Acasă Blog Pagina 170

Guvernul a aprobat compensarea accizei de combustibil pentru antreprenori şi agricultori. Care sunt sumele alocate

Guvernul României a aprobat în ședința de joi mai multe măsuri de sprijin financiar pentru antreprenori, cultivatorii de tomate și compensarea creșterii accizei la motorină utilizată drept combustibil, a anunțat Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Executivului.

Aceasta reprezintă o inițiativă menită să susțină diverse sectoare economice afectate de creșterea costurilor și de dificultățile financiare recente, scrie Digi24.

Guvernul continuă să sprijine antreprenorii prin alocarea sumei de 300 de milioane de lei în luna iulie pentru plata ajutoarelor de stat destinate susținerii acestora. Fondurile sunt destinate stimulării investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă și investiții cu impact major în economie.

„Guvernul continuă să asigure resurse financiare pentru plata ajutoarelor de stat destinate susținerii antreprenorilor. În acest sens, suma de 300 de milioane de lei, credite bugetare, va fi alocată pentru luna iulie”, a declarat Mihai Constantin într-o conferință de presă la Palatul Victoria.

Această sumă va finanța și programe de garantare în domenii prioritare pentru economia românească, inclusiv schema de ajutor de stat IMM Invest PLUS și componentele sale, menită să susțină IMM-urile în realizarea investițiilor și în crearea de noi locuri de muncă.

Guvernul a luat măsuri pentru compensarea creșterii accizei la motorina utilizată drept combustibil pentru motor, schema de ajutor de stat fiind instituită în luna februarie a acestui an după consultări cu sectorul transportatorilor. Până în prezent, au fost depuse aproximativ 1.600 de cereri de compensare, cu o valoare estimată de 15 milioane de euro.

„În prezent, transportatorii primesc 13 bani pentru fiecare litru de motorină, iar această sumă a fost majorată la 20 de bani pe litru, pentru a compensa majorarea accizei aplicată începând cu data de 1 iulie”, a explicat Mihai Constantin.

Sectorul agricol beneficiază și el de sprijin suplimentar, cu o alocare de 182 de milioane de lei pentru cultivatorii de tomate. Aceste fonduri vor susține aproximativ 25.000 de agricultori prin Programul tomata, asigurându-le resursele necesare pentru continuarea activităților de cultivare.

„Sectorul agricol va beneficia, de asemenea, de susținere pentru plata sprijinului de care beneficiază cultivatorii de tomate. Guvernul a suplimentat bugetul Ministerului Agriculturii cu 182 de milioane de lei și, în consecință, aproximativ 25.000 de agricultori primesc bani de la Guvern, prin Programul tomata, în continuare”, a transmis purtătorul de cuvânt al Executivului.

Guvernul a aprobat compensarea accizei de combustibil pentru antreprenori şi agricultori. Care sunt sumele alocate
Guvernul a aprobat compensarea accizei de combustibil pentru antreprenori şi agricultori. Care sunt sumele alocate

One United pierde definitiv procesul cu DeFapt.ro pentru cenzurarea articolelor

One United Properties a pierdut definitiv procesul intentat împotriva publicației DeFapt.ro, prin care dezvoltatorul imobiliar cerea scoaterea de pe site a trei articole critice. Decizia a fost pronunțată de Curtea de Apel București pe 10 iulie 2024, confirmând hotărârea Tribunalului București, care a respins inițial cererea de ordonanță președințială formulată de One United, precizează Defapt.

Tribunalul București a respins inițial cererea One United Properties, argumentând că articolele contestate nu conțin judecăți de valoare, ci fapte obiective documentate de autori. „Verificând conținutul articolelor, tribunalul observă că acestea nu cuprind judecăți de valoare, ci doar imputări de fapt, fiind expuse anumite elemente, aparent obiective, care conturează, în același timp, o conduită prealabilă de minimă documentare a autorilor,” a motivat instanța.

Dezvoltatorul imobiliar a făcut apel la această hotărâre, susținând că „situațiile de fapt reale descrise în articole nu pot fi calificate ca și constituind o minimă bază factuală pentru afirmațiile autorilor articolelor în litigiu.” One United Properties a solicitat cenzurarea provizorie a articolelor până la clarificarea bazei factuale în cadrul litigiului de fond.

