Un moment dramatic s-a petrecut în minutul 66, când Lionel Messi s-a accidentat singur și a fost înlocuit. Vizibil afectat, Messi a început să plângă și și-a acoperit fața cu mâinile când s-a așezat pe bancă, oferind o imagine emoționantă suporterilor și colegilor săi.
Lionel Messi’s reaction to „Thanks for being born” from Umineko When They Cry😢 pic.twitter.com/5CqJcTrOvE
Acest triumf marchează al 16-lea titlu de Copa America pentru Argentina, stabilind astfel un record. Este al treilea titlu major consecutiv pentru echipa albiceleste, după Copa America 2021 și Cupa Mondială 2022.
Câteva zeci de fani au forțat intrarea pe stadionul Hard Rock din Miami înainte de începerea finalei Copa America, provocând scene de haos. Din cauza acestor incidente, meciul a început cu o întârziere de o oră și 20 de minute.
Porțile stadionului au rămas închise mai bine de o oră după ce trebuiau să se deschidă la ora locală 17:00 (00:00, ora României) pentru meciul dintre Argentina și Columbia, programat să înceapă la ora locală 20:00 (03:00 luni, ora României). În cele din urmă, lovitura de start a fost amânată cu o oră și jumătate, conform relatărilor din presa argentiniană TyC Sports.
Membri ai serviciului de securitate au declarat pentru AFP că porțile au fost închise deoarece fanii au forțat intrarea în stadion, ceea ce a necesitat măsuri suplimentare de securitate pentru a gestiona situația.
Cum a câștigat Argentina Copa America. Messi gleznă umflată ”horror” după o accidentare teribilă
Spania a reușit o performanță istorică, devenind campioana Europei pentru a patra oară consecutiv, după ce a învins Anglia cu 2-1 într-o finală dramatică disputată la Berlin. Invincibila Armada s-a dovedit prea puternică pentru echipa Angliei, dominând turneul de la cap la coadă, scrie Eurosport.
Cum a reușit Spania să devină Regina Europei la fotbal! Secretul ”Furia Roja” contra Angliei, 2-1 într-o finală dramatică
Prima repriză a finalei dintre Spania și Anglia a fost marcată de un joc tacticizat și închis, fără multe ocazii de gol. Singurul șut pe poartă a aparținut englezilor. Spania nu a reușit să-și impună jocul, iar Lamine Yamal, pariul multora, nu a strălucit, fiind blocat de un Luke Shaw briliant. Anglia a căutat contraatacurile, profitând de linia defensivă foarte sus a spaniolilor.
A doua repriză a fost total diferită. Spania a ieșit determinată de la cabine și a înscris imediat printr-o combinație între Lamine Yamal și Nico Williams. Ibericii au continuat să atace, dar englezii au egalat prin Cole Palmer în minutul 73, după o pasă perfectă de la Jude Bellingham.
— Selección Española Masculina de Fútbol (@SEFutbol) July 15, 2024
Finalul a fost dramatic, cu golul victoriei marcat de Oyarzabal, care a reluat o centrare perfectă a huiduitului Cucurella. Anglia a încercat să răspundă rapid, dar Unai Simon și Dani Olmo au salvat incredibil, menținând avantajul spaniolilor până la fluierul final.
Nico Williams a fost desemnat Jucătorul Meciului, după ce a deschis scorul și a fost unul dintre cei mai periculoși jucători de pe teren. Lamine Yamal a fost numit cel mai bun jucător tânăr al turneului, iar Rodri a fost desemnat Jucătorul Turneului, consolidându-și candidatura la Balonul de Aur.
— Selección Española Masculina de Fútbol (@SEFutbol) July 15, 2024
FINAL: Spania este din nou campioana Europei, devenind cea mai titrată națională la Euro, cu 4 titluri. Anglia pierde a doua finală consecutivă, dar performanța de a ajunge de două ori în această ipostază este remarcabilă.
Min 90+3: VAR confirmă că Oyarzabal nu era în offside. Noroc pentru Spania.
Min 90+3: Ultimele șanse pentru Anglia!
Min 90+1: 4 minute de prelungire.
Min 90: Foden ratează o ocazie uriașă, iar Dani Olmo respinge o altă lovitură de cap de pe linia porții. Ce meci face Dani Olmo!
Min 89: Lamine Yamal iese, intră Mikel Merino.
Min 88: Bellingham pasează către Watkins, dar atacantul nu reușește să preia corect.
