Între 30 august și 1 septembrie, Hotel Cumpătu – Sinaia găzduiește un eveniment unic, ”Imaginea cât o mie de cuvinte”, dedicat celor care doresc să își perfecționeze imaginea personală prin puterea fotografiei.
Vino și descoperă cum să transformi fotografia într-un asset esențial pentru brandingul tău personal.
Te invităm să participi la un eveniment de neuitat într-un cadru natural spectaculos! ”Imaginea cât o mie de cuvinte”(Adv)
De ce să participi?
Într-o lume unde prima impresie contează, imaginea ta este cheia succesului.
Întărește-ți încrederea și credibilitatea
O fotografie profesională poate lăsa o impresie de neuitat asupra partenerilor de afaceri și clienților.
Distinge-te de concurență
Într-o piață saturată, o imagine de brand distinctă te poate face să ieși în evidență.
Creează o conexiune emoțională
Imaginile bine alese spun povești și creează legături emoționale puternice cu publicul tău țintă.
Dezvoltă-ți abilitățile de branding personal
Participă la sesiuni valoroase despre autenticitate și încredere în sine, esențiale pentru un brand personal de succes.
Învață tehnici moderne de fotografie
De la tips & tricks în fotografia fashion la tehnici avansate de postură și posing personalizat.
Networking de calitate
Interacționează cu profesioniști din domeniu, creând conexiuni valoroase într-un mediu relaxant și inspirațional.
Experiență completă all-inclusive
Bucură-te de cazare premium, mese gourmet, open bar, și activități de recreere, totul inclus în pachetul de participare.
Te invităm să participi la un eveniment de neuitat într-un cadru natural spectaculos! ”Imaginea cât o mie de cuvinte”(Adv)
Ce te așteaptă?
Vineri, 30 august
18:00 – Înregistrare & Welcome Drink
20:00 – Cocktail Party / Live Music / Networking
Sâmbătă, 31 august
08:00 – 10:00 – Mic Dejun
10:30 – 14:00
Imaginea personală și fotografia perfectă – Daniel Faluvegi
Tips & Tricks în fotografia fashion – Adina Cotigă
David Popovici a cucerit inimile românilor și a întregii lumi după ce a devenit campion olimpic la proba de 200 de metri liber la Jocurile Olimpice de la Paris 2024.
Performanța sa extraordinară, încheiată cu o medalie de aur, a fost rezultatul unei curse dramatice și pline de emoție. Victoria lui David nu este doar un succes sportiv, ci și un exemplu de determinare și muncă asiduă.
VIDEO. David Popovici a cucerit inimile românilor și a întregii lumi. Aur la proba de 200m liber de la Jocurile Olimpice 2024 Paris
David Popovici a intrat în finala de 200 de metri liber cu mari așteptări, fiind considerat una dintre speranțele României pentru o medalie olimpică. Finala, desfășurată luni seara, a fost una de neuitat, marcată de suspans și adrenalină. David a reușit să obțină victoria în ultimele clipe ale cursei, cu o revenire spectaculoasă care a lăsat audiența fără cuvinte.
După cursă, David a făcut o declarație plină de modestie și inspirație: „Dacă eu am putut, băiat obișnuit, absolut oricine poate. Vă rog, faceți-o și voi!” Prin aceste cuvinte, el reușește să motiveze milioane de oameni din întreaga lume să își urmeze visele, indiferent de obstacolele întâmpinate. Mesajul său a fost amplificat de mass-media și rețelele sociale, devenind rapid un simbol al speranței și al puterii de a depăși limitele.
David a devenit un simbol al speranței și al excelenței, demonstrând că, prin muncă și determinare, orice vis poate deveni realitate. El a reușit să inspire nu doar tinerii sportivi, ci și pe cei care se confruntă cu diverse provocări în viață, arătându-le că succesul este posibil pentru oricine.
Cu o carieră promițătoare în față și o atitudine exemplară, viitorul lui David Popovici se anunță strălucitor. Este clar că el va continua să inspire și să motiveze tinerii să își urmeze visele, demonstrând că prin muncă și determinare, orice este posibil.
David Popovici a demonstrat că, prin perseverență și pasiune, orice vis poate deveni realitate. Cu o carieră promițătoare în față și o atitudine exemplară, viitorul acestui tânăr campion se anunță strălucitor. Rămâne de văzut cum va evolua și ce alte recorduri va doborî, dar un lucru este sigur: David Popovici este un nume de care vom mai auzi mult timp de acum înainte.
Performanțele sale nu doar că au adus mândrie României, dar au inspirat o întreagă generație de tineri sportivi. Cu siguranță, drumul său către măreție este abia la început, iar noi, toți, vom continua să-l urmărim cu interes și admirație.