Apelul a fost judecat de Curtea de Apel București, care a menținut decizia Tribunalului București. „Respinge apelul ca nefondat. Obligă apelanta reclamantă la plata cheltuielilor de judecată către intimaţii pârâţi (…). Definitivă.”, se arată în minuta instanței.

One United Properties a cerut eliminarea următoarelor articole de pe DeFapt.ro:

  • „Dezvoltatorii imobiliari care au vrut să desființeze Asociația Salvați Bucureștiul au relansat organizația: donații de 130.000 de lei în doar șase zile”
  • „EXCLUSIV Dezvoltatorul imobiliar care a obținut dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul, credit de la o bancă internațională condusă de «finanțistul lui Putin»”
  • „Compania care vrea să desființeze Salvați Bucureștiul, asociată cu industria jocurilor de noroc: Sacha Dragic, fondatorul Superbet, a cumpărat acțiuni One United Properties”

One United Properties nu s-a limitat doar la cererea de eliminare a articolelor, ci solicită și daune morale în valoare de 100.000 de euro, susținând că articolele încalcă „drepturile la demnitate, reputație și imagine.” Deși procesul pe fond urmează să înceapă, avocații companiei nu au explicat încă modul în care au calculat suma cerută ca daune morale și prejudiciile suferite de companie în urma publicării articolelor.

One United pierde definitiv procesul cu DeFapt.ro pentru cenzurarea articolelor
One United pierde definitiv procesul cu DeFapt.ro pentru cenzurarea articolelor

 

Ministerul Finanțelor urmărește creșterea subvenției la acciza pentru combustibil destinată transportatorilor şi distribuitorilor

Ministerul Finanțelor a publicat recent un proiect de act normativ în transparență decizională, propunând majorarea grantului acordat transportatorilor pentru motorină, de la 13 bani la 20 de bani pe litru.

Această măsură vine în contextul unui buget aprobat de 180 de milioane de lei pentru compensarea creșterii prețului la combustibil, aprobat de Guvernul României în februarie, scrie Digi24.

Măsura vizează aproximativ 4000 de operatori economici licențiați în România, care desfășoară activități de transport rutier de mărfuri și persoane. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a subliniat că această creștere este posibilă fără a depăși bugetul inițial de 180 de milioane de lei, ajutând astfel operatorii de transport să-și mențină activitatea.

„Din calculele noastre a reieșit că putem suporta această creștere fără să depășim bugetul aprobat inițial de 180 de milioane lei, ca parte din planul nostru de a veni în întâmpinarea operatorilor de transport rutier, ajutându-i să-și mențină activitatea. Indirect, este o măsură temporară de ajutor pentru întreg mediul de afaceri”, a declarat ministrul Boloș.

Pentru a beneficia de compensarea accizei, operatorii economici trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

  1. Dețin licență comunitară eliberată în România.
  2. Dețin cel puțin un vehicul eligibil.
  3. Nu sunt declarați inactivi potrivit prevederilor Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
  4. Nu beneficiază de alte compensații pentru activitatea de transport desfășurată cu vehiculele eligibile, cu excepția transportului public local de persoane.
  5. Nu au decizii de recuperare a unui ajutor de stat neexecutate.
  6. Alimentează vehiculele eligibile de la stații de distribuție autorizate, folosind un card de gestiune a alimentărilor sau un inel emițător/receptor, sau din rezervoarele proprii de consum.

Operatorii economici pot depune cererea de compensare a creșterii accizei la motorină la Autoritatea Rutieră Română pentru un trimestru calendaristic, în primele 30 de zile ale trimestrului următor celui pentru care se solicită plata ajutorului de stat. De asemenea, se poate solicita ajutor de stat pentru toate vehiculele eligibile deținute în cursul trimestrului pentru care se solicită compensarea.

Această măsură susținută de Ministerul Finanțelor este esențială pentru menținerea activităților de transport, care joacă un rol crucial în interconectarea sectoarelor economice precum producția, comerțul, agricultura și turismul. „Transportul materiilor prime, produselor finite, echipamentelor sau persoanelor este un domeniu care asigură funcționarea eficientă a întregii economii”, a adăugat Boloș.

Potrivit Ministerului Finanțelor, prin acordarea acestui ajutor de stat, acciza plătită de transportatori va fi redusă la 1.650,95 lei/1.000 litri până la 30 iunie 2024 și la 1.983,85 lei/1.000 litri pentru perioada 1 iulie 2024 până la finalul anului 2024.