Min 87: GOL Spania, 2-1! Cucurella centrează perfect pentru Oyarzabal, care înscrie.
Min 85: Combinațiile rapide ale spaniolilor sunt remarcabile.
Min 83: LeNormand iese, intră Nacho Fernandez.
Min 82: Yamal trage, dar Pickford salvează.
Min 78: Corner pentru Spania, fără rezultat periculos.
Min 73: GOL Anglia, 1-1! Palmer egalează după o pasă de la Bellingham.
Min 70: Ruiz trage de la distanță, dar mingea trece peste.
Min 68: Morata iese, intră Oyarzabal.
Min 66: Yamal șutează, dar Pickford intervine decisiv.
Min 64: Bellingham arată de ce este favorit la Balonul de Aur cu o manevră spectaculoasă.
Min 61: Kane iese, intră Watkins.
Min 56: Morata ratează, iar Williams șutează puțin pe lângă.
Min 53: Stones primește galben pentru fault.
Min 49: Olmo aproape de 2-0, dar ratează.
Min 47: GOL Spania, 1-0! Yamal pasează pentru Williams, care înscrie.
Min 46: Rodri iese, intră Zubimendi.
PAUZĂ: Prima repriză a fost caracterizată de un joc tacticizat și închis.
Min 45+1: Foden trage din prima, dar Simon apără.
Min 45: Kane trage, dar Rodri blochează.
Min 43: Morata obține un corner.
Min 42: Williams arată calitatea sa tehnică.
Min 40: Jocul este tensionat și închis.
Min 38: Yamal este deposedat din nou.
Min 36: Dani Olmo face un joc excelent defensiv.
Min 34: Luke Shaw îl blochează pe Yamal din nou.
Min 30: Olmo primește cartonaș galben.
Min 26: Kane primește galben.
Min 25: Bellingham nu reușește să șuteze.
Min 24: Ocazie pentru Spania, dar fără rezultat.
Min 19: Luke Shaw este excelent în apărare.
Min 16: Walker centrează periculos, dar fără rezultat.
Min 13: Williams șutează, dar mingea este blocată.
Min 9: Englezii nu au ieșit din propria jumătate.
Min 4: Atmosfera este de vis.
Min 1: A început finala Euro 2024!
Traseul până în finală
Spania:
Grupa B: 3-0 vs Croația, 1-0 vs Italia, 1-0 vs Albania
Optimi: 4-1 vs Georgia
Sferturi: 2-1 vs Germania
Semifinale: 2-1 vs Franța
Anglia:
Grupa C: 1-0 vs Serbia, 1-1 vs Danemarca, 0-0 vs Slovenia
Optimi: 2-1 vs Slovacia
Sferturi: 5-3 la penalty-uri vs Elveția
Semifinale: 2-1 vs Olanda
Echipele de start
Spania: Unai Simon – Carvajal, LeNormand, Laporte, Cucurella – Rodri, Fabian Ruiz, Olmo – Yamal, Morata, Williams Rezerve: Raya, Remiro, Nacho, Vivian, Merino, Joselu, Ferran Torres, Grimaldo, Alex Baena, Zubimendi, Oyarzabal, Jesus Navas, Fermin Lopez
Guvernul României a anunțat că a semnat un memorandum de înțelegere cu gigantul Google, marcând un pas semnificativ în direcția dezvoltării infrastructurii digitale a țării. Premierul Marcel Ciolacu a exprimat dorința de a vedea un centru de date Google construit în România, o investiție estimată la 2 miliarde de euro, conform Agerpres.
Vizita recentă a premierului în Statele Unite a inclus discuții detaliate cu oficialii Google, unde s-a propus inițiativa ambițioasă de a înființa un centru de date în România. Acest proiect ar urma să contribuie semnificativ la infrastructura digitală a țării, sprijinind inovarea și cercetarea.
Potrivit comunicatului de presă al Guvernului, acest memorandum se încadrează în strategia națională de dezvoltare a infrastructurii digitale, inovare și cercetare. Colaborarea cu Google vizează utilizarea tehnologiilor moderne, cum ar fi Inteligența Artificială, pentru a îmbunătăți eficiența operațională, securitatea digitală și experiențele cetățenilor în sectorul public.
Actul a fost semnat de ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, în prezența premierului Marcel Ciolacu și a directorului executiv al Google Cloud, Thomas Kurian.