VIDEO. David Popovici a cucerit inimile românilor și a întregii lumi. Aur la proba de 200m liber de la Jocurile Olimpice 2024 Paris
Guvernul României intenționează să implementeze Zone cu Nivel Scăzut de Emisii (ZNSE) în orașele țării, conform unui proiect de Hotărâre de Guvern (HG) inițiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
Aceste zone vor restricționa accesul autovehiculelor care nu îndeplinesc anumite standarde de emisii, iar în unele cazuri, accesul va fi permis doar după plata unei taxe.
Această măsură vizează reducerea poluării în zonele urbane, dar vine cu sancțiuni stricte pentru nerespectarea regulilor.
Pentru început, nerespectarea prevederilor în ZNSE se va pedepsi cu amendă contravențională de 300 de lei la prima abatere. Dacă amenda nu este plătită în termen, penalitățile vor ajunge la 500 de lei pe zi.
„(1) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de 300 lei circulația pe drumurile publice din interiorul ZNSE a vehiculelor care nu respectă prevederile regulamentului local de acces în ZNSE. (2) Constituie contravenție și se sancționează consiliile locale, respectiv Consiliul General al municipiului București cu amendă de 500 lei pentru fiecare zi de întârziere față de termenele specificate la art. 22, alin. (4), lit. a) și b), din Legea nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă,” se arată în actul normativ.
Principalele articole:
Articolul 3
ZNSE sunt inițiate, delimitate și gestionate de către autoritățile administrației publice locale.
Autoritățile locale au obligația să asigure accesul liber al cetățenilor în toate zonele urbane prin:
Asigurarea serviciului de transport public local de călători în interiorul ZNSE;
Asigurarea infrastructurii pentru mobilitatea activă.
Articolul 4
ZNSE pot fi de două tipuri:
ZNSE cu tarife de acces pentru autovehicule, în funcție de clasele de emisii specificate;
ZNSE cu reguli care limitează accesul autovehiculelor în funcție de clasele de emisii.
Ambele tipuri de ZNSE vor fi monitorizate video pentru a asigura respectarea regulilor.
Articolul 5
În interiorul ZNSE este permis accesul doar pentru autovehiculele care îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele condiții:
Respectă standardele de emisii ale zonei;
Achită tariful de acces aferent;
Aparțin persoanelor cu dizabilități, cu documente justificatoare;
Sunt exceptate conform legislației în vigoare.
Scopul principal al instituirii ZNSE este de a limita circulația autovehiculelor poluante într-un perimetru definit și în anumite intervale orare, conform deciziilor autorităților locale. Aceasta este o măsură menită să îmbunătățească calitatea aerului în zonele urbane aglomerate și să încurajeze utilizarea mijloacelor de transport mai puțin poluante.
Pentru instituirea ZNSE, autovehiculele vor fi clasificate în funcție de norma de poluare și tipul de combustibil, conform regulamentului UE 2018/858. Clasele de autovehicule sunt:
Clasa 1: Vehicule cu norma de poluare EURO 3/III pe motorină și normele de poluare Euro 2/II, Euro 1/I și non euro.
Clasa 2: Vehicule cu norma de poluare EURO 4/IV pe motorină și norma de poluare EURO 3/III pe benzină, GPL, GNC și GNL.
Clasa 3: Vehicule cu norma de poluare EURO 5/V/EEV pe motorină și norma de poluare EURO 4/IV pe benzină, GPL, GNC și GNL.
Clasa 4: Vehicule cu norma de poluare EURO 6/VI pe motorină și norma de poluare EURO 5/V/EEV pe benzină, GPL, GNC și GNL.
Clasa 5: Vehicule cu norma de poluare EURO 6/VI pe benzină, GPL, GNC și GNL.
Clasa Verde: Vehicule pur electrice și vehicule cu pilă de combustie cu hidrogen.
Proprietarii de autovehicule care îndeplinesc normele de emisii mai stricte (clasele 3, 4 și 5) vor fi cei mai avantajați, nefiind afectați de restricțiile impuse de noua HG. Aceasta măsură încurajează astfel trecerea la vehicule mai puțin poluante, sprijinind eforturile de reducere a poluării și de protecție a mediului.
Autoritățile locale vor avea responsabilitatea de a delimita și gestiona ZNSE, asigurând monitorizarea prin sisteme video și implementarea unor platforme online pentru plata tarifelor de acces. De asemenea, se vor asigura că măsurile compensatorii sunt în vigoare pentru a nu discrimina cetățenii și pentru a asigura accesul liber în toate zonele urbane.
Nu vei mai putea intra cu mașina în centrul orașelor din România! Guvernul vrea să instituie zone cu nivel scăzut de emisii
În arena politică românească, costul unui mandat de europarlamentar atinge sume astronomice, cu partide care investesc milioane fără garantarea unui loc la Bruxelles.