Ministerul Finanțelor urmărește creșterea subvenției la acciza pentru combustibil destinată transportatorilor şi distribuitorilor
Ministerul Finanțelor urmărește creșterea subvenției la acciza pentru combustibil destinată transportatorilor şi distribuitorilor

Numiri controversate la șefia super-agenției care conduce toate companiile de stat: ”Incompatibilități și conflicte de interese”

Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice este super-agenția care va controla funcționarea companiilor cu capital de stat, companii cu cifre de afaceri de sute de milioane de euro, conform informațiilor obținute în exclusivitate de Economedia. De asemenea, niciunul dintre cei trei șefi ai AMEPIP nu ar îndeplini cerințele de experiență necesare pentru a ocupa aceste posturi.

Victor Moraru, unul dintre apropiații lui Marian Neacșu, considerat eminența cenușie a guvernului și omul care controlează agenda premierului Marcel Ciolacu, este suspectat de incompatibilitate și conflict de interese pentru modul în care a ajuns vicepreședinte al AMEPIP.

Conducerea AMEPIP a fost aleasă în decembrie 2023. Mihai Precup, anterior secretar de stat, a fost numit președinte al AMEPIP. Vicepreședinți au fost numiți Victor Moraru, apropiat al lui Marian Neacșu, și Ciprian Hojda, susținut de președintele PNL Maramureș, Ionel Bogdan. Înființarea AMEPIP este una dintre reformele asumate de România în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), considerate încă neîndeplinite de către Comisia Europeană. Aceasta reformă blochează cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare de 2 miliarde de euro.

Alegerea lui Victor Moraru în conducerea AMEPIP pare să nu fi respectat criteriile de transparență și de concurență deschisă necesare acestei reforme, conform celei mai recente scrisori de observație trimise de Comisia Europeană către Guvern. Motivul principal este faptul că Moraru a participat la selecția membrilor comisiei care ulterior l-a numit în funcția de vicepreședinte AMEPIP, ceea ce duce la incompatibilitate și conflict de interese.

Înainte de a fi ales vicepreședinte AMEPIP, Moraru era director în cadrul Secretariatului General al Guvernului. În această calitate, el a prezidat comisia de selecție a celor doi reprezentanți ai mediului academic, parte a comisiei de experți independenți pentru selectarea președintelui și a vicepreședinților AMEPIP. Documentele prezentate ca probe pentru selecția reprezentanților mediului academic sunt semnate și certificate de Moraru, în calitatea sa de președinte al comisiei de selecție.

„Implicarea unuia dintre candidați în procesul de numire a celor doi reprezentanți ai mediului academic în comisia de selecție însărcinată cu evaluarea propriei candidaturi și numiri ulterioare în funcția de vicepreședinte al AMEPIP nu este conformă cu un proces competitiv, bazat pe merit și pe criterii de numire transparente. Se pare că procesul de selecție nu conține o procedură de evitare a posibilelor incompatibilități sau situații de conflict de interese”, se arată în scrisoarea de observații transmisă de Comisia Europeană.

Niciunul dintre cei trei șefi ai AMEPIP, Mihai Precup, Victor Moraru și Ciprian Hojda, nu ar deține experiența solicitată pentru a ocupa aceste posturi. Conform dispozițiilor din lege și din anunțul de concurs, candidații trebuie să aibă o experiență profesională de 10 ani în domeniul economic sau financiar, al managementului sau juridic, din care cel puțin 7 ani în funcții de execuție în administrația publică, perioadă în care au exercitat funcții de conducere sau de supraveghere a întreprinderilor publice.

O altă problemă majoră este faptul că mare parte dintre angajații AMEPIP sunt numiți prin detașare, astfel instituția nu poate fi considerată complet operațională. AMEPIP are în prezent 53 de angajați dintr-un total de 92 de posturi planificate, rezultând o rată de ocupare de 57%. Majoritatea posturilor sunt ocupate prin detașări de 6 luni, fără o decizie clară privind viitorul acestor posturi după terminarea perioadei de detașare la 1 iulie 2024.

Cine sunt protagoniștii

Mihai Precup

Mihai Precup, noul președinte al Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, a fost promovat de Marian Neacșu și a deținut anterior funcții în diverse instituții de stat și internaționale. Are o educație solidă în finanțe și a lucrat în domeniul financiar în Franța și Luxemburg.