„Avem proiecte ambițioase de reformă a administrației publice, care implică utilizarea tehnologiilor moderne precum Inteligența Artificială, îmbunătățirea eficienței operaționale, creșterea securității digitale, promovarea inovației în sectorul public și adoptarea cloud-ului. Expertiza și contribuția Google sunt esențiale pentru a pune în practică servicii publice performante și sigure pentru români”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.
De asemenea, Thomas Kurian, CEO al Google Cloud, a subliniat angajamentul companiei de a sprijini România în atingerea obiectivelor sale de transformare digitală: „Google Cloud este dedicat să contribuie la creșterea adoptării tehnologiilor cloud și la facilitarea serviciilor publice digitale inovatoare, în conformitate cu obiectivele României de transformare digitală și cu țintele Deceniului Digital al Europei pentru 2030.”
Guvernul României a semnat un memorandum cu gigantul Google pentru un centru de date în România
Construirea unui centru de date Google în România ar aduce multiple beneficii economice și tehnologice. Pe lângă investiția directă de 2 miliarde de euro, proiectul ar crea numeroase locuri de muncă și ar stimula dezvoltarea sectorului IT&C în România. De asemenea, ar întări securitatea cibernetică a infrastructurii guvernamentale și ar promova inovația în serviciile publice.
Pentru realizarea centrului de date, Ministerul Digitalizării și Google vor demara un studiu de piață pentru a evalua fezabilitatea proiectului. Investiția propusă este una dintre cele mai mari din sectorul tehnologic din România și este văzută ca un pas strategic pentru a poziționa țara noastră ca un hub tehnologic în Europa de Est.
Premierul Marcel Ciolacu a subliniat importanța acestei inițiative: „Un data center în România. Cred că suntem cei mai îndreptățiți să avem acest lucru. Microsoft cred că are aproape 5000 de angajați în România, Google vreo 500. Cunoaștem cu toții ce înseamnă un data center pe teritoriul României? Extraordinar de mult!
Guvernul României a semnat un memorandum cu gigantul Google pentru un centru de date în România
Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a eliberat, online, prin intermediul platformei EPAY.ANCPI.RO, 1.086.684 de documente, în primele șase luni ale anului 2024.
În perioada similară a anului trecut, ANCPI a eliberat online 1.014.291 de extrase de carte funciară pentru informare și 112.264 de extrase din planul cadastral, pe ortofotoplan.Documentele eliberate online de ANCPI, fără semnătură olografă, sunt recunoscute de instituțiile administrației locale și centrale, bănci, avocați, notari etc.
În luna iunie 2024, ANCPI, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), a furnizat, online, prin intermediul platformei epay.ancpi.ro 130.737 de extrase de carte funciară pentru informare și 19.740 de extrase din planul cadastral, pe ortofotoplan. În luna precedentă, ANCPI a eliberat online 146.105 extrase de carte funciară pentru informare și 21.114 extrase din planul cadastral, pe ortofotoplan.
Totodată, în cea de-a șasea lună a anului 2024, pe platforma epay.ancpi.ro și-au făcut cont 6.248 de utilizatori noi și au fost înregistrate 109.565 de comenzi online.
Prețul unui extras de carte funciară pentru informare eliberat online, prin intermediul platformei epay.ancpi.ro, este de 20 de lei, în condițiile în care la ghișeele oficiilor de cadastru și publicitate imobiliară costul este de 25 de lei. Dacă documentul solicitat este disponibil în format electronic, va putea fi descărcat din contul creat de utilizator în câteva minute. În cazul în care extrasul nu a fost convertit în format electronic, timpul de așteptare este de cel mult două zile lucrătoare.
Prețul unui extras din planul cadastral, pe ortofotoplan eliberat online, prin intermediul platformei epay.ancpi.ro, este de 15 lei.
Platforma EPAY.ANCPI.RO este gestionată de ANCPI și poate fi utilizată atât de persoane fizice, cât și juridice. Comenzile sunt plasate online, iar plata poate fi efectuată cu un card bancar.
În prezent, numărul proprietăților înregistrate în sistemul informatic integrat de cadastru și carte funciară este de peste 23,9 milioane. Astfel, extrasele de carte funciară solicitate pentru aceste proprietăți vor putea fi descărcate de către utilizatorii platformei epay.ancpi.ro în cel mai scurt timp.
RECORD! Peste un milion de documente, eliberate online de ANCPI în prima jumătate a anului 2024
Conform unui raport recent, România importă energie electrică la cel mai mare preț din Uniunea Europeană. Datele arată că, pe 15 iulie 2024, prețul energiei pe piața de a doua zi a atins un record de 207 euro pe MWh. Această valoare este cea mai ridicată din UE, depășind chiar și prețurile din Bulgaria și Grecia, care se situează la 201 euro pe MWh și, respectiv, 191 euro pe MWh, precizează Economica.