Analiza cheltuielilor de campanie pentru alegerile europarlamentare din 2024 dezvăluie disparități semnificative între fondurile investite și rezultatele obținute, ilustrând un peisaj politic unde costul succesului poate fi prohibitiv, scrie Libertatea.
Alianța Dreapta Unită (ADU), o coaliție formată din USR, PMP și Forța Dreptei, a înregistrat cele mai mari cheltuieli per mandat obținut, cu o medie de 5,94 milioane de lei per loc câștigat în Parlamentul European. În mod special, Forța Dreptei, sub conducerea lui Ludovic Orban, a investit masiv, 7,46 milioane de lei, fără a obține un singur mandat, cu candidata Violeta Alexandru clasându-se abia pe locul al șaselea.
Comparativ, PMP a investit 3,68 milioane de lei pentru mandatul lui Eugen Tomac, în timp ce USR, cu doi europarlamentari obținuți, a avut o medie de cheltuieli de 3,34 milioane de lei per mandat.
Alianța electorală PSD-PNL a cheltuit o medie de 5,12 milioane de lei pentru fiecare dintre cele 19 locuri ocupate în Parlamentul European, cu PNL plătind cel mai mult per mandat, 5,82 milioane de lei, comparativ cu 4,6 milioane de lei cheltuite de PSD.
În contrast, Nicu Ștefănuță, candidat independent, a demonstrat cea mai mare eficiență, cu cheltuieli de doar 238.237 de lei pentru a câștiga un mandat, profitând de pragul electoral mai redus pentru independenți, de 3%. S.O.S., partidul condus de Diana Șoșoacă, a reușit să depășească pragul de 5% cu cheltuieli modeste de 359.000 de lei per mandat, arătând că succesul nu este întotdeauna direct proporțional cu investiția financiară.
Pe de altă parte, PUSL, partidul lui Dan Voiculescu, a cheltuit 2,61 milioane de lei fără a atinge pragul de 3% necesar pentru rambursarea cheltuielilor, reflectând realitățile dure ale politicii unde nu toate investițiile se traduc în succes electoral.
Această analiză subliniază o realitate îngrijorătoare: în politică, cheltuielile uriașe nu garantează succesul, iar disparitățile dintre fondurile investite și rezultatele obținute pot avea implicații profunde atât pentru strategia partidelor, cât și pentru structura democratică a reprezentării europene. Costul unui mandat de europarlamentar în România rămâne un subiect de dezbatere fierbinte, cu implicații majore pentru viitorul politicii naționale și europene.
Cât ne costă un mandat de europarlamentar. Sumele pot atinge COTE astronomice
Omul de afaceri Ovidiu Tender – a cărui condamnare definitivă din 2015 la 12 ani și 7 luni de închisoare a fost anulată de justiție pe 23 iulie 2024 – a fost deseori bănuit de legături cu serviciile secrete. El a respins însă ipoteza, scrie G4Media.
În 2002, Ovidiu Tender a sponsorizat reuniunea de la Snagov a serviciilor secrete din ţările NATO, întâlnire organizată de fostul consilier prezidenţial Ioan Talpeș şi de ofițerul olandez Willem Matser. Un an mai târziu, Matser a fost arestat pentru spălare de bani proveniţi din traficul cu droguri columbiene.
Ovidiu Tender a recunoscut într-un interviu pentru emisiunea ”România, te iubesc” de la ProTV că în 2002 a avut o discuție cu ofițerul olandez Willem Matser ”în prezența primului adjunct de la SRI și a primului adjunct de la SIE, Paul Ionescu” pentru o eventuală discuție despre vânzarea unui pachet de acțiuni la companiile sale. Tender a explicat că a cerut prezența unei persoane de la servicii pentru a evita orice suspiciuni.
Judecătoarea Camelia Bogdan – cunoscută pentru condamnarea lui Dan Voiculescu – a fost și în completul care îl judeca pe Ovidiu Tender. În mai 2015, a extins sechestrul asupra averii din străinătate a lui Tender, inclusiv proprietăţile din Sierra Leone, Senegal şi Guinea Bissau. Ulterior, judecătoarele Luminiţa Criștiu-Ninu şi Codruţa Strâmb au anulat decizia de extindere a sechestrului și au înlocuit-o pe Bogdan din complet.
Tender poate da statul în judecată și solicita daune morale pentru cei 4 ani și 5 luni petrecuți în închisoare. ANAF trebuie să îi returneze banii confiscați pentru recuperarea prejudiciului de 33 de milioane de euro. În 2021, ANAF a recuperat doar 3.663.622 de lei (aproape 740.000 de euro) din acest prejudiciu.
Contactat de G4media.ro, Ovidiu Tender a declarat că deocamdată nu va iniția nicio acțiune în instanță împotriva statului pentru despăgubiri. El a negat și că ar avea vreo legătură cu serviciile secrete.