Victor Moraru

Victor Moraru, apropiat al lui Marian Neacșu, a fost primar și consilier județean în Ialomița. A fost adus la Secretariatul General al Guvernului de Neacșu și a fost acuzat de angajare ilegală și conflict de interese.

Marian Neacșu

Marian Neacșu, vicepremier în guvernul Ciolacu și fost baron PSD de Ialomița, a fost condamnat pentru conflict de interese. Este considerat unul dintre cei mai influenți oameni din PSD și controlează Secretariatul General al Guvernului.

Super-agenția AMEPIP, destinată să eficientizeze administrarea companiilor de stat, se confruntă cu acuzații grave de incompatibilitate și conflict de interese în procesul de selecție a conducerii. În plus, lipsa experienței necesare și problema detașărilor afectează operativitatea agenției. Comisia Europeană a cerut clarificări și dovezi suplimentare pentru a asigura respectarea criteriilor de transparență și concurență deschisă.

Numiri controversate la șefia super-agenției care conduce toate companiile de stat: ”Incompatibilități și conflicte de interese”
Numiri controversate la șefia super-agenției care conduce toate companiile de stat: ”Incompatibilități și conflicte de interese”

VIDEO. Incident grav de defrișare ilegală în Sectorul 3 al Capitalei! Imagini dezolante cu copacii doborâți

Un incident grav de defrișare ilegală a avut loc recent în Sectorul 3 al Capitalei, pe strada Drumul Murgului 40. În plină zi, doi bărbați au fost filmați tăind copaci cu drujbele pe un teren privat de aproximativ 6000 mp, situat între blocuri, în apropiere de Mall Park Lake. Cel puțin 15 copaci au fost doborâți în acest act de vandalism ecologic, scrie G4Media.

Imaginile surprinse de un locuitor din zonă arată cum doi indivizi taie copacii fără nicio ezitare. În filmare, se aude clar cum cetățeanul solicită intervenția poliției locale și naționale pentru a stopa tăierile ilegale. „Vreau și eu să semnez procesul verbal”, spune acesta, încercând să se asigure că incidentul nu va fi mușamalizat.

Defrișarea a avut loc pe parcursul a două zile: sâmbătă, 6 iulie, și luni, 8 iulie. Poliția Locală a Sectorului 3 a informat locuitorii că amenda pentru tăierea ilegală a unui copac în București este de doar 100 de lei, o sumă considerată ridicol de mică și care nu descurajează astfel de acte. În plus, proprietarul terenului poate fi amendat pentru neglijență.

Incidentul de pe Drumul Murgului amintește de cazul similar din Parcul IOR, tot din Sectorul 3, unde copacii au fost doborâți pentru a obține mai ușor autorizație de construire. Lipsa copacilor poate demonstra în instanță că terenul nu este considerat spațiu verde, facilitând astfel schimbarea destinației acestuia.

Până la publicarea acestei informații, Poliția Locală Sector 3 și Poliția Locală a Municipiului București nu au oferit un răspuns la solicitările G4Media de a clarifica cine sunt proprietarii terenului, ce amenzi au fost aplicate și ce măsuri se iau pentru a preveni continuarea tăierilor ilegale.

Tăierea ilegală a copacilor nu afectează doar estetica urbană, ci și calitatea aerului și biodiversitatea zonei. Autoritățile sunt chemate să ia măsuri drastice pentru a proteja spațiile verzi și a preveni astfel de incidente pe viitor.

Locuitorii pot semnala astfel de cazuri autorităților competente și pot cere transparență în aplicarea sancțiunilor. Implicarea comunității este esențială pentru protejarea mediului și asigurarea respectării legii.

Incident grav de defrișare ilegală în Sectorul 3 al Capitalei! Imagini dezolante cu copacii doborâți
Incident grav de defrișare ilegală în Sectorul 3 al Capitalei! Imagini dezolante cu copacii doborâți

Vlad Voiculescu câștigă procesul cu PSD! Câți bani trebuie să-i plătească partidul lui Marcel Ciolacu europarlamentarului USR

Europarlamentarul USR Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății, a anunțat marți că a câștigat în primă instanță procesul intentat PSD.

Partidul condus de Marcel Ciolacu a fost obligat să-i plătească lui Voiculescu despăgubiri de 25.000 de euro pentru afirmațiile lansate în legătură cu achiziția vaccinurilor, conform unui comunicat oficial.

