de reglementare și control de a garanta respectarea standardelor de calitate.
Recomandările Curții de Conturi după audit
Guvernul trebuie să se implice mai activ la nivel strategic și în coordonarea activităților ministerelor implicate în sectorul apei.
Se impune o ierarhizare clară a nevoilor și o prioritizare responsabilă și transparentă a domeniilor și obiectivelor finanțate.
Introducerea mecanismelor de control și monitorizare ex-ante și ex-post a investițiilor pentru a asigura eficiența și eficacitatea utilizării fondurilor publice.
Se impun măsuri legislative-administrative pentru accelerarea procesului de absorbție a micilor operatori din mediul rural de către marii operatori regionali.
Autoritățile cu atribuții de licențiere și control trebuie să-și crească capacitatea instituțională și să asigure independența și autonomia instituțiilor responsabile în domeniul calității apei.
Curtea de Conturi remarcă înființarea, în urmă cu doi ani, a Grupului de lucru interministerial la nivelul Secretariatului General al Guvernului, care a realizat progrese în elaborarea „Planului accelerat de conformare cu directivele europene în domeniul apei și apei uzate”.
„Un exemplu de bună practică l-ar putea constitui Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), document programatic prin care au fost stabiliți indicatori de rezultat pentru sectorul de apă și valori țintă pentru aceștia, precum și calendare de implementare precise. Însă, pentru îndeplinirea țintelor în termenele stabilite, trebuie susținută întărirea capacității administrative și responsabilizarea factorilor implicați”, a mai transmis instituția.
AUDIT: Un sfert dintre români nu au apă curentă, iar 40% nu au canalizare. Critici dure la adresa autorităților
Noua versiune a portalului Agenției Naționale de Integritate (ANI), care centralizează declarațiile de avere ale funcționarilor și demnitarilor din toată țara, a venit la pachet cu reducerea drastică a transparenței după ce site-ul nu a funcționat timp de trei săptămâni.
Peste 10 milioane de declarații de avere și interese au dispărut de pe portalul ANI, iar căutarea a devenit mai greoaie.
Peste 10 milioane de declarații de avere și interese, depuse în perioada 2008-2021, au dispărut fără nicio explicație de pe portalul ANI. Site-ul a fost nefuncțional timp de trei săptămâni din cauza unor defecțiuni la sistemul de răcire a serverelor, conform instituției. Din noua versiune a site-ului, care centralizează și publică declarațiile de avere și interese la nivel național, a fost eliminată și posibilitatea căutării avansate după criterii precum anul depunerii, județul sau angajatorul deponentului. În schimb, au fost introduse verificările captcha, complicând și mai mult accesul la informații.
ANI susține că situația este temporară și că, în timp, vor fi publicate și declarațiile lipsă, care sunt stocate acum pe servere defecte.
Laura Ștefan, expert anticorupție la Expert Forum România, a criticat dur această situație: „Nu e în regulă. Față de varianta anterioară a website-ului, e clar o modificare în sensul reducerii semnificative a transparenței. Și nu este în congruență cu ceea ce spune legea că ar trebui să publice agenția. Nu se respectă articolul 6 din lege (n.r. cel referitor la publicarea declarațiilor pe toată durata mandatului și trei ani după).”
În cazul judecătorilor și al procurorilor, care ocupă funcții continue, situația este și mai limpede: „Ar trebui să fie publice absolut toate declarațiile”, a adăugat expertul.
Controlul averilor și adoptarea unui mecanism eficient de verificare a declarațiilor de avere au constituit o recomandare a Uniunii Europene în procesul de aderare a României la UE. Legea cere demnitarilor, funcționarilor publici și candidaților la funcția de primar sau consilier local sau județean să depună declarații de avere și de interese. Aceste declarații permit identificarea eventualelor discrepanțe între venituri și proprietăți și pot dezvălui posibile situații de incompatibilitate. Portalul ANI este un instrument esențial pentru jurnaliști și cetățeni, fiind accesat, în 2022, de peste 360.000 de vizitatori unici.
Conform legii, ANI, dar și instituțiile publice, trebuie să mențină pe pagina de internet declarațiile de avere și interese timp de trei ani de la încheierea mandatului sau exercitării funcției publice. În prezent, Agenția Națională de Integritate publică doar declarațiile depuse începând cu anul 2022, contrar prevederilor legii care cer publicarea declarațiilor depuse cu până la trei ani în urmă.