„Ovidiu Tender: S-a îndreptat un abuz care s-a făcut la un moment dat.
Reporter: Dar cum vă explicaţi că s-a îndreptat cam târziu, după 9 ani?
Ovidiu Tender: Sigur că s-a îndreptat târziu întrucât a durat până când… În 2016, s-a dat decizia CCR 405 care a declarat că definiţia abuzului în serviciu din Codul penal existent este neconstituţională. Am tot încercat de atunci să obţin o recunoaştere în instanţă a faptului că mă încadrez în prevederile deciziei, dar până când nu s-a modificat Codul penal anul trecut, au existat tot felul de interpretări. După modificarea Codului, am iniţiat acţiunea la care am avut succes.”
Completul de la Curtea de Apel Bucureşti care i-a anulat condamnarea a fost alcătuit din judecătorii Cristian Bălan şi Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry. În mai 2023, Bălan a decis achitarea fostei șefe a AEP, Ana-Maria Pătru, într-un dosar de corupţie instrumentat de foştii procurori de la DNA Ploieşti, Lucian Onea şi Cerasela Răileanu.
Pe 8 iunie 2015, Ovidiu Tender a fost condamnat definitiv la 12 ani și 7 luni în dosarul Rafo-Carom, cu o zi înainte de prescrierea faptelor. Acuzațiile au inclus înşelăciune, instigare la abuz în serviciu, constituire şi apartenenţă la un grup de crimă organizată și spălare de bani.
Decizia Curții de Apel București din 23 iulie 2024, a anulat condamnarea definitivă, constatând dezincriminarea faptelor de instigare la abuz în serviciu și a dispus rejudecarea dosarului pentru infracțiunile de constituire de grup infracţional organizat, spălare de bani şi înşelăciune. Judecătorii au dispus și anularea confiscării speciale și ridicarea sechestrului pe averea lui Tender pentru recuperarea prejudiciului de aproape 33 de milioane de euro.
Ovidiu Tender, bănuit de legături cu serviciile secrete. Condamnare de aproape 13 ani de închisoare, anulată de justiție
Sociologul Alfred Bulai, un cunoscut analist politic și profesor, este acuzat de comportamente abuzive, solicitând studentelor să se dezbrace în fața lui sub pretextul „încrederii”.
Acest comportament, dezvăluit printr-o investigație jurnalistică amplă realizată de publicația SNOOP.ro, scoate la iveală o istorie îndelungată de abuzuri și manipulare.
Alfred Bulai, în vârstă de 61 de ani, este acuzat de comportamente abuzive care variază de la manipulare psihologică până la hărțuire sexuală. Mărturiile studentelor, unele dintre ele preferând să rămână anonime, dezvăluie un model de comportament care s-a repetat de-a lungul decadelor. Multe dintre victimele sale au raportat că au fost invitate în camera lui sub pretextul feedback-ului academic, doar pentru a fi presate să se dezbrace.
Conform mărturiilor, mediul academic de la SNSPA a permis perpetuarea acestui comportament, cu colegi și chiar conducerea care fie ignoră, fie minimalizează gravitatea acuzațiilor. În ciuda negărilor lui Bulai, înregistrările și mărturiile adună suficiente dovezi care ilustrează un abuz clar al poziției sale.
Victimele lui Bulai descriu diverse efecte psihologice pe termen lung, de la atacuri de panică și depresie până la PTSD. Alexandra Costa, o fostă studentă, împărtășește o poveste cutremurătoare despre cum a fost manipulată să se dezbrace, experiență care i-a marcat profund viața.
Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a declarat că nu a fost la curent cu aceste probleme, dar asigură că instituția va acționa conform legii. Totuși, istoricul de acțiuni (sau lipsa acestora) ale instituției în cazuri similare ridică semne de întrebare cu privire la eficacitatea răspunsurilor lor anterioare.
Există un apel clar din partea comunității academice și a victimelor pentru o reformă în procedurile de raportare și gestionare a hărțuirii și abuzurilor sexuale în cadrul SNSPA. Studenții și fostii studenți cer măsuri concrete pentru protecția tuturor membrilor comunității academice.
Această investigație scoate în lumină nu doar abuzurile unui profesor, ci și eșecul sistemului academic de a proteja studenții săi. Este imperativ ca instituțiile de învățământ să ia măsuri ferme pentru eradicarea abuzurilor și crearea unui mediu sigur pentru toți studenții. Rămâne de văzut cum va răspunde SNSPA la aceste dezvăluiri și ce pași va face pentru a rectifica aceste greșeli grave.
Profesorul Alfred Bulai, acuzat de abuz sexual. Le cerea studentelor să se dezbrace în fața lui sub pretextul „încrederii”
Partidele politice din Parlamentul României nu s-au zgârcit la cheltuieli în campania pentru alegerile europarlamentare, alocând aproximativ 145 de milioane de lei pentru promovarea lor, scrie Libertatea.