Minuta ședinței Tribunalului București arată că PSD trebuie să plătească 25.000 de euro daune morale lui Vlad Voiculescu pentru o postare pe Facebook din 23 noiembrie 2023. De asemenea, judecătorii au obligat PSD să șteargă postarea și să publice decizia instanței în două publicații de circulație națională, pe site-ul oficial al PSD și pe rețelele de socializare Facebook și Telegram.

Decizia tribunalului include următoarele măsuri:

  • PSD este obligat să plătească 25.000 de euro daune morale lui Vlad Voiculescu.
  • Partidul trebuie să șteargă postarea ofensatoare de pe Facebook.
  • PSD trebuie să publice decizia instanței în două publicații naționale, pe site-ul oficial al partidului și pe rețelele de socializare Facebook și Telegram.

Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu apel de PSD.

PSD a publicat postarea după ce DNA a deschis un dosar penal împotriva lui Vlad Voiculescu, Florin Cîțu, Ioana Mihăilă și Andrei Baciu, pentru presupus abuz în serviciu în legătură cu achiziția vaccinurilor împotriva Covid-19.

„Pentru minciunile oribile la adresa mea – cele cu «miliardul furat din vaccinuri» – PSD este obligat de instanță să îmi plătească despăgubiri în valoare de 25.000 euro cu titlu de daune morale. Mai mult, instanța obligă pârâtul să retragă postările mizerabile de pe Facebook și să publice, pe propria cheltuială, dispozitivul prezentei hotărâri, după rămânerea sa definitivă, în două publicații de circulație națională, pe site-ul pârâtului PSD și pe rețelele de socializare Facebook și Telegram”, a declarat Vlad Voiculescu.

Procurorii DNA au deschis dosarul în noiembrie 2023, iar toți inculpații au respins acuzațiile. Dosarul nu a fost încă trimis în instanță pentru judecare.

Vlad Voiculescu câștigă procesul cu PSD! Câți bani trebuie să-i plătească partidul lui Marcel Ciolacu europarlamentarului USR
Vlad Voiculescu câștigă procesul cu PSD! Câți bani trebuie să-i plătească partidul lui Marcel Ciolacu europarlamentarului USR

Topul SALARIILOR URIAȘE din justiția română! Cât poate câștiga un magistrat în România: ”Depășesc 1 milion de lei”

Mai mulți șefi din justiție au declarat anul trecut venituri din salarii și restanțe salariale care depășesc 1 milion de lei, echivalentul unor venituri lunare între 17.000 și 22.000 de euro.

Cel mai înstărit dintre aceștia este George Cătălin Șerban, secretar de stat în Ministerul Justiției, care are aproape 2 milioane de euro în conturi și investiții, precizează G4Media.