ANI a declarat că noul portal este o soluție temporară, necesară până la repararea serverelor defecte pe care sunt stocate restul declarațiilor. Însă, nici la șase săptămâni după ce portalul a picat, ANI nu știe cât timp va dura repararea serverelor afectate: “Acest proces este de durată din cauza volumului mare de documente și metadate asociate care se regăsesc pe o infrastructură cu peste 15 ani vechime.“
Reprezentanții instituției au mai precizat că atât noul website al Agenției, cât și platforma “de avarie” pe care sunt găzduite declarațiile disponibile în acest moment au fost realizate cu resurse interne.
Activitatea ANI este apreciată în Raportul din 2024 privind statul de drept din România, publicat recent de Comisia Europeană. Paradoxal, la elaborarea raportului, România s-a lăudat cu numărul mare de declarații publicate, acum dispărute. Același portal este menționat și în raportul de activitate pentru 2022, cel mai recent publicat de ANI.
Agenția Națională de Integritate este condusă de Florin Moise din 2021, singurul candidat la concursul pentru postul de președinte al ANI. Investigațiile au dezvăluit legăturile sale cu mediul politic, tatăl și fratele lui Florin Moise fiind membri PSD și ocupând funcții politice.
Secretarul general ANI, Silviu Ioan Popa, are la rândul său legături cu politica: tatăl său a fost membru PDSR și PNL.
Situația actuală a portalului ANI reprezintă o lovitură semnificativă pentru transparența și accesibilitatea informațiilor publice. Fără un termen clar pentru repararea serverelor și restaurarea declarațiilor lipsă, încrederea în instituție este grav afectată. Este esențial ca ANI să își îndeplinească obligațiile legale și să asigure publicarea completă și accesibilă a declarațiilor de avere și interese pentru a menține standardele de integritate și transparență necesare într-o democrație funcțională.
10 milioane de declarații de avere și interese lipsesc după ce site-ul ANI a fost nefuncțional timp de săptămâni întregi. Reacția Agenției
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, într-o declarație pentru Edupedu.ro, modificări fundamentale în legislația ce reglementează sesizările anonime, în contextul în care reclamațiile anonime ale studenților hărțuiți sexual sunt blocate în toate universitățile din România.
Aceste schimbări survin după o investigație Edupedu.ro care a scos la lumină lacunele actualei legislații și inacțiunea guvernului în acest domeniu sensibil.
„O să fac un grup de lucru cu Ministerul Justiției, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii și, bineînțeles, cu Ministerul Educației. Ce vreau să modific: petițiile anonime care sunt depuse pentru fapte prevăzute în Codul Penal să fie trimise mai departe către parchete și către poliție și să fie acceptate, exact ca în cazul avertizorului de integritate. Noi avem hărțuirea sexuală în Codul Penal,” a declarat Marcel Ciolacu pentru Edupedu.ro.
Premierul a precizat că schimbările vor fi realizate printr-o Ordonanță de Urgență care va modifica OUG 27 din 2002 privind regimul petițiilor. Conform legislației actuale, petițiile anonime nu sunt luate în considerare, ceea ce limitează semnificativ capacitatea victimelor de a raporta abuzurile.
„Eu modificarea pe care o fac săptămâna viitoare o fac pentru toate instituțiile publice, prin Ordonanță care modifică fondul Ordonanței din 2002. Regimul petițiilor îl modific eu și pe urmă creez cadrul legal ca fiecare ministru să își modifice codul etic,” a explicat Ciolacu.
Investigația Edupedu.ro a relevat că sesizările anonime ale studenților hărțuiți sexual sunt ignorate din cauza unei Hotărâri de Guvern elaborată de Ministerul Ligiei Deca și aprobată de premier. Această hotărâre a scos practic în afara legii analiza sesizărilor anonime în comisiile de etică ale instituțiilor de învățământ superior.
Problema a fost readusă în atenția publicului după dezvăluirile legate de cazul profesorului Alfred Bulai de la SNSPA, unde sesizările anonime sunt respinse din start. Reprezentantul studenților a confirmat că „orice sesizare anonimă este respinsă din start,” lăsând victimele fără resurse de raportare.
Premierul a subliniat necesitatea unui cadru legal eficient pentru ca astfel de cazuri să fie sesizate și investigate prompt. „Creez cadrul legal ca astfel de cazuri să fie sesizate imediat. De aceea am inclus Ministerul de Interne și Ministerul Justiției în grupul de lucru, ca să fie o regulă de lucru foarte rapidă,” a declarat Ciolacu.
Aceste modificări legislative sunt esențiale pentru a oferi victimelor hărțuirii sexuale posibilitatea de a raporta abuzurile în condiții de siguranță și anonimat, și pentru a asigura că astfel de sesizări sunt tratate cu seriozitate și promptitudine de autorități.