Această sumă a fost utilizată pentru emisiuni, spoturi, broșuri, promovare online și evenimente de campanie, conform ultimului raport al Autorității Electorale Permanente (AEP).
Alianța electorală PSD-PNL a alocat 97,55 milioane de lei pentru campania electorală, din care 97,32 milioane de lei au fost cheltuiți efectiv. Cea mai mare parte a venit din contribuțiile electorale provenite din transferul fondurilor obținute în afara perioadei electorale, însumând 64,34 milioane de lei. Din această sumă, PSD (condus de Marcel Ciolacu) a contribuit cu 38,34 milioane de lei, iar PNL (condus de Nicolae Ciucă) cu 25,99 milioane de lei.
Principalele direcții de cheltuieli
Materiale de propagandă online: 29,32 milioane de lei
Materiale de propagandă la Radio, TV și presă scrisă: 28,94 milioane de lei
Organizarea evenimentelor politice: 18,05 milioane de lei
Tipărirea de broșuri și pliante: 16,47 milioane de lei
Alianța AUR (formată din Alianța pentru Unirea Românilor, Partidul Republican și PNRC) a avut venituri de 27,01 milioane de lei și cheltuieli de 26,99 milioane de lei. Cele mai mari cheltuieli au fost destinate producției și difuzării materialelor de propagandă electorală la radio, TV și în presa scrisă (10,41 milioane de lei), urmate de cheltuielile pentru propagandă electorală online (7,6 milioane de lei) și organizarea de evenimente politice (3,78 milioane de lei).
Alianța Dreapta Unită, formată din USR, PMP și Forța Dreptei, a avut venituri electorale de 17,9 milioane de lei și cheltuieli de 17,84 milioane de lei. Cea mai mare parte a fondurilor a provenit din contribuțiile electorale transferate în conturile județene sau ale municipiului București (11,15 milioane de lei) și din împrumuturi ale candidaților (4,31 milioane de lei).
UDMR a avut venituri electorale de 2,35 milioane de lei și cheltuieli de 2,20 milioane de lei. Finanțarea a venit din contribuțiile electorale și împrumuturi, cea mai mare sumă fiind alocată propagandei electorale online (1,07 milioane de lei) și materialelor de propagandă la radio, TV și presă scrisă (907.000 de lei).
Alianța România Socialistă a avut venituri electorale de 2.000 de lei și cheltuieli de 2.004 lei.
Nicu Ștefănuță, singurul eurodeputat ales ca independent, a avut venituri electorale de 256.232 de lei și cheltuieli de 238.237 de lei. Aproape jumătate din sumă a fost utilizată pentru promovarea online (123.871 de lei), iar restul pentru organizarea evenimentelor și alte cheltuieli de campanie.
Raportul detaliat al AEP evidențiază faptul că partidele politice nu au ezitat să investească masiv în campania pentru alegerile europarlamentare, majoritatea fondurilor fiind alocate pentru propagandă electorală și organizarea de evenimente. În lipsa unor date detaliate despre toate partidele, este evident că alianțele PSD-PNL și AUR au dominat scena financiară a acestei campanii.
145.000.000 lei pentru promovare electorală! Partidele nu s-au zgârcit deloc, în frunte cu PSD și PNL
Curtea de Apel București a anulat, printr-o decizie definitivă din 23 iulie, condamnarea afaceristului Ovidiu Tender. Decizia vine pe fondul dezincriminării infracțiunii de abuz în serviciu prin încălcarea legislației secundare, conform minutei de ședință a instanței.
Astfel, sechestrul pus pe averea lui Tender pentru recuperarea prejudiciului de 30 de milioane de euro a fost ridicat, iar toate interdicțiile au fost șterse, scrie G4Media.
Ovidiu Tender și Marian Iancu au fost condamnați în iunie 2015, la 12 ani și șapte luni de închisoare, respectiv 14 ani, pentru preluarea ilegală a companiei Carom SA Onești, pe care au prejudiciat-o cu 140 de milioane de lei. Aceștia au fost găsiți vinovați de înșelăciune și spălare de bani. Rechizitoriul a fost întocmit de fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, iar procesul a durat aproape un deceniu, cei doi fiind trimiși în judecată în 2006.
Curtea de Apel București a considerat că infracțiunea de abuz în serviciu, pentru care Tender fusese condamnat, a fost dezincriminată. Prin urmare, a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii și încetarea tuturor interdicțiilor, incapacităților și decăderilor rezultate din condamnare. În minuta ședinței se menționează:
„Admite contestația declarată de contestatorul TENDER OVIDIU LUCIAN împotriva sentinței penale nr. 424/f/03.04.2024, pronunțate de Tribunalul București – Secția I penală în dosarul penal nr. 37020/3/2023. Desființează sentința contestată și rejudecând în fond: constată dezincriminată infracțiunea de abuz în serviciu.”