  • George Cătălin Șerban, fost președinte al Tribunalului Călărași și actual secretar de stat în Ministerul Justiției, a declarat aproape 10 milioane de lei (aproape 2 milioane de euro) în conturi, fonduri de pensii și investiții, titluri de stat și obligațiuni. Soția sa, notar, a raportat venituri din onorarii notariale de peste 1,6 milioane de lei.
  • Corina Corbu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), a raportat venituri de peste 1,1 milioane de lei din salarii și restanțe salariale. Ea a obținut daune de 200.000 de lei după achitarea într-un dosar în care fusese trimisă în judecată de DNA. Corbu deține bijuterii în valoare de 40.000 de euro.
  • Judecătoarea Denișa Stănișor, șefa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a raportat venituri de peste 1 milion de lei. Ea a declarat și venituri din chirii de peste 300.000 de lei, deținând un spațiu comercial de producție în București.
  • Carmen Popoiag, adjuncta șefei ÎCCJ, a declarat venituri de aproape 750.000 de lei, în timp ce soțul său, judecător pensionar, a raportat peste 470.000 de lei din pensie și salariu. Cuplul deține proprietăți în Dâmbovița și Grecia, inclusiv o casă de vacanță în Kamariotisa, Grecia.
  • Judecătorul Marian Budă, fost șef al CSM, a raportat venituri de peste 750.000 de lei și alte venituri din chirii. Soția sa a declarat venituri din arenda terenurilor agricole din Dolj.
  • Judecătoarea Diana Mihaela Micu Cheptene a raportat venituri de peste 375.000 de lei și credite de aproape 700.000 de lei. În 2022, ea a încasat peste 1,2 milioane de lei.
  • Judecătoarea Loredana Lenuța Albescu a declarat venituri de peste 700.000 de lei. Ea deține 7 terenuri, 2 apartamente și o casă, având conturi de peste jumătate de milion de lei, peste 50.000 de euro și peste 11.000 de dolari.
  • Florica Roman a raportat venituri de peste jumătate de milion de lei. În 2022, ea a încasat 375.000 de lei din salarii.
  • Procurorul general Alex Florența a declarat venituri de aproape 480.000 de lei, iar soția sa, judecătoare la CSM, a raportat un venit similar. Ei dețin un apartament în Sibiu și o casă de vacanță în Caraș-Severin.
  • Marius Voineag a raportat venituri de aproape 400.000 de lei din salarii. Soția sa, judecătoare, a raportat venituri de aproape 300.000 de lei. Familia deține o casă și trei apartamente în Voluntari și Galați.
  • Daniel Horodniceanu a declarat venituri de peste 480.000 de lei și conturi de 620.000 de lei. El deține case în Iași și Ceahlău, având trei mașini de lux.
  • Bogdan Licu a declarat venituri de peste 830.000 de lei din pensie și salarii. Soția sa, fost ofițer SRI, a raportat venituri de 180.000 de lei. Familia deține o casă în Balotești și trei apartamente.
  • Cristian Deliorga a declarat venituri de peste 1,3 milioane de lei, echivalentul a peste 22.000 de euro pe lună.
  • Gheorghe Stan, cunoscut și ca Geani, și-a cumpărat un apartament în Marbella, Spania. El a raportat venituri de aproape 900.000 de lei.
Topul SALARIILOR URIAȘE din justiția română! Cât poate câștiga un magistrat în România: ”Depășesc 1 milion de lei”
Topul SALARIILOR URIAȘE din justiția română! Cât poate câștiga un magistrat în România: ”Depășesc 1 milion de lei”

TENSIUNI la Romarm! Compania de armament de stat, la un punct critic. Directorul general, acuzat că blochează nejustificat investițiile

Tensiunile la Romarm, compania de armament de stat, au atins un punct critic. Directorul general Emanuel Ioana, protejatul ministrului Economiei, Radu Oprea, este acuzat de directorii fabricilor de armament că blochează nejustificat investițiile necesare pentru a onora contractele esențiale, inclusiv cele destinate Ucrainei. Această situație a generat o criză majoră, iar șefii fabricilor de armament cer demiterea lui Ioana, scrie Defapt.

Constantin Bucuroiu, președintele Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică, a ridicat semne de întrebare cu privire la motivele din spatele acțiunilor lui Emanuel Ioana. Bucuroiu sugerează că Ioana ar putea sabota industria de apărare din prostie sau pentru a servi interese meschine.

„Toată lumea e nemulțumită de blocajul pe care îl creează actualul director general. În Consiliul de Administrație am atras atenția că foarte mulți directori de societăți reclamă faptul că lucrurile merg foarte greu. Parcă sunt blocaje intenționate asupra documentelor care trebuie să circule mult mai rapid”, a declarat Bucuroiu.

TENSIUNI la Romarm! Compania de armament de stat, la un punct critic. Directorul general, acuzat că blochează nejustificat investițiile pentru încheierea contractelor
TENSIUNI la Romarm! Compania de armament de stat, la un punct critic. Directorul general, acuzat că blochează nejustificat investițiile pentru încheierea contractelor

Ministrul Economiei, Radu Oprea, încearcă să minimalizeze scandalul, deși acesta a ajuns la urechile premierului Marcel Ciolacu. Până acum, nicio măsură nu a fost luată.

„Am solicitat managementului companiei Romarm să ia urgent măsuri pentru situația actuală. Echipa managerială are toate pârghiile legale să ia deciziile administrative necesare pentru a evita astfel de blocaje și pentru a preveni repetarea lor. Aștept o comunicare publică detaliată a Directorului General al Romarm prin care să anunțe soluțiile identificate”, a transmis Grindeanu pe rețelele de socializare.

Șefii fabricilor de armament de stat au solicitat, în urmă cu trei săptămâni, demiterea lui Emanuel Ioana. Motivul principal este blocarea fără temei legal a investițiilor necesare dezvoltării fabricilor de armament, esențiale pentru onorarea contractelor cu Ministerul Apărării Naționale și partenerii străini, inclusiv Ucraina.