Halucinant! România importă energie la cel mai mare preț din Uniunea Europeană
Specialiștii din domeniu identifică mai multe cauze pentru această creștere abruptă a prețurilor. În primul rând, România se confruntă cu o capacitate de producție insuficientă pentru a acoperi cererea internă. În al doilea rând, costurile ridicate ale certificatelor de emisii de carbon afectează negativ prețul final al energiei electrice. De asemenea, problemele de infrastructură și lipsa investițiilor în modernizarea rețelelor contribuie semnificativ la această situație.
Conform graficului cu prețurile energiei din Europa, alte țări din regiune se confruntă cu costuri mult mai mici. De exemplu, Franța raportează prețuri de 50 de euro pe MWh, în timp ce Spania costul este de 54 de euro pe MWh. Cele mai scăzute prețuri sunt înregistrate în țările nordice, precum Norvegia, Finlanda și Suedia, unde prețurile sunt de 22-23 de euro pe MWh.
Prețurile ridicate ale energiei electrice din România au un impact semnificativ asupra consumatorilor și economiei în general. Facturile la energie pentru gospodării și întreprinderi au crescut, ceea ce duce la o presiune suplimentară asupra bugetelor familiilor și la costuri mai mari pentru companii. Aceasta, la rândul său, poate duce la creșteri de prețuri pentru bunuri și servicii, alimentând astfel inflația.
Pentru a combate aceste prețuri ridicate, experții sugerează o serie de măsuri. Printre acestea se numără investiții masive în capacități noi de producție de energie verde, modernizarea infrastructurii de transport și distribuție a energiei și implementarea de politici care să încurajeze eficiența energetică. De asemenea, ar fi necesară o reglementare mai strictă a pieței pentru a preveni speculațiile și abuzurile care ar putea contribui la creșterea prețurilor.
România se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce privește costurile energiei electrice. Cu cel mai mare preț de import din Uniunea Europeană, este esențial ca autoritățile să ia măsuri urgente pentru a stabiliza piața și a proteja consumatorii de impactul economic negativ. Investițiile în energie regenerabilă și modernizarea infrastructurii sunt pași importanți pentru a asigura un viitor energetic sustenabil și accesibil pentru toți cetățenii.
Halucinant! România importă energie la cel mai mare preț din Uniunea Europeană
Curtea de Apel București a anulat vineri sentința de condamnare la 7 ani de detenție a omului de afaceri Puiu Popoviciu și a dispus achitarea acestuia în procesul de revizuire, pe motiv că fapta nu există.
Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel în termen de zece zile. Curtea a ridicat măsurile asigurătorii dispuse în cauză în ceea ce privește confiscarea terenului din Băneasa, scrie G4Media.
În 2017, Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv la 7 ani de detenție și a fost dat în urmărire internațională. România a cerut extrădarea acestuia de la Londra.
Anul trecut, judecătoarea Adriana Pencea de la Curtea de Apel București a admis cererea de revizuire formulată de Popoviciu, a dispus rejudecarea dosarului și a suspendat executarea sentinței de condamnare de 7 ani de detenție. Decizia judecătoarei Pencea a rămas definitivă la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Consecința a fost că judecătoarea Liana Arsene, care judeca latura civilă a dosarului Băneasa, a retras mandatul european de arestare emis pe numele lui Popoviciu. Înalta Curte de Justiție a Marii Britanii a respins astfel definitiv extrădarea omului de afaceri în România.
Puiu Popoviciu scapă pentru moment de cei 7 ani de detenție. Curtea de Apel București a anulat sentința de condamnare
Puiu Popoviciu este ginerele fostului ministru comunist de Interne, Ion Dincă, și fost patron de la Dinamo. Este proprietarul mallului Băneasa și dezvoltator imobiliar. În trecut, alături de un alt magnat, Radu Dimofte, a fost co-proprietar al francizelor KFC și Pizza Hut și al hotelurilor Howard Johnson (acum Sheraton) și Ramada. Cei doi și-au separat ulterior afacerile.
Puiu Popoviciu a mobilizat în apărarea sa case puternice de avocatură și personaje extrem de influente la nivel global, precum Hunter Biden (fiul președintelui SUA, Joe Biden), Louis Freeh (fost șef al FBI) și Rudy Giuliani (fost primar al New York-ului și avocat al lui Donald Trump).