Decizia este definitivă și urmează ca dosarul să fie trimis spre rejudecare la Tribunalul București pentru analizarea cererilor referitoare la infracțiunile de constituire de grup infracțional organizat, spălare de bani și înșelăciune.
Carom SA Onești a făcut parte din Platforma Petrochimică Onești înainte de 1990. Tender și Iancu au fost acuzați că au drenat resursele companiei printr-un circuit financiar complex. Condamnarea din 2015 a venit după un lung proces, în care fosta șefă DIICOT, Alina Bica, a întocmit rechizitoriul.
Tender a fost eliberat din penitenciar după ce a ispășit 4 ani și 6 luni din pedeapsa de 12 ani și 7 luni. Decizia de acum anulează practic toate măsurile luate împotriva lui pe baza infracțiunii de abuz în serviciu.
Decizia Curții de Apel București de a anula condamnarea lui Ovidiu Tender ridică întrebări serioase despre modul în care sunt aplicate și interpretate legile privind abuzul în serviciu în România. Dezincriminarea acestei infracțiuni a avut un impact semnificativ, nu doar în cazul Tender, dar și în multe alte cazuri similare. Rămâne de văzut cum va evolua rejudecarea dosarului pentru celelalte acuzații aduse împotriva sa.
Condamnarea afaceristului Ovidiu Tender, anulată printr-o decizie definitivă! Sechestrul pus pe averea de 30.000.000 euro, ridicat
Noul spital de oncologie din Arad, inaugurat în 29 noiembrie 2023, va deveni operațional vineri, când toți pacienții din actuala secție a Spitalului Clinic Județean de Urgență vor fi mutați în noua locație. Investiția de 16 milioane de lei a permis modernizarea unei clădiri istorice din centrul orașului, oferind pacienților condiții mult mai bune de tratament.
Directorul Direcției de Comunicare și Strategii din cadrul Consiliului Județean Arad, Andrei Ando, a declarat pentru Agerpres că baza de tratament a fost echipată complet pentru a deveni operațională.
„La această oră, la Oncologie sunt internați 12 pacienți. Toți vor ajunge vineri seara la noul spital, unde condițiile sunt mult mai bune, tot mobilierul este nou. A fost reamenajată inclusiv baza de tratament, cu fotolii noi pentru pacienții care fac chimioterapie. Și farmacia spitalului este nouă, iar mobilier nou a fost cumpărat și în spațiile pentru cadrele medicale,” a declarat Andrei Ando.
Noul spital va fi echipat în perioada următoare și pentru petrecerea timpului în mod agreabil, fiind planificată achiziția de televizoare pentru toate saloanele. Totodată, Consiliul Județean caută finanțare pentru realizarea unei secții de Radioterapie în noul spital.
Noul spital de oncologie din Arad va deveni operațional! 16 milioane de lei investiți pentru a oferi pacienților condiții mult mai bune de tratament
În vechea clădire a Oncologiei vor fi relocate alte servicii medicale, cum ar fi îngrijirile paliative, o secție care a rămas fără sediu în urma unui cutremur din 2023.
Noul spital de oncologie din Arad va deveni operațional! 16 milioane de lei investiți pentru a oferi pacienților condiții mult mai bune de tratament
Spitalul de Oncologie a fost amenajat într-o clădire istorică reabilitată complet cu o finanțare de 13 milioane de lei acordată prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), diferența de trei milioane de lei fiind asigurată de Consiliul Județean. Are o suprafață desfășurată de aproximativ 3.500 de metri pătrați, 50 de paturi pentru spitalizare continuă și trei paturi pentru spitalizare de zi.
La momentul finalizării lucrărilor, reprezentanții SCJU Arad au subliniat necesitatea absolută a noii unități de tratament, în condițiile în care vechea clădire în care funcționează încă Secția Oncologie este retrocedată.
În județul Arad sunt în evidență aproximativ 14.500 de pacienți oncologici, Aradul fiind unul dintre județele cu cea mai mare rată de îmbolnăvire din țară.
Victor Moraru, care a demisionat recent de la conducerea super-agenției AMEPIP pe fondul unor suspiciuni de incompatibilitate, și-a depus candidatura pentru un post în directoratul Transelectrica, operatorul rețelei naționale de transport a energiei electrice, conform informațiilor Economedia.
Moraru este un apropiat al vicepremierului Marian Neacșu, iar președintele comisiei care va analiza candidatura lui Moraru este chiar finul lui Neacșu. Transelectrica este o companie de stat cu miză uriașă în următoarea perioadă, ținând cont că urmează să primească circa 424 de milioane de euro bani europeni prin Fondul de Modernizare pentru dezvoltarea infrastructurii energetice naţionale.