„Băiatul ăsta, care e acum așa-zis director general la Romarm, spune că nu are încredere în nimeni din jurul său și verifică singur toate documentele. Dacă spui că nu ai încredere în angajații companiei, creezi foarte mari neajunsuri fabricilor de armament. Contractele nu ajung la timp, iar partenerii nu așteaptă să semnezi, ci se duc în alte țări unde lucrurile se mișcă mai repede”, a adăugat Bucuroiu.

Premierul Marcel Ciolacu a fost informat despre situația de la Romarm. Bucuroiu a menționat că mulți directori au reclamat că nu pot lucra cu Ioana. Există temeri că blocajele sunt intenționate și că ministrul Economiei ar trebui să ia măsuri de schimbare a directorului pentru a aduce un profesionist capabil să îmbunătățească situația.

„Nu poți să te joci cu bani societăților și nici cu soarta oamenilor. Directorii fabricilor de armament fac tot posibilul să respecte contractele, dar meritul este al lor, nu al Romarm. E o încercare de a bloca contractele cu Ucraina”, a subliniat Bucuroiu.

DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere atât de la Emanuel Ioana, cât și de la ministrul Radu Oprea. Ambii au refuzat să răspundă întrebărilor transmise.

Corneliu Vișoianu, directorul general al Uzinei de Produse Speciale Dragomirești, s-a plâns de blocajele create de Ioana. Vișoianu a declarat că are lista de investiții depusă, dar aceasta nu este aprobată, deși există urgențe legate de contracte și creșterea capacității de producție.

„Nu știu de ce nu vrea să semneze. Sunt documente care, din păcate, întârzie. Am fost la ministru săptămâna trecută și vom merge și săptămâna viitoare încă o dată”, a spus Vișoianu.

Există riscul ca industria de armament românească să piardă numeroase contracte în favoarea altor state, precum Cehia, Ungaria, Polonia sau Serbia. Vișoianu a atras atenția că fiecare zi contează și că procedura de achiziție este esențială pentru creșterea capacității de producție.

„În felul ăsta nu putem lucra cu el. Sunt niște urgențe, sunt niște presiuni din partea celor pe care îi deservim, fie că discutăm de parteneri din Ucraina sau din România, MApN etc. Trebuie să îmi cresc capacitatea și asta presupune procedura de achiziție. Evident, fiecare zi contează”, a precizat Vișoianu.

TENSIUNI la Romarm! Compania de armament de stat, la un punct critic. Directorul general, acuzat că blochează nejustificat investițiile pentru încheierea contractelor
TENSIUNI la Romarm! Compania de armament de stat, la un punct critic. Directorul general, acuzat că blochează nejustificat investițiile pentru încheierea contractelor

Despăgubiri pentru clienții TAROM afectați pe data de 8 iulie 2024. Adresa de e-mai unde îți poți recupera banii

Reprezentanții companiei TAROM au anunțat crearea unei adrese de e-mail dedicate unde călătorii afectați de anularea zborurilor din 8 iulie pot trimite cererile și documentele necesare pentru a obține despăgubiri, transmite News.ro.

Compania TAROM s-a confruntat cu o situație fără precedent pe 8 iulie, când numeroase zboruri au fost anulate ca urmare a declarațiilor individuale de inapt pentru zbor ale personalului navigant. Această situație, independentă de voința și acțiunile companiei, a afectat numeroși pasageri. TAROM a oferit alternative pentru călători și echipa de asistență este în contact direct cu aceștia pentru a oferi informații detaliate privind reprogramarea zborurilor, rambursările sau alte opțiuni disponibile.

Pentru a facilita procesul de compensare al călătorilor afectați, TAROM a creat o adresă de e-mail dedicată: despagubire8iulie@tarom.ro. Pasagerii pot trimite cererile și documentele necesare pentru obținerea despăgubirilor, în conformitate cu Regulamentul EC 261/2004.

Pasagerii afectați trebuie să transmită următoarele informații:

  • Nume și prenume pasager
  • Număr de zbor
  • Copia biletelor de călătorie și codul rezervării
  • Dovada plății pentru cheltuieli suplimentare (dacă este cazul) privind cazarea, masa, transportul de la aeroport la unitatea de cazare și de la unitatea de cazare la aeroport
  • Modalitatea de compensare preferată (bani/voucher electronic)

Voucherul electronic poate fi utilizat pentru achiziționarea de bilete TAROM emise pe zboruri operate de TAROM (cu număr de zbor RO) în termen de un an de la data emiterii. Contravaloarea voucherului nu este rambursabilă.