Publicația britanică Daily Mail a publicat în mai și iunie 2021 mai multe schimburi de e-mailuri din 2016 și 2017 între Hunter Biden, Louis Freeh și mai mulți avocați americani pe tema apărării lui Puiu Popoviciu.
Sentința penală nr. 110/F din 12.07.2024
În temeiul dispozițiilor art. 462 C. proc. pen, admite cererea de revizuire formulată de revizuentul Popoviciu Gabriel Aurel, ale cărei efecte au fost extinse și cu privire la inculpații Alecu Ioan Niculae, Bejenaru Andrei Mihai, Diaconescu Ștefan, Șerban Ilie Cornel, Pitcovici Petru Daniel, Luican Mihai Ion Florin, Toader Gabriel Răsvan, Todiraș Ioan, Minea Lizeta, Petrulian Gheorghe. Anulează sentința penală nr. 115/F/23.06.2016 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția I Penală, în dosarul nr. 9577/2/2012, definitivă prin decizia penală nr. 266/A/02.08.2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și în rejudecarea, laturii penale reunite cu latura civilă ce face obiectul dosarului penal nr. 46/1/2020:
Achită inculpații pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu, dare de mită și favorizarea infractorului, întrucât faptele nu există.
Ridică măsurile asigurătorii dispuse în cauză față de persoanele responsabile civilmente și față de inculpați.
Respinge ca neîntemeiate acțiunile civile formulate în cauză de Statul Român prin Ministerul Finanțelor – ANAF și USAMV.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Puiu Popoviciu scapă pentru moment de cei 7 ani de detenție. Curtea de Apel București a anulat sentința de condamnare
Managerul spitalului CF2 din București, Șerban Bucur, este cercetat sub control judiciar de procurorii DNA pentru luare de mită. Procurorii îl acuză că ar fi luat un procent de 5-10% din valoarea fiecărei facturi din contractele încheiate de firme cu spitalul și că ar fi încheiat 25 de contracte de achiziții cu firme pe care le controla, scrie G4Media.
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a corupției, au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar, începând cu data de 11 iulie 2024, față de BUCUR ȘERBAN, manager al Spitalului Clinic CF Nr.2 București, pentru săvârșirea a șase infracțiuni de luare de mită, din care cinci în formă continuată, și a unei infracțiuni de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane, în formă continuată”, a anunțat vineri DNA într-un comunicat de presă.
Luarea de mită
Potrivit procurorilor, „în perioada septembrie 2022 – martie 2024, inculpatul Bucur Șerban, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins și primit de la mai mulți oameni de afaceri aflați în relație contractuală cu Spitalul CF Nr.2, sume de bani, reprezentând un procent variabil cuprins între 5% și 10% din valoarea fără TVA a fiecărei facturi plătite furnizorului/prestatorului de servicii de către unitatea medicală”.
Banii ar fi fost pretinși de manager pentru a asigura derularea în bune condiții a contractelor încheiate de oamenii de afaceri cu spitalul.
„În mod concret, după ce unitatea medicală efectua plățile facturilor emise de societățile comerciale, inculpatul Bucur Șerban i-ar fi contactat pe oamenii de afaceri, de regulă prin apel pe WhatsApp, și i-ar fi atenționat că s-a făcut plata, aceștia înțelegând din acest mesaj că trebuiau să se prezinte la biroul acestuia și să-i remită procentul cuvenit. Sumele de bani ar fi fost primite direct de inculpat, în biroul acestuia, iar, după plecarea oamenilor de afaceri, managerul Bucur Șerban ar fi verificat cu atenție plicurile primite și ar fi procedat la numărarea sumelor de bani, de regulă sub birou, distrugând ulterior plicurile”, mai susțin procurorii.
Contracte frauduloase
În perioada august 2019 – aprilie 2021, Șerban Bucur, în aceeași calitate, ar fi încheiat 25 de contracte de achiziții publice cu două societăți comerciale pe care le controla, fapt ce ar fi avut ca urmare obținerea pentru sine a unor foloase patrimoniale în sumă de aproximativ 10.107.439,73 lei, reprezentând contravaloarea produselor și serviciilor livrate către unitatea medicală.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpatul trebuie să respecte o serie de obligații, între care să nu părăsească teritoriul României, să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar și să nu exercite funcția de manager, în exercitarea căreia inculpatul a săvârșit faptele.