Transelectrica, monopolul transportului de electricitate din România, își selectează în această perioadă Directoratul format din cinci membri, posturi foarte bine plătite, ca toate cele de la companiile energetice de stat. Compania este condusă în sistem dual, adică atât prin Directorat, cât și prin Consiliul de Supraveghere. Majoritatea companiilor de stat din România trebuie să își selecteze conducerea „corporatistă”, pe patru ani, printr-un proces de selecție corect și transparent, iar Transelectrica se supune de asemenea acestei obligații. În prezent, compania este condusă de un Directorat provizoriu format din Ștefăniță Munteanu, Florin Cristian Tătaru, Cătălin Constantin Nadolu și Bogdan Toncescu.
Noul Directorat al companiei va fi ales astfel: comitetul de nominalizare și remunerare din cadrul Consiliului de Supraveghere este cel care selectează candidații și formulează propuneri pentru funcția de membru al Directoratului, în timp ce Consiliul de Supraveghere îi numește.
Informațiile Economedia arată că 38 de persoane și-au depus dosarele de candidatură pentru Directoratul Transelectrica până miercuri seară, când a fost termenul-limită pentru depunere. Transelectrica a transmis pentru Economedia că lista lungă a candidaților este confidențială. „Întrucât candidaturile ce formează lista lungă au caracter confidențial, nu putem da curs solicitării dvs de a vă comunica lista persoanelor”, este răspunsul transmis de Transelectrica la solicitarea Economedia.
Din informațiile Economedia, unul dintre candidați în Directoratul Transelectrica este Victor Moraru, fost vicepreședinte al super-agenției care controlează companiile de stat, AMEPIP, și un apropiat al vicepremierului Marian Neacșu. El și-a depus dosarul pentru selecție miercuri. Întrebat de Economedia dacă candidează pentru acest post, Moraru a ezitat să dea un răspuns ferm și nici nu a negat: „Nu știu, mă gândesc, o să iau o decizie la momentul oportun”.
Totodată, comisia de nominalizare a Directoratului este condusă de Alexandru-Cristian Vasilescu care, potrivit avertizorului de integritate Ștefan Jicol, fost director în SGG, este finul lui Marian Neacșu, apropiat de Victor Moraru. Vasilescu este, de asemenea, și membru în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica.
Procedura intră acum în faza următoare, de interviuri și alte probe, pentru stabilirea listei scurte de candidați. Conform informațiilor Economedia, pe lista scurtă are șanse să intre actualul președinte al Directoratului, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean pe listele PSD Buzău, fieful lui Marcel Ciolacu, actualul premier și președinte al PSD. Anterior, el nu ocupase niciodată un post similar într-o companie atât de complexă și experiența lui în general în domeniul energetic este limitată. O șansă să intre pe lista scurtă o are, de asemenea, Victor Moraru, fiind apropiat de Marian Neacșu. Pe lista scurtă ar putea intra și Adrian Moraru, fost consilier general al Capitalei din partea PNL și în prezent membru în Consiliul Consultativ la Curtea de Conturi a României. O șansă o are și Ioana Liana Costin, apropiată de Mihai Tudose, fosta soție a actualului președinte al CJ Maramureș Gabriel Zetea. De asemenea, pe lista scurtă s-ar putea afla și Gheorghe Cristian Vișan, care are o experiență profesională în sectorul energetic de peste 24 de ani.
Actualii membri ai directoratului Florin Tătaru, Cătălin Nadolu și Bogdan Toncescu ar urma să își încheie mandatul. Conform informațiilor Economedia, Curtea de Conturi urmează să facă public un raport care să ilustreze o serie de rezultate proaste ale companiei.
Amintim că Economedia a scris în exclusivitate despre acest raport, în luna aprilie. Potrivit lui, Transelectrica a fost obligată în instanță să plătească peste 30 de milioane de lei drept salarii, bonusuri și penalități către foști șefi concediați ilegal, și nu a făcut tot ce putea pentru a câștiga aceste procese. În prezent, încă mai există și alte procese pe rol, așa că suma s-ar putea majora. Compania a acordat angajaților adaosuri salariale care au costat-o peste 35 de milioane de lei în numai 3 ani, dar și prime care ajung până la 20.000 de lei, fără a avea o justificare și fără a fi reflectate de performanță sau a fi motivate de vreo ocazie specială, mai arată raportul Curții de Conturi. În plus, și-a plătit membrii consiliului de supraveghere și ai directoratului cu până la 55.050 lei brut/lună, sume care depășeau nivelul maxim care le putea fi acordat. De asemenea, compania a angajat inclusiv un lucrător comercial (adică un casier) pe un post în care acesta avea nevoie de alt tip de experiență. Lista neregulilor descoperite este lungă și poate fi citită aici.
Un post în conducerea Transelectrica este vânat deoarece este un post foarte bine plătit, după cum se vede atât din raportul Curții de Conturi, cât și din declarațiile de avere depuse de șefi.