Pentru pasagerii care optează pentru plata compensației în bani, este necesar să transmită următoarele date bancare:

  • Nume și prenume beneficiar cont
  • Denumirea băncii
  • Sucursala
  • Adresa băncii
  • IBAN
  • Cod SWIFT/BIC
  • Monedă cont

Compania TAROM își cere scuze pasagerilor săi pentru tot disconfortul creat și depune toate eforturile pentru a reduce impactul pe care această situație îl are asupra planurilor lor de călătorie. Pentru informații suplimentare, pasagerii pot contacta centrul de suport TAROM la numerele de telefon: (004) 021 9978, (004) 0800500 131 (TelVerde), (004) 0371 529 000 sau pe adresele de e-mail: contact@tarom.ro, rezervari@tarom.ro.

TAROM a anunțat marți dimineață că a ajuns la un acord cu reprezentanții personalului navigant pentru derularea operațiunilor în regim normal, după ce luni zeci de curse au fost anulate din cauza „indisponibilității temporare a membrilor echipajului”.

Pentru mai multe detalii și actualizări, urmăriți comunicările oficiale ale TAROM.

Despăgubiri pentru clienții TAROM afectați pe data de 8 iulie 2024. Adresa de e-mai unde îți poți recupera banii
Despăgubiri pentru clienții TAROM afectați pe data de 8 iulie 2024. Adresa de e-mai unde îți poți recupera banii

Greva ”mascată” a piloților de la TAROM a ajuns la final! S-a reluat cursul normal după intervenția ministrului Sorin Grindeanu: ”După 15 ani de pierderi”

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat la Digi24 că piloții TAROM au ajuns la o înțelegere cu conducerea companiei și au semnat un acord, punând capăt grevei mascate care a lăsat mii de pasageri blocați în aeroporturi.

„Aseară au stat până târziu și au semnat un acord, dar eu aș face un apel pe viitor, indiferent cine va fi la guvernare, sau cine va fi în managementul companiei, să fie aleasă calea normală, când sunt asemenea revendicări, să nu mai pună pasagerii în situația pe care am avut-o luni”, a declarat Sorin Grindeanu. El a subliniat că, dacă piloții ar fi anunțat din timp greva, pasagerii și-ar fi putut găsi alternative, evitând să doarmă în aeroporturi.

În urma calculelor, TAROM va trebui să achite aproximativ 2 milioane de euro pasagerilor afectați. Aceasta sumă include returnarea costurilor biletelor și despăgubirile conform normelor europene, care variază între 200 și 600 de euro. „În ziua respectivă, TAROM a încasat 1 milion de euro. Acum, pe lângă acest milion, mai trebuie să pună încă unul ca să le achite oamenilor despăgubirile”, a explicat Grindeanu.

Ministrul a reamintit că s-au obținut cu greu 100 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru restructurarea companiei TAROM, exprimându-și încrederea că, în perioada următoare, conducerea companiei va face demersuri pentru a implementa un plan de restructurare. „Noi am primit 100 milioane de euro, cu eforturi, de la Comisia Europeană (…) După 15 ani de pierderi, sper ca TAROM să intre pe un făgaș corect. Banii s-au dat în acest scop, ca această companie să fie salvată”, a adăugat Grindeanu.

Ministrul Transporturilor a exprimat nemulțumirea față de greva mascată a piloților, subliniind că, deși revendicările erau în mare parte justificate, modul în care a fost gestionată acțiunea nu poate fi aprobat. „Nu înseamnă că n-am înțeles că mare parte din revendicări erau fundamentate, dar modul în care s-a întâmplat această acțiune nu am cum să o aprob. O spun încă o dată, arată lipsă de respect față de oameni”, a afirmat Grindeanu.

Greva mascată a piloților a lăsat mii de pasageri blocați în aeroporturi, generând nemulțumiri și disconfort major. Ministrul a subliniat importanța unei comunicări eficiente și a unor soluții de rezervă pentru a evita astfel de situații pe viitor.

Greva ”mascată” a piloților de la TAROM a ajuns la final! S-a reluat cursul normal după intervenția ministrului Sorin Grindeanu: ”După 15 ani de pierderi”
Greva ”mascată” a piloților de la TAROM a ajuns la final! S-a reluat cursul normal după intervenția ministrului Sorin Grindeanu: ”După 15 ani de pierderi”