Inculpatului i s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care îi revin, măsura controlului judiciar pe cauțiune se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
DNA: Managerul spitalului CF2 din București, cercetat pentru luare de mită și contracte frauduloase
Doar 8 din 17 companii de stat din Energie și-au ales șefii „corporatiști” conform reformei asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Însă, toate aceste proceduri prezintă probleme majore, conform informațiilor obținute în exclusivitate de Economedia.
Există suspiciuni de conflict de interese din cauza suprapunerilor, relațiilor ierarhice sau influențelor politice între candidați și membrii comitetului de selecție. De asemenea, anunțurile de angajare au fost publicate în secțiunea „mica publicitate” a ziarelor, nu pe site-uri de specialitate, ceea ce a redus considerabil numărul de candidați.
România trebuia să selecteze șefi corporatiști printr-o procedură transparentă și predictibilă, conform PNRR. Până acum, doar 8 din cele 17 companii de stat din Energie au derulat proceduri de selecție și de numire a membrilor consiliului de administrație. Însă, aceste selecții ridică semne de întrebare serioase privind transparența și competiția.
Această reformă este încă considerată neîndeplinită și blochează cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare de 2 miliarde de euro. O altă problemă similară este selecția conducerii RAAPPS.
Hidroelectrica
Consiliul de Supraveghere
Dovezile arată că anunțurile au fost publicate în „mica publicitate” a ziarelor.
Dovezile sugerează suprapuneri sau relații ierarhice între candidați și membrii comitetului de selecție.
Trei membri au fost numiți fără o procedură competitivă și transparentă.
Comitetul de numire și remunerare a fost implicat în stabilirea remunerației și a indicatorilor de performanță.
Directoratul
Nu există dovezi clare că membrii consiliului de administrație au fost numiți pe baza unei proceduri transparente și competitive.
Nuclearelectrica
Consiliul de administrație
Anunțurile au fost publicate în „mica publicitate” a ziarelor.
Nu a existat un comitet de selecție, și nu s-au verificat conflictele de interese și influența politică.
Romgaz
Consiliul de administrație
Anunțurile au fost publicate în „mica publicitate” a ziarelor.
Dovezile indică suprapuneri și influențe politice între candidați și membrii comitetului de selecție.
Comitetul de numire și remunerare a fost implicat în stabilirea remunerației și a indicatorilor de performanță.
SAPE, CONPET, CNCIR, Oil Terminal și RATEN
Consiliile de administrație
Anunțurile au fost publicate în „mica publicitate” a ziarelor.
Selecția nu a fost efectuată pe baza unor proceduri transparente și competitive.
Există indicii de suprapuneri și relații ierarhice sau politice între candidați și membrii comitetului de selecție.
Ministerul Energiei a decis să transfere sau să fuzioneze alte trei întreprinderi de stat, pentru care nu vor fi efectuate proceduri de selecție. Nu a fost prezentată nicio dovadă care să justifice această decizie și să demonstreze că nu este o eludare a cerințelor.
Suspiciuni de conflict de interese după ce doar 8 din 17 companii de stat din Energie și-au ales șefii „corporatiști”, conform reformei PNRR
Mai mulți bugetari și-au achiziționat, în ultimii ani, apartamente în Dubai sau în diverse țări din Vestul Europei. Informațiile apar în declarațiile de avere completate de aceștia, relevând investițiile făcute de angajați ai unor societăți sau instituții de interes public.
Exoticul Dubai și stațiuni din Spania sunt destinațiile predilecte pentru astfel de achiziții, dar pe listă nu lipsesc Austria, Italia, Grecia sau Portugalia, precizează G4Media.
Proprietarii acestor imobile variază de la șefi din CFR, Transgaz și ANSVSA, la auditori din Curtea de Conturi și consilieri locali din comuna ilfoveană Ștefăneștii de Jos. Cel mai recent new-entry pe lista proprietarilor de imobile în străinătate este președintele Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, care a achiziționat anul trecut în Italia o vilă impresionantă și un spațiu comercial/de producție.
Luna trecută, Vasile Iliuță a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție într-o speță legată de atribuirea unui contract.
Dubai
Una dintre cele mai mediatizate achiziții în Dubai a fost realizată de Ion Sterian, directorul general al Transgaz – operatorul tehnic al sistemului național de transport de gaz metan. Sterian este unul dintre cei mai bine plătiți angajați ai unei societăți cu capital majoritar de stat, cu un venit net total de 1,9 milioane de lei în 2023. El a achiziționat în 2022 un apartament de aproape 100 de metri pătrați în Emiratele Arabe Unite (EAU).