De exemplu, Ștefăniță Munteanu a încasat anul trecut, de la numirea din luna aprilie, un venit net de 427.595 lei din funcția de președinte al Directoratului la Transelectrica. Astfel, el a încasat un venit lunar net de circa 53.400 lei (10.600 euro). Aceste sume sunt similare și pentru restul conducerii Transelectrica.
Compania de stat Transelectrica urmează să primească în perioada următoare o finanțare europeană de 424,4 milioane de euro din Fondul pentru modernizare pentru nouă proiecte de investiţii.
Prin semnarea acestor contracte de finanţare sunt făcuţi paşi concreţi pentru dezvoltarea infrastructurii energetice naţionale, spunea fostul ministru al Energiei Virgil Popescu.
Secretatul general al Guvernului Marian Neacşu a precizat că proiectele complexe care vor fi finanţate „demonstrează angajamentul Transelectrica, companie de interes naţional şi strategic, aflată sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului, pentru modernizare”.
Compania Transelectrica a obținut singură 30% din finanţările totale aprobate pentru România din Fondul de Modernizare.
Cele nouă proiecte care au obţinut finanţare din Fondul pentru Modernizare sunt:
Construirea unei noi LEA de 400 kV (dublu circuit) Constanţa Nord – Medgidia Sud, echipată cu un singur circuit – cu o valoare de aproximativ 23 de milioane de euro;
Construirea unei noi LEA în simplu circuit de 400 kV Gădălin – Suceava, inclusiv interconectarea acesteia la sistemul naţional de transport al energiei electrice – cu o valoarea de peste 101 milioane de euro;
Linie interioară între Reşiţa şi Timişoara/Săcălaz (PCI 3.22.3.), constând într-o nouă LEA de 400 kV Reşiţa-Timişoara/Săcălaz şi în retehnologizarea la 400 kV a substaţiei Timişoara de 110/2020 kV – cu o valoare de aproximativ 64 de milioane de euro;
Construirea LEA de 400 kV Timişoara/Săcălaz/Arad – cu o valoare de peste 57 de milioane de euro;
Trecerea la tensiunea de 400 kV a LEA Brazi Vest-Teleajen-Stâlpu – cu o valoare de circa 51 de milioane de euro;
Proiect-pilot – Retehnologizarea staţiei de 220/110/20 kV Alba Iulia – în concept de staţie digitală – cu o valoare de aproximativ 47 de milioane de euro;
Instalarea a două mijloace moderne de compensare a puterii reactive în substaţiile de 400/220/110/20 kV Sibiu Sud de 400/220/110/20 kV Bradu – cu o valoare de peste 52 de milioane de euro;
Optimizarea funcţionării LEA de 400 kV existente în SEN, folosite în interconexiune şi pentru evacuarea de putere din centrala nucleară Cernavodă şi centralele de energie din surse regenerabile din Dobrogea, prin montarea de sisteme de monitorizare online (tip Smart Grid) – cu o valoare de peste 10 milioane de euro;
Digitalizarea reţelei de transport al energiei electrice din România prin instalarea a două sisteme online, pentru contorizarea şi managementul datelor de măsurare a energiei electrice pe piaţa angro şi pentru monitorizarea calităţii energiei electrice – cu o valoare de peste 18 milioane de euro.
Fondul pentru modernizare reprezintă un instrument de finanţare constituit din veniturile obţinute prin licitarea pe piaţă a 2% din totalul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, în baza prevederilor Directivei EU-ETS şi are, ca perioadă de implementare, intervalul de timp 2021-2030. România are alocat un procent de 11,98% din totalul de 2% din cantitatea totală de certificate pentru perioada 2021-2030, ceea ce reprezintă peste 15 miliarde de euro, sumă pe care o poate utiliza pentru finanţarea investiţiilor.
Compania de stat Transelectrica, operatorul rețelei de înaltă tensiune și al sistemului energetic național, a avut un profit net de 219 milioane lei în 2023, în scădere cu 57% față de 2022, din cauza faptului că în anul curent nu s-au înregistrat venituri din capitalizarea CPT la nivelul sumei din perioada similară a anului precedent (13,8 milioane lei în 2023 vs 338,5 milioane lei în anul 2022), potrivit unui document publicat la Bursa de Valori București (BVB).
Veniturile totale operaționale ale Transelectrica au înregistrat o scădere în procent de 25% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior (4,7 miliarde lei la 31 decembrie 2023 față de 6,2 miliarde lei la 31 decembrie 2022), în contextul diminuării semnificative a veniturilor din activitățile zero-profit (piața de echilibrare, servicii de sistem).
Fost șef al super-agenției AMEPIP, candidat acum la un post în directoratul Transelectrica. A demisionat, fiind suspect de incompatibilitate cu funcția