Edupedu.ro a dezvăluit că sesizările anonime sunt interzise prin Hotărârea 305 din 4 aprilie 2024, care reglementează Codul-cadru de etică și deontologie universitară. Această hotărâre a fost criticată pentru că elimină un instrument esențial de raportare a abuzurilor.
Recomandările internaționale, inclusiv cele ale Universities UK, îndeamnă universitățile să permită toate formele de raportare a abuzurilor, inclusiv sesizările anonime, pentru a proteja victimele și a încuraja raportarea.
Marcel Ciolacu anunță modificarea radicală a legislației privind sesizările anonime pentru hărțuire sexuală. Vor ajunge la autorități exact ca în cazul avertizorului de integritate
Într-o universitate unde hărțuirea sexuală și abuzurile sunt adânc înrădăcinate, vocea feministă a studenților și profesorilor devine tot mai puternică. Alice Iancu, lector universitar doctor, a dezvăluit într-un articol recent experiențele sale traumatizante și observațiile asupra abuzurilor din SNSPA, precizează Riseproject.
Alice Iancu, care a absolvit studiile de licență, masterat și doctorat la SNSPA între 2000 și 2010, a povestit despre experiențele sale personale cu Alfred Bulai, Ștefan Stănciugelu și Marius Pieleanu, descriind cum aceștia au folosit puterea și pozițiile lor pentru a abuza și intimida studentele.
Alfred Bulai: Alice a aflat la primul examen cu Alfred Bulai despre obsesia acestuia pentru sânii femeilor. Comentariile sale indecente au determinat-o pe Alice să se îmbrace în helănci până în gât, dar chiar și așa, Alfred Bulai a continuat cu remarcile sale neadecvate.
Ștefan Stănciugelu: Acesta a făcut avansuri prietenei cele mai bune a lui Alice pe toată durata facultății. Alice a observat că, deși părea inofensiv, comportamentul lui era deranjant și persistent. La ani distanță, Stănciugelu a fost prins și pedepsit pentru hărțuire sexuală, aducându-i lui Alice o mare satisfacție.
Marius Pieleanu: Alice îl descrie pe Pieleanu ca fiind cel mai sinistru și de care îi era cel mai frică. Comentariile sale misogine erau o rutină săptămânală la cursuri. Avea obiceiul să cheme studente singure la restanțe în biroul său, unde încerca să le intimideze.
Alice a subliniat că, deși unii profesori știau ce se întâmplă, au descurajat studentele să depună plângeri. Puținele profesoare femei existente nu abordau aceste subiecte, considerându-le neserioase. Relațiile de putere din universitate erau clar favorabile bărbaților, iar studentele erau descurajate să ia măsuri împotriva abuzurilor.
Pentru Alice, cursul de Gen și politică a fost o revelație. A început să studieze feminismul pe cont propriu și a realizat că acesta era cel mai frumos și bun lucru pe care l-a făcut pentru ea însăși. Deși inițial avea o relație de iubire-respingere cu profesoarele feministe, și-a dat seama că relațiile de putere erau clar în defavoarea femeilor.
Alice și colegele ei au încercat să sprijine toate fetele care au fost victime ale abuzurilor, încurajându-le să depună plângeri și să se vindece. Ea recunoaște că, la finalul doctoratului, nu avea speranțe că situația se va schimba la SNSPA. Cu toate acestea, a trimis un mail la parchet despre abuzurile suferite, deși nu avea mari speranțe în justiție.
Alice consideră că pentru o schimbare reală, România are nevoie de feminism în toate aspectele vieții, de la muzică la sindicate și familii. Trebuie să luăm fetele și femeile în serios pentru a începe să fim mai bine. Ea subliniază importanța de a ne aminti numele abuzatorilor și de a lucra împreună pentru o societate mai echitabilă.
Contactat telefonic, Marius Pieleanu a declarat că părăsește SNSPA-ul pentru a elimina orice asociere cu universitatea și a respins acuzațiile de abuzuri. „E adevărat că eu sunt mai puțin convențional, dar asta nu înseamnă că nu sunt normativ,” a spus Pieleanu, încercând să justifice comportamentul său.
Acest articol aduce în lumină problemele sistemice de abuz și hărțuire din universități și necesitatea unei schimbări fundamentale prin feminism și susținerea victimelor.
Alice Iancu, lector universitar doctor, dezvăluiri asupra abuzurilor din SNSPA. Vocea feministă a studenților și profesorilor devine tot mai puternică