Alți doi șefi ai unor instituții de stat au cumpărat apartamente în Dubai anul trecut. Traian Preoteasa, directorul general al CFR Călători, a achiziționat un imobil de 70,93 metri pătrați, în timp ce Valentin Voicu, directorul Institutului pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar – structură subordonată ANSVSA, a cumpărat un apartament de 62,50 metri pătrați.
Personaje de rang mai mic din sistemul public au declarat, de asemenea, proprietăți în Dubai. Florin Matei, consilier local în comuna Ștefăneștii de Jos, a menționat în declarația de avere din 2023 că în anul anterior a achiziționat un apartament de 61,86 metri pătrați din închirierea căruia a încasat 10.000 de euro.
Elena Ildiko Joos, auditor la Camera de Conturi Covasna la acel moment, a menționat în declarația de avere o casă de 192,6 metri pătrați în Dubai, cumpărată în 2022. Joos a declarat și un credit scadent în 2025, de 1,56 milioane dirhami, echivalentul a aproape 2 milioane de lei.
Prețurile pentru astfel de locuințe variază în funcție de facilități și locație: 254.000 de euro pentru 79 de metri pătrați, 407.000 de euro pentru 80 de metri pătrați sau 430.000 de euro pentru 69 de metri pătrați, conform unui site autohton specializat în intermedierea achiziției de apartamente în Dubai.
Spania
Oana Babagianu, numită în 2022 consilier la Ministerul Energiei, deține o casă de vacanță de 250 de metri pătrați în Denia, achiziționată în 2021. În trecut, ea a declarat și o casă de 840 de metri pătrați în Madrid, care nu mai figurează în declarația sa de avere din iunie 2024.
Anna Marie Vasile, administrator public al Județului Prahova, deține o casă de vacanță de aproape 118 metri pătrați în Los Barrios, achiziționată în 2002. Ea este cercetată de DNA pentru fals în declarații, constând în faptul că nu a menționat în 29 de declarații de avere două terenuri deținute de soțul său.
Georgiana Paulica Cobianu, inspector asistent în Primăria Pucioasa, deține un apartament de 84 de metri pătrați achiziționat în 2010 în Torreblanca. Emilia Guran, medic coordonator la Spitalul Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin, a cumpărat în 2022, alături de alte trei persoane, un apartament de 78 de metri pătrați în Castellon de la Plana.
Liana Manuela Liță, inspector la ITM Dâmbovița, a achiziționat în 2022 un apartament de 42 de metri pătrați în Ilamado Majon del Poniente. Giorgiana Mădălina Mureșan, consilier superior la Primăria Municipiului Carei, deține un apartament de 90 de metri pătrați în Santa Pola, contractul de vânzare-cumpărare fiind semnat în 2022.
Iuliana Stancu, consilier local în Alexandria și fost inspector școlar general în Teleorman, a achiziționat un apartament de 60 de metri pătrați în Cartagena în 2020. Anda Carmen Stoica, consilier superior la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București, a intrat în posesia unui apartament de 74 de metri pătrați în Las Palmas în 2019, coproprietar fiind soțul ei, polițist de frontieră.
Ana Maria Vasi, judecătoare la Tribunalul Buzău, a cumpărat în 2021 un apartament de 36 de metri pătrați în Benicassim. Corina Gabriela Zaharie, medic la Spitalul Județean Cluj și cadru didactic la Universitatea de Medicină din Cluj, deține o casă de vacanță de 99 de metri pătrați în Altos de Polop, achiziționată în 2022. Dan Mihu, medic și profesor universitar în Cluj-Napoca, deține un apartament de 75 de metri pătrați în Benidorm, cumpărat în 2019.
Cristian Oana Mărginean, medic și profesor universitar în Târgu Mureș, deține un apartament de 52 de metri pătrați în Benalmadena de pe Costa del Sol, achiziționat în 2003. Adina Raluca Olteanu, consilier la Secretariatul General al Guvernului, a cumpărat un apartament de 39 de metri pătrați în Almazora-Valencia în 2022.
Gheorghe Stan, judecător constituțional, a achiziționat alături de soția sa un apartament de 138 de metri pătrați lângă renumita stațiune Marbella.
Italia
Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași, a achiziționat în 2023, alături de soție, 6.623 metri pătrați de teren cu o casă de 950 de metri pătrați în Ventasso și un spațiu comercial/de producție de 900 de metri pătrați în Campo Moro.
Daniel Lucian Dobreci, conferențiar universitar la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, deține o casă de vacanță de 150 de metri pătrați în Imperia, cumpărată în 2018. Mirela și Aurel Flaviu Raitmaier, angajați la Ministerul Economiei și Antreprenoriatului și la Institutul Național de Statistică, au cumpărat în 2023 un apartament de 120 de metri pătrați în Copparo.
Portugalia
Oana Elena Stan Antonescu, fost director în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, a achiziționat în 2022 două case de vacanță în Silves-Portugalia, una de 291 metri pătrați și alta de 92,95 metri pătrați. Eugen Victor Cristian Rusu, profesor universitar la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, deține un apartament de 98 de metri pătrați în Costa de Caparica, achiziționat în 2019.
Grecia, Austria, Germania
Aurelian Bogheanu, fost director adjunct în Banca Națională a României, deține un apartament de 69 de metri pătrați în Skala Potamia, Thassos-Grecia, achiziționat în 2018. Mircea Cîrț, om de afaceri din Baia Mare, deține un apartament de 80 de metri pătrați în Viena.
Cosmin Lucian Gherghe, conferențiar universitar și avocat în Dolj, deține un teren de 358 de metri pătrați și o casă de 650 de metri pătrați în Zwickau-Germania, achiziționate în 2019. Alin Petre Tortolea, manager public la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a cumpărat două apartamente în Plauen-Germania, de 54 și 35 de metri pătrați, în 2021.
BUGETARI de la CFR, Transgaz și ANSVSA, apartamente de LUX în Dubai și Vestul Europei. Lista celor care și-au făcut avere din banii statului
România se confruntă cu un risc crescut de pene de curent din cauza dezechilibrelor din sistemul energetic național. Prețurile pe piața de echilibrare au atins un record european de 16.000 de lei pe MWh, o situație critică explicată de experții în energie consultați de Libertatea. Potrivit acestora, cauza principală a problemelor este gestionarea defectuoasă a necesarului de energie de către furnizorii de electricitate, scrie Libertatea.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a indicat energia regenerabilă și canicula drept factori principali pentru criza energetică. Energia regenerabilă, fiind intermitentă, necesită compensare din alte surse atunci când producția scade, ceea ce duce la creșterea prețurilor pe piața de echilibrare, un mecanism de penalizare pentru dezechilibre.
Totuși, un expert în energie a explicat pentru Libertatea că vina principală revine furnizorilor de energie. Aceștia nu își calculează corect necesarul de electricitate și nu achiziționează suficiente cantități de pe OPCOM, neavând echipe care să se ocupe non-stop de tranzacții, spre deosebire de Dispeceratul Energetic Național.
Furnizorii de energie au cerut plafonarea prețului pe piața de echilibrare, dar această măsură este imposibil de implementat din cauza restricțiilor europene. Plafonarea ar fi posibilă doar în stare de urgență. Furnizorii au solicitat Guvernului să socializeze pierderile cauzate de echilibrarea costisitoare, ceea ce a stârnit controverse în rândul experților din domeniu.
„Acum furnizorii au creat aceste dezechilibre și au mers la Guvern să socializeze pierderea pentru că îi costă prea mult echilibrarea. Părerea mea este că se merge pe fentă și sper ca ANRE și Ministerul Energiei să nu pună botul”, a declarat un expert energetic.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, a subliniat că problema majoră este adaptabilitatea sistemului energetic național. Sistemul a fost proiectat acum 50-70 de ani pentru condițiile de atunci și nu poate face față variațiilor actuale de producție și consum.
„Avem un sistem energetic proiectat acum 50-70 de ani pentru situațiile de atunci. Acum, acestea s-au schimbat și avem variații mari de producție și consum, iar sistemul nu este pregătit pentru aceste variații. Este similar cu infrastructura rutieră proiectată acum 50 de ani, care acum nu mai face față”, a explicat Chisăliță.
Chisăliță avertizează că România se află într-un pericol real de a experimenta pene de curent, asemănător cu problemele energetice recente din Germania și Olanda. Acesta a menționat că transformatoarele pot exploda pe caniculă, cauzând pene locale, iar sistemul energetic românesc ar putea intra într-o spirală a morții în următorii 2-10 ani, ducând la un colaps similar cu cel al sistemului de termoficare.
Germania a anunțat în aprilie că are nevoie de dublarea capacității de echilibrare, ceea ce implică o întârziere a planurilor de închidere a centralelor pe cărbune.
România, în beznă! Pene de curent tot mai frecvente după ce sistemul energetic național nu mai face față consumului